Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Guvernul ”lansează” o schemă de ajutor de stat care există din 2014 dar pe care a lăsat-o fără buget de un an și jumătate

Publicat

pe data de

Guvernul PSD-ALDE a anunțat triumfător în această săptămână că va sprijini mediul de afaceri și va atrage investiții străine prin implementarea unei scheme de ajutor de stat. Schema există încă din 2014, dar ”guvernele Dragnea” au lăsat-o fără buget de mai bine de un an și jumătate. Actualul guvern o relansează însă elimină grila de punctaj care direcționa investițiile în zonele sărace, instituie un mecanism netransparent de acordare și scade nivelul investițiilor de la 10 la 3 milioane de euro. 

Deciziile haoticului Guvern PSD-ALDE au condus deja la scăderea considerabilă a nivelului investițiilor străine directe în România, de la 2.7% din PIB în 2016 la 2.4% din PIB în 2017.

De când alianța PSD-ALDE este la guvernare, nu a fost acordat niciun ajutor de stat pentru realizarea de investiții sau crearea de locuri de muncă. Coaliția ignoră sau amână decizia de a ajuta investitorii invocând mereu o “viitoare rectificare bugetară” salvatoare care nu mai vine.

Platforma România 100 reamintește că în anul 2016 Guvernul Cioloș a modificat această schema de ajutor de stat pentru a direcționa investițiile către zone din România mai puțin dezvoltate, realizarea de investiții în județe cu PIB sub media pe țară fiind punctate suplimentar. Chiar și Ministrul Muncii și Justiției Sociale din Guvernul PSD-ALDE, Olguța Vasilescu, declara anul trecut ca “statul român ar trebui să oblige companiile care primesc ajutoare de stat să meargă în județele cu șomaj mare”.

Ce face Guvernul PSD-ALDE in iunie 2018? Amână și renunță să dezvolte cele mai sărace zone, adică elimină exact grila de punctaj prin care investițiile erau direcționate către județele mai puțin dezvoltate și instituie un mecanism de tipul “primul venit/primul servit”. Astfel, nu se mai pot finanța cu precădere proiectele care au o valoare adăugată mai mare, pe baza unui punctaj comunicat și verificat în mod transparent – implementat în 2016 – ci va fi doar un concurs “dosar-viteza” în care câștigă cei care se descurca cel mai bine sa pună pe masa de la minister dosarul de proiect.

O altă modificare pe care Platforma România 100 o consideră de neînțeles, dacă urmăm logica economică și nu doar propaganda politică, este scăderea nivelului investiției, de la 10 la 3 milioane de euro, mai ales în condițiile în care schema se adresează „investițiilor cu impact major în economie”. Astfel ”impactul major” se micșorează. 

***

Precizăm și că în decembrie 2016 Guvernul Cioloș a demarat programul “Scale UP” având ca obiectiv susținerea proiectelor de investiții cu o valoare de cel puțin 1 milion de euro. Din bugetul total al respectivei scheme mai mult de o treime urma să fie alocată în mod egal și distinct către investiții realizate în 3 zone cu semnificative probleme legate de rata șomajului și de nivelul de dezvoltare: Valea Jiului, zona Roșia Montană – Munții Apuseni și comunităților marginalizate din Moldova. Această schemă nu a primit niciodată bugetul alocat și Guvernul PSD-ALDE a refuzat cu obstinație implementarea ei, ignorându-i complet beneficiile.

Platforma România 100, așteaptă cu interes ca Guvernul PSD-ALDE să anunțe trei lucruri esențiale pentru această schema de ajutor de stat:

(1) bugetul aferent anului 2018 alocat efectiv prin legea de rectificare bugetară,

(2) data de deschidere a sesiunii de depunere a aplicațiilor

(3) modul de evaluare și departajare între cele probabil câteva sute de companii ce așteaptă aceasta oportunitate de finanțare de aproape 2 ani de zile.

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Cu tot respectul pentru doamna Anisie, cred că un astfel de ministru ar trebui să fie din afara sistemului actual, dar să îl cunoască bine

Publicat

pe

Liderul PLUS, Dacian Cioloș, face apel către șeful statului, Klaus Iohannis, să inițieze un nou pact național pentru Educație și cere, totodată, schimbarea din funcție a actualui ministru al Educației, Monica Anisie.

„Președintele Klaus Iohannis ar trebui să inițieze un nou pact național pentru Educație, unul care să prevadă, pe lângă procentul din PIB alocat obligatoriu de guverne, și un acord între toate partidele politice pentru păstrarea aceluiași ministru la Ministerul Educației minimum cinci ani, indiferent cât de des se succed guvernele și indiferent de culoarea politică a acestora.
Cu tot respectul pentru doamna Anisie, cred că un astfel de ministru ar trebui să fie din afara sistemului actual, dar să îl cunoască bine, de preferat o personalitate publică recunoscută tocmai pentru performanță în economia reală.

Președintele Iohannis a strâns suficiente astfel de personalități în grupurile de lucru ale proiectului România Educată. Avem nevoie de obiective concrete legate de performanța copiilor, nu numai de sumele alocate sistemului de educație, dar, cel mai important, avem nevoie de coerență și stabilitate, dincolo de interesele electorale ale candidaților și partidelor. Ministerul Educației trebuie scos în afara jocurilor politice”, a afirmat Dacian Cioloș pe Facebook.

Solicitările liderului PLUS vin după ce, în urmă cu două zile, o critica pe Monica Anisie pentru declarațiile făcute pe marginea rezultatelor dezastruoase obținute de România la Testele PISA 2018.

„Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educație din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situații concrete de viață, dar ministrul Educației ne spune să stăm liniștiți, pentru că elevii știu. În fapt, este o tragedie: elevii români învață după un curriculum care nu are legătură cu viața reală. Dincolo de resurse, de finanțarea învățământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA țin de modul în care profesorii reușesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viața reală”, puncta, la acel moment pe Facebook, Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Cine sunt candidații la funcția de coordonator regional PLUS și care sunt atribuțiile acestora

Publicat

pe

Sâmbătă, în prima zi a Convenției Naționale Extraordinare, membrii PLUS delegați își vor alege coordonatorii regionali, al căror principal rol este, conform Statutului partidului, asigurarea colaborării și schimburilor de experiență dintre filialele județene PLUS din aceeași regiune, implementarea unitară la nivel regional a hotărârilor structurilor de conducere ale PLUS de la nivel național, precum și reflectarea în politicile propuse de PLUS la nivel național a ideilor, propunerilor și nevoilor identificate la nivel regional.

În cadrul Convenției vor fi desemnați prin vot maximum cinci coordonatori regionali pentru fiecare dintre următoarele zone geografice, alegând dintre primii 10 candidați din fiecare regiune, clasați în ordinea voturilor obținute în cadrul alegerilor regionale:

a) Regiunea Nord-Est, cuprinzând județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui;
b) Regiunea Sud-Est, cuprinzând județele Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța;
c) Regiunea Sud-Muntenia, cuprinzând județele Prahova, Dâmbovița, Argeș, Ialomița,
Călărași, Giurgiu, Teleorman;
d) Regiunea Sud-Vest-Oltenia, cuprinzând județele Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinți;
e) Regiunea Vest, cuprinzând județele Hunedoara, Arad, Caraș-Severin, Timiș;
f) Regiunea Centru, cuprinzând județele Harghita, Mureș, Alba, Covasna, Brașov, Sibiu;
g) Regiunea Nord-Vest, cuprinzând județele Maramureș, Satu Mare, Bihor, BistrițaNăsăud, Sălaj, Cluj.
h) Regiunea București-Ilfov, cuprinzând sectoarele Municipiului București și județul Ilfov;
i) Diaspora

Lista candidaților la funcția de Coordonator Regional este următoarea:

Coordonatorii regionali aleși în cadrul Convenției Naționale Extraordinare din 7-8 decembrie 2019 vor avea următoarele atribuții:

• Susțin o colaborare eficientă interjudețeană, atât între echipele de conducere județene, cât și între echipele operaționale, inclusiv prin organizarea ședințelor online/offline cu Birourile filialelor județene sau cu echipele de resort;
• Contribuie la implementarea unitară, la nivel regional, a hotărârilor structurilor de conducere ale PLUS de la nivel național și sesizează organele statutare în cazul neimplementării sau nerespectării acestor hotărâri;
• Sprijină echipele județene în îndeplinirea obiectivelor asumate;
• Sunt primul punct de contact pentru filialele județene din regiunea respectivă, în momente de criză și/sau când se prezintă o urgență care nu poate fi rezolvată, în timp util, de către conducerea județeană;
• Asigură transmiterea la nivel local a hotărârilor adoptate la nivel național;
• Pot interveni în medierea conflictelor din interiorul filialelor județene din regiune;
• Participă la agrearea contractelor de performanță între Biroul Național și Birourile filialelor din regiune și monitorizează implementarea acestora;
• Prezintă semestrial un raport de activitate către filialele județene din regiune, precum și către Consiliul Național;
• Realizează o analiză semestrială a activității filialelor județene din regiunea lor;
• Comunică la nivel regional în numele PLUS, în coordonare cu echipa națională de comunicare PLUS și cu conducerea de la nivel județean;
• Pot participa, fără drept de vot, la orice ședință a organelor de conducere din cadrul filialelor județene, la ședințele comunităților din regiunea coordonată, precum și la orice alte activități organizate de către acestea;
• Participă lunar, fără drept de vot, la cel puțin o ședință (fizică sau online) cu membrii unuia dintre birourile județene din regiunea pe care o coordonează. Pe o durată de 6 luni, fiecare coordonator regional trebuie să participe minim o dată la o ședință a fiecărui birou județean din regiunea a cărei coordonare o asigură;
• Convoacă o dată la trei luni reprezentanții birourilor județene din regiunea pe care o coordonează pentru a evalua împreună activitatea PLUS din regiune și pentru a stabili prin consens direcțiile, prioritățile și obiectivele județene și regionale pentru următoarele trei luni;
• Susțin schimbul de bune practici în toate domeniile activității politice a PLUS, la nivel regional;
• Facilitează împreună cu președinții filialelor județene reflectarea la nivel național a necesităților și viziunilor responsabililor de politici publice din cadrul birourilor județene, prin colaborarea dintre aceștia și Comisia Națională de Politici și Programe;
• Își asumă în cadrul echipei de coordonatori regionali din respectiva regiune unul dintre următoarele roluri: strategie politică, politici publice, extindere și consolidare organizațională, comunicare publică, dezvoltarea activității de tineret. Rolurile vor fi asumate la începutul mandatului și pot fi modificate, ulterior, cu acceptul celorlalți coordonatori regionali din regiune.
• Monitorizează respectarea termenelor menționate în Statut și Regulament, pentru validarea/invalidarea de către filiale sau, după caz, comunități locale a potențialilor noi membri (inclusiv pentru cei cu activitate politică anterioară);
• Sprijină conducerile județene și echipele operaționale în procesele de planificare strategică, inclusiv prin mentorat în construirea unor planuri de acțiune viabile și implementarea acelor planuri;
• Sprijină echipele județene în planificarea unui calendar de evenimente de impact, cu vizibilitate maximă;
• Sprijină echipele județene în organizarea de consultări cu actorii relevanți din județ și/sau din regiune;
• Sprijină echipele județene în identificarea potențialilor viitori candidați pentru funcții publice;
• Susțin Birourile Județene în procesul de desemnare a candidaților PLUS pentru funcțiile de primar de municipiu reședință de județ și președinte de Consiliu Județean, prin formularea de evaluări de oportunitate pentru fiecare din candidații supuși consultării membrilor, conform Art. 45, alin. 2 din Regulamentul Intern.
• Asigură un proces statutar și regulamentar de organizare a alegerilor județene și a alegerilor la nivel de comunități, cu excepția situațiilor în care candidează pentru orice funcții în cadrul acestor alegeri;
• Sprijină echipele județene în interacțiunile lor cu partenerii din alianțe politice sau electorale, precum și în raport cu reprezentanții altor partide;
• Asigură comunicarea către membrii din regiune a mesajelor de interes regional, prin intermediul structurilor de conducere de la nivel local.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Tineret“: Trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, a prezentat, în cadrul unei postări ample pe Facebook, propunerile sale în ceea ce privește noua formă a „Garanției pentru Tineret“, în contextul angajamentului luat de noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a o transforma „într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor, cu un buget crescut și raportări periodice”. În acest sens, Dragoș Pîslaru a subliniat faptul că „obiectivul nu trebuie să fie doar sprijinirea tinerilor în educație și formare sau un loc de muncă, ci și să îi scoată „din nou pe drum, în diverse moduri”.

„Am găzduit astăzi în Parlamentul European evenimentul cu tema «Generația Invizibilă: ce urmează pentru tinerii inactivi din Europa?»

Mesajul principal pe care l-am transmis este acela că trebuie să construim poduri, nu ziduri. Tinerii simt adesea că există o anumită barieră între ei și reprezentanții lor care nu înțeleg provocările actuale și sunt departe de perspectiva lor asupra societății în continuă schimbare. Tinerii care nu ocupă un loc de muncă, care nu au educație sau formare profesională (NEET), în special cei care nu dețin competențele necesare, tinerii cu dizabilități, tinerii cu probleme de sănătate sau de familie sau cei care provin din medii defavorizate, se confruntă cu bariere specifice în ceea ce privește accesul pe piața muncii.

În ultimii șase ani, UE a abordat o integrare a tinerilor pe piața muncii printr-un instrument principal, „Garanția pentru tineret” – angajamentul politic luat de statele membre în 2013 de a oferi fiecărei persoane sub 25 de ani o ofertă de angajare, educație continuă, ucenicie sau stagiu într-o perioadă de 4 luni de la terminarea indemnizației de șomaj. Acest angajament a fost completat de «Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri», principalul program de finanțare al UE pentru facilitarea derulării garanției pentru tineret, 6,4 miliarde de euro destinate să sprijine anumite regiuni în care șomajul tinerilor a fost mai mare de 25% (ceea ce însemna 20 de state membre ). Această garanție pentru tineri a ajutat 3,5 milioane de tineri pe an să se pregătească, să învețe sau să muncească.

Acum, noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat în programul de lucru că va transforma «Garanția pentru Tineret» din 2013 într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor, cu un buget crescut și raportări periodice.

În timp ce așteptăm să aflăm cum va arăta acest instrument, cred că în primul rând, această nouă garanție de tineret trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă. Obiectivul nu trebuie să fie doar sprijinirea tinerilor în educație și formare sau un loc de muncă, ci și să îi scoată «din nou pe drum», în diverse moduri. O investiție care să poată aborda provocările lor individuale, să le dezvolte abilitățile necesare pentru a se adapta la piața muncii și a contribui astfel la bunăstarea lor economică și socială”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Concret, Dragoș Pîslaru propune următoarele măsuri: „În primul rând, trebuie să ne gândim la suportul individual, cum să ascultăm și să răspundem nevoilor individuale. Eurofound a sugerat deja că diversitatea NEET-urilor include șomeri de scurtă durată și de lungă durată, persoane bolnave sau cu handicap, cei care nu pot lucra din cauza responsabilităților familiale, cei care sunt descurajați de lipsa de oportunități, cei care sunt cei mai vulnerabili. Tinerii aflați în situații vulnerabile au adesea provocări personale care ar putea afecta implicarea lor, iar aceste provocări trebuie să fie abordate înainte de a continua orice muncă pentru îmbunătățirea abilităților lor sau pentru a se gândi să obțină un loc de muncă. Acest lucru poate fi, de asemenea, completat de o combinație de consiliere și îndrumare oferite de profesioniști dedicați și special instruiți.

În al doilea rând, trebuie să susținem implicarea timpurie a tinerilor.

– Activități de orientare / profilare pentru a evalua interesele, aspirațiile și opțiunile tinerilor în ceea ce privește educația, formarea și oportunitățile de angajare și pentru a-i ajuta să înțeleagă realitatea lumii muncii. Acestea trebuie să fie completate de planuri de acțiune individuale, care să conțină recomandări adaptate fiecărei situații și care să contureze următorii pași pentru progresul lor.
– Oferirea de sprijin financiar pentru tinerii vulnerabili care participă la programe active pe piața muncii, cum ar fi o indemnizație lunară, care acoperă unele cheltuieli, cum ar fi costurile de transfer.
– Angajatorii joacă un rol esențial pentru a găsi locuri de muncă durabile pentru tineri și pentru a crea oportunități de formare. O legătură între instituții și angajatori este, de asemenea, importantă pentru ca angajații să conștientizeze problemele cu care s-ar putea confrunta tinerii aflați în situații vulnerabile și pentru a oferi sprijin angajatorilor pentru a înțelege și aborda aceste probleme.

Nu în ultimul rând, trebuie să explorăm modalități de a măsura succesul programelor. Ar trebui să ne abatem de la criteriile de evaluare „rezultatul obținut” și mai degrabă să proiectăm indicatori de performanță inovatori pentru a măsura distanța parcursă de individ de la accesarea sprijinului (cum ar fi, de exemplu, «nivelul de autonomie»)”.

Citește în continuare

Cele mai citite