Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

George Cățean: cum s-a apucat un fermier premiat de politică

Publicat

pe data de

În 2019, când a fost ales în Biroul Național PLUS, George Cățean s-a trezit numit de presă „Ciobanul din conducerea PLUS”, datorită fermei de familie pe care o are la Rotbav, în județul Brașov. Lucru care nu-l deranjează, ci îi chiar îi place, fiindcă în politică vrea să se ocupe tot de agricultură și dezvoltare rurală.

În 2020, visează la vaci cu microcipuri – și nu numai că visează, ci a depus un proiect ca să le obțină – și la o legislație care încurajează fermierii mici și medii. Locul în care o poate obține e Comisia pentru agricultură din Senat, până acum fieful PSD-ului și deci al lobby-ului marilor latifundiari agricoli.

Aveți de mai multă vreme, împreună cu frații, un business agricol cu premii internaționale, Ferma Cățean din Rotbav, județul Brașov. Ce înseamnă să ai succes în agricultură?

George Cățean: Ferma Cățean continuă o activitate de familie de mai bine de cinci generații, în ceea ce înseamnă partea de creștere a animalelor și partea de producție, brânzeturi. Ceea ce am făcut noi, în ultimii 10 ani, de când am preluat-o împreună cu ceilalți doi frați, a fost să aducem partea de management, să aducem marketing și să aducem viziune. Mie îmi place să spun că e o fermă integrată. Ce înseamnă asta: înseamnă că ne producem toate materiile prime (lapte și carne, mai ales), la fel cum noi suntem cei care procesăm și comercializăm totul . Și nu facem produse comune, ci cu valoare adăugată. Ceea ce ne-a poziționat foarte bine și ne-a creat o bază financiară solidă și putere de dezvoltare. Și, în plus, ne-am conturat și segmentul de piață, nu ne-am canibalizat cu ceilalți producători.

Referitor la partea de marketing – pentru că eu am studiat marketingul -, trebuie să vă spun că sunt „piețar” de copil, de când am mers pentru prima oară la piață să vând brânză. Cred că afli destule despre marketing la tarabă. Dar, după studii, am sesizat nevoia de a atesta și comunica un lucru pe care îl aveam, calitatea foarte bună a produselor noastre. Din 2012, am început să participăm la diferite competiții și alte evenimente care veneau să ne confirme calitatea. Atunci am primit eticheta de cea mai bună brânză din Balcani. În 2015, am obținut o stea de aur – echivalentul unei stele Michelin în industria noastră, decernată de Institutul de Calitate de la Bruxelles(ITQI). În 2020, am obținut titlul de Cea mai bună brânză de oaie din lapte crud, e vorba de un ITA – International Test Award, din Italia. În materie de scheme de calitate naționale, am mers pe label-ul de produs tradițional, care pe lângă notorietate ne-a adus și avantaje fiscale, fiindcă acestea există. Și de curând, din 2020, suntem și fermă eco.

Iar la nivel de strategie, am tratat întotdeauna animalele cu respect. Nu vedem animalul ca o mașinărie care produce lapte sau ca o mașinărie care produce carne, ci am avut o altă viziune. Am preluat din agricultura tradițională lucruri ca mersul cu vacile și oile pe pășune, ceea ce le asigură o calitate mai bună a vieții și nouă, o perioadă mai mare de exploatare.

Câți fermieri, cu sau fără studii, de vârsta dumneavoastră cunoașteți?

George Cățean: Dacă e să vorbesc de generația mea – segmentul 25-35 de ani, să zicem, fiindcă eu merg pe 34 de ani -, sunt destul de puțini. Dar încep să văd interes la cei mai tineri, în jur de 20 de ani. Într-adevăr, în agricultură există o problemă legată de schimbul de generații. Printre cauze e faptul că e o muncă grea, care nu este recompensată material îndeajuns. Acolo unde un fermier câștigă un leu, o altă persoană poate câștiga de zece ori mai mult – și cu mai puțin efort și mai puțină implicare. Mai e și faptul că munca de fermier nu este recunoscută, valorizată social. Mulți o văd într-o zonă murdară, legată de vechiul tip de agricultură și de fermă. Deși cu procedee și tehnologii moderne nu mai este așa. Apropo de generația mea, cei care au prins taurul de coarne și s-au apucat de agricultură sunt exemplu de bune practici. Tinerii aduc cu ei tehnologii noi și abordări de genul smart agriculture. Mai ales că există și finanțări care îi favorizează pe cei care vor să se apuce de agricultură. Dacă se va schimba ceva în agricultură, va conta și interesul tinerei generații pentru tehnologiile inteligente. Am aplicat și noi, la Ferma Cățean, pentru un proiect smart – ceea ce avem acum e tehnologie de ultimă oră, dar nu e încă în zona smart. Dorim să folosim un tip de implanturi pentru vaci, care îmbunătățesc evidența pe care o ai asupra animalului, bineînțeles fără a afecta calitatea vieții acestora. Facem acum acest pas.

Deși ceea ce simt eu, ca potențial beneficiar alt tehnologiilor smart, e faptul că acestea nu sunt pregătite pentru micii fermieri. Există o ofertă foarte bună pentru marii fermieri, mai ales în zona de vegetal.

Recent, ați făcut pasul către politică, așa că vă vom întreba: ce importanță au aceste lucruri pentru consumatorul autohton, care vede roșii de import, fără gust, sau carne comestibilă, dar fără calități deosebite, în supermarket? Pare o situație fără speranță, agricultura românească e în mare suferință – se produce puțin, iar atunci când se produce, nu are gust. Nu e greu să construiești, în politică, pentru a schimba asta?

George Cățean: Nu mi se pare greu. Vă voi da două exemple de probleme ale căror soluții nu sunt chiar atât de abstracte și de departe de noi. În primul rând, în agricultura mare, pe suprafețe mari. Acolo producem, oarecum, cantitate, dar ar trebui să producem și un pic de calitate. Ori zona de smart agriculture s-a dezvoltat foarte tare și poate înlocui partea de chimie din prezent. E o oportunitate importantă, dacă ne gândim că e asociată cu fonduri și reglementări europene de amploare. Ne trebuie doar puțină limpezime internă ca să realizăm un restart, mai ales dacă vom putea adăuga valoare în etapele de depozitare și procesare.

Să ne uităm acum la micii fermieri. Voi remarca aici că Germania și Austria au o schemă de calitate recunoscută la nivel european, legată de conceptul de Heumilch – lapte din iarbă, sau din fân. Fermierii noștri produc laptele ăsta, din iarbă sau din fân, dar se simt înapoiați tehnologic, pentru că nu folosesc altceva în furajarea vacilor, așa cum fac marii fermieri. Dimpotrivă: avem lapte de calitate, avem cine să îl producă, dar laptele ăsta nu e recunoscut și e mai prost plătit decât cel industrial. O treime din suprafața agricolă a României e pășuni, pășuni de înaltă calitate, confirmate din punctul de vedere al biodiversității. Avem utilizatori de pășuni, deci avem lapte – fie de vacă, fie de oaie. Singurul lucru care ne lipsește e o etichetă. O etichetă care va fi recunoscută și îi va garanta fermierului nu doar un nivel de subzistență, ci chiar o situație materială bună. Iar consumatorul va ști și el cum să aleagă un produs de calitate.

Soluțiile pentru agricultura românească sunt la îndemâna noastră. Cei de până acum le-au ignorat din incompetență sau indiferență pentru nevoile celor care trăiesc și muncesc în ruralul românesc. Scopul meu este să pun agricultura, satul românesc, tradițiile și viața sănătoase pe locul pe care îl merită. Programul meu politic poate fi găsit și citit pe www.georgecatean.ro.

Cum ați decis să intrați în politică?

George Cățean: În 2013 am avut un proiect. Un proiect fain, european, pe care îl coordonam la 26 de ani. S-a numit „Transhumanța” și am refăcut un drum din România în Polonia, cu 300 de oi. Am făcut 1.400 de kilometri în 100 de zile. Am mers pe la diferite instituții, locale și mai apoi centrale, cu proiectul, ca să primim sprijin – și aveam nevoie mai degrabă de un patronaj decât de resurse financiare. Și am văzut câtă nepăsare și indiferență e din partea autorităților. Atunci s-a produs un clic în capul meu și am spus: trebuie să fac mai mult decât fac acum.

Tot pe atunci, s-a mai întâmplat ceva: l-am descoperit pe Dacian Cioloș, care era comisar european pentru agricultură. I-am scris un mesaj pe Facebook, iar la câteva zile m-a sunat unul dintre asistenții lui, care ne-a programat o întâlnire, la Reprezentanța Comisiei Europene, la București. Noi am întârziat, fiindcă nu cunoșteam orașul, dar am reușit să facem o poză. Am pus-o în mapa de prezentare, în față, iar de atunci lucrurile s-au schimbat foarte mult. Dacian Cioloș nu a putut fi la inaugurarea evenimentului, pe 11 mai 2013, dar a ajuns la o săptămână după, la Sighișoara. Atunci i-am cunoscut echipa și mi-am dat seama ce fain e să lucrezi cu un astfel de om. Am mai ținut legătura și după ce Cioloș a devenit prim-ministru, iar în 2017 m-a chemat în platforma „România 100”, care nu era o organizație politică, dar ne-a strâns pe cei care voiam să aducem schimbarea în România. Atunci când ni s-a propus să migrăm în zona politică, am făcut-o, fiindcă mi-a plăcut foarte mult cum lucrasem doi ani de zile.

Mai e un lucru, pe care vi-l spun din perspectiva mea personală, a antreprenorului. Astăzi, dacă am un leu, el e pentru mine un leu. Dar în cazul în care lucrurile nu merg cum trebuie, leul meu s-ar putea să fie 60 de bani, 70 de bani… și-atunci mă concentrez degeaba doar pe eforturile pentru business-ul meu. Politica e un mod în care pot preveni ca lucrurile să nu meargă cum trebuie.

USR PLUS este în esență un partid urban, care se adresează tinerilor. Cum se integrează preocuparea pentru agricultură în asta?

George Cățean: Noi, în PLUS, am simțit potențialul pe care îl are și mediul rural de la bun început, faptul că avem o obligativitate să ne adresăm și ruralului. În 2019, când s-a format Biroul Național, structura de conducere a partidului, am primit din partea presei eticheta „Ciobanul de la conducerea PLUS”. Nu mă deranjează și chiar îmi place. Atunci am început să construim o rețea de responsabili rurali. Avem în fiecare județ un responsabil legat de mediul rural. Această rețea ia pulsul din rural, identifică potențialii membri, își propune să aducă PLUS la firul ierbii, cum ne place nouă să spunem. Iar acum această strategie continuă și în alianța cu USR.

De ce ar trebui să vă voteze alegătorii?

George Cățean: În primul rând, în ultimii ani am dovedit că se poate într-o zonă în care majoritatea dintre noi cred că nu se poate. În agricultură, există tentația de a te plânge și a te baza pe subvenții. Noi am căutat să fim productivi și am reușit. Iar asta cred că spune despre mine că pot livra ceea ce am promis. Și mai spune ceva: nu am intrat în politică pentru ca să mă căpătuiesc. Am construit timp de zece ani o fermă premiată, nu am nevoie de banii statului și nici de combinații politico-financiare.

Alegătorii mei mai trebuie să știe un lucru, legat de criza de integritate din politica românească: provin dintr-o familie și dintr-o zonă în care cuvântul e cuvânt. Puteți verifica acest lucru la toți colaboratorii și cunoștințele mele.

În fine, cred că am intrat în politică la momentul oportun, fiindcă e nevoie să facem un schimb de generații. Și în agricultură, și în mediul rural în general, și în politică.

Sloganul dumneavoastră e „De la Sat în Senat”. De ce au nevoie fermierii de un senator?

George Cățean: Pentru că, din păcate, vocea ruralului nu e dusă foarte des în parlament. Iar în Senat, în Comisia de Dezvoltare Rurală și Industrie Alimentară, se creează majoritatea inițiativelor legislative. Așa că mă duc să susțin, dar mai ales să creez și să propun niște inițiative. Și mai e un lucru  despre care s-a vorbit mai puțin, dar contează foarte tare: această comisie a fost, în ultimii zece ani, cumva, prizonierul PSD-ului. Iar asta înseamnă că interesele marilor fermieri au fost foarte bine reprezentate, cu un lobby puternic în defavoarea celor mici. Oricine are dreptul la o șansă.

Bugetul Uniunii Europene pentru anii 2021-2027 are o structură diferită față de exercițiul financiar anterior. La asta se adaugă fondul pentru lupta anti-COVID, care e foarte consistent. Care sunt oportunitățile pentru agricultură?

George Cățean: Există foarte multe aspecte care țin de specificitățile României. Întâi e vorba de faptul că fermierul nu e informat, nu e implicat, nu are parte de o consultanță adecvată și sigură. Proiectele europene înseamnă asumare și consecințe din punctul de vedere al aplicantului. Iar aici, în momentul în care voi fi în Parlament voi avea o propunere care să rezolve această situație. În general îmi propun să facilitez rămânerea – sau chiar revenirea – în mediul rural. Inclusiv a diasporei, care dispune de resurse financiare, dar și de know-how, care va putea crea plusvaloare și o economie locală. Premisele și oportunitățile din următorii ani se leagă de Fondul de Reziliență, de Programul Național Strategic și Politica Agricolă Comună. Ele trebuie foarte bine declinate pe specificul României. Fiindcă acum există un mit, „Europa nu ne lasă”. Europa ne lasă! Ea a creat un cadru pentru toate țările, iar alte țări au făcut treabă mult mai bună sub același cadru. Asta dovedește că noi nu știm să traducem și implementăm acest cadru așa cum ține de specificul nostru. De ce? Fiindcă nu e cunoscută realitatea din teren.

Unde vă vedeți peste două mandate parlamentare, să zicem? Vreți să deveniți ministru al Agriculturii, președinte al țării…?

George Cățean: Mi-ar plăcea foarte mult să lucrez și la nivel european. Mă atrage tot ce înseamnă politica agricolă comună, mă atrage viziunea extinsă despre dezvoltarea rurală. Putem găsi oameni care pot reprezenta România în Europa, dar putem aduce și interesele Europei acolo unde trebuie. Pentru că România e o țară, dar de fapt țara mare e Uniunea Europeană.

* Interviu apărut pe www.capital.ro

Revista Presei

Anca Dragu: Bugetul pentru 2021 nu este unul de austeritate, ci cumpătat. Să nu uităm că suntem într-un an în care economia se chinuie să îşi revină

Publicat

pe

„Ar trebui să gândim acest buget în contextul economic actual şi să trecem dincolo de şicanele acestea politice care se iscă în jurul bugetului: nu aş spune că este unul de austeritate, aş spune că este un buget cumpătat”, a declarat preşedinta Senatului, Anca Dragu, duminică seara, la Antena 3, în cadrul unei discuții despre proiectul bugetului de stat pe 2021, care intră astăzi în dezbaterea plenului reunit al Parlamentului, dar și despre posibilitatea unui proiect de lege care să elimine anumite beneficii pentru parlamentari.

„În acest moment bugetul are un deficit de 80 miliarde lei, ceea ce înseamnă 7,16% din PIB. Orice majorare înseamnă un şi mai mare deficit, înseamnă o şi mai mare datorie, înseamnă că vom avea de plătit peste câţiva ani, de rambursat aceste datorii. Deci conceptul acesta de deficit este unul de care trebuie să fim foarte responsabili pentru că banii aceştia pe care noi îi putem consuma în diferite scopuri, ei trebuie returnaţi, trebuie rambursaţi.

În ultimii ani 30 de ani, România nu a returnat datorie, a tot acumulat, a tot rostogolit datorie, astfel încât de aceea de la zero am ajuns spre 40% din PIB acum. Această datorie va fi plătită chiar de copiii noştri şi nu este o metaforă.

Pe de altă parte, eu aş evita cuvântul austeritate pentru că totuşi sunt creşteri de venituri în buget. Salariul minim are o creştere. Să nu uităm că suntem într-un an în care economia se chinuie să îşi revină, să îşi revină de pe o creştere economică negativ, o contracţie. Să nu uităm că 2 milioane de români au fost loviţi direct şi indirect de criză, un milion au fost la un moment dat în şomaj şi au avut veniturile reduse.

O parte din veniturile pentru aceşti şomeri au fost acoperite din bugetul de stat, ceea ce a cauzat un deficit, o datorie foarte mare. Ar trebui să gândim acest buget în contextul economic actual şi să trecem dincolo de şicanele acestea politice care se iscă în jurul bugetului: nu aş spune că este unul de austeritate, aş spune că este un buget cumpătat”, a declarat Anca Dragu.

În același timp, Anca Dragu nu exclude eliminarea anumitor facilităţi de care parlamentarii beneficiază, cum ar fi gratuitatea la transportul feroviar, aerian: „Cu siguranţă ar fi o justă măsură să tăiem şi gratuitatea pentru parlamentari. Sunt cu totul de acord. Am putea depune, sigur că da. Am putea depune chiar şi după ce trece bugetul, dar ar putea venit şi zilele acestea pe plen, în dezbaterea pe buget. Cel mai bine ar fi să avem bugetul aprobat acum, pentru că este un document extrem de important pentru toţi investitorii, nu numai străini, pentru investitorii români, pentru oamenii care au afaceri, pentru micii întreprinzători. Deci acest document haideţi să îl aprobăm aşa cum el a fost deja discutat în comisii şi apoi să ne uităm şi la parlamentari. Aţi văzut că deja am tăiat pensiile speciale ale parlamentarilor, tocmai pentru că acolo a fost mai uşor să acţionăm şi a fost un semnal pe care l-am dat că aceste beneficii nemeritate trebuie să dispară şi să dispară de la noi. Adică puterea exemplului mi se pare cea mai bună”.

Pe de altă parte, întrebată despre cine ar putea să vină în locul Renatei Weber în funcţia de Avocat al Poporului, Anca Dragu a precizat că nu au fost avansate propuneri din partea niciunui partid. „Nu este niciun secret, s-a discutat public despre schimbarea Avocatului Poporului care probabil că nu reflectă chiar interesele poporului. Nu au fost discuţii, nu avem propuneri, de fapt nu au fost avansate propuneri din partea niciunui partid în acest moment”, a spus Anca Dragu.

Citește în continuare

Revista Presei

George Cățean: Fie că vorbim despre producători, fermieri sau mici antreprenori care vor să-şi desfăşoare activitatea în mediul rural, ei trebuie consiliaţi

Publicat

pe

George Cățean, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Revista-ferma.ro, despre cele patru mari direcţii în care ar trebui să fie sprijinită ferma de familie, în contextul în care, în Politica Agricolă Comună post-2020, acest subiect reprezintă o prioritate:

„1. O cofinanţare mai generoasă.

«Dacă am pleca cu o cofinanţare mult mai scăzută din partea producătorului şi un aport mult mai mare din partea finanţatorului, atunci sigur vom vedea mai mulţi producători investind în procesare».

  1. Condiţii de creditare mai avantajoase.

«Am putea organiza instrumente naţionale care să-i ajute financiar: creditarea să fie mult mai uşor accesibilă, garantarea creditelor de asemenea. Pe persoană fizică, creditarea este mult limitată, avem nevoie ca aceşti producători să se comporte ca nişte antreprenori».

  1. Legislaţie mai flexibilă.

«De exemplu, în ceea ce priveşte etichetarea, putem începe cu un nou cadru legislativ care să reglementeze sectorul alimentar: mai multă flexibilitate pentru micii producători, dar în acelaşi timp să ţinem cont de reguli şi să nu punem în pericol siguranţa consumatorului. În momentul de faţă, legislaţia este unitară pentru toată lumea şi nu ţine cont de profilul producătorului».

  1. Campanii de informare şi consiliere.

«Fie că vorbim despre producători, fermieri sau mici antreprenori care vor să-şi desfăşoare activitatea în mediul rural, ei trebuie consiliaţi. Trebuie să ştie ce posibilităţi de finanţare au, e nevoie de sprijinul unui consultant care să le asigure atât pregătirea proiectelor, cât şi partea de implementare şi post-implementare, au nevoie de acces la informaţiile care ţin de organizare»”.

 

Interviul integral poate fi citit AICI

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Publicat

pe

Pensiile speciale ale parlamentarilor și primarilor vor fi primele care vor fi abrogate în perioada imediat următoare, urmând ca pentru celelalte categorii de beneficiari să fie demarate analize pentru a ne asigura că „tot ce decidem este şi fezabil şi nu poate fi atacat” la Curtea Constituțională, a declarat președintele Renew Europe, Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS, duminică, în cadrul emisiunii „Insider politic” de la Prima TV.

În cadrul emisiunii, Dacian Cioloș a reamintit faptul că eliminarea pensiilor speciale reprezintă unul dintre obiectivele politice pe care USR PLUS și le-a asumat încă de la înființare.

„Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat în Parlament. Suntem în curs de a construi majoritatea necesară, punem aceste proiecte pe ordinea de zi și cred că într-o perioadă scurtă, săptămâni, pot să ajungă aceste proiecte pe ordinea de zi. Urmează să vedem celelalte, unde trebuie să ne uităm atent ca să nu fim în situația de a face doar populisme, cum au mai făcut alții înaintea noastră, când s-au lăudat că dispar pensiile, dar ne-am trezit la CCR cu tot felul de contestații.

USR PLUS are asta ca obiectiv politic încă de la înfiinţare, pentru că e clar, nu poţi să contruieşti pe mucegai şi pe putreziciune. Despre asta este vorba acolo. Noi ne-am angajat că o să facem şi o să facem. Vom pune pe ordinea de zi aceste proiecte şi acolo se vor tranşa lucrurile şi vom vedea cine cu adevărat este pentru eliminarea pensiilor speciale. Acolo, la vot, se va vedea”, a declarat Dacian Cioloș, opinând că până la Paşte ar putea fi abrogate.

Liderul USR PLUS a criticat ipocrizia PSD pe acest subiect, reamintind faptul că social democrații au fost cei care au introdus în Codul administrativ pensiile speciale pentru primari:

„Vedeți vreo ipocrizie mai mare în țara asta, în ultimii ani, decât PSD, care a introdus pensiile speciale şi acum vin şi cer eliminarea? Foarte bine, o să le punem pe ordinea de zi, noi chiar o să le punem. Dacă PSD va fi de acord să voteze pentru eliminarea pensiilor speciale, foarte bine”.

Dacian Cioloș a arătat că nu este de acord cu propunerea UDMR de a pune la pachet toate pensiile speciale pentru a nu risca să pice din nou la CCR: „Acolo, la vot, se va vedea cine îşi doreşte eliminarea pensiilor speciale şi cine nu. Să le punem pe toate la pachet va însemna să mai aşteptăm jumătate de an, până când trecem în analiză toate pensiile, pe diferitele categorii, pentru că pensiile astea care merg dincolo de contributivitate, că le zice speciale, unele au fost pensii de serviciu înainte, toate astea au nevoie de o analiză să ne asigurăm că tot ce decidem este şi fezabil şi că nu poate fi atacat. Dar pentru pensiile de parlamentari şi primari nu ar trebui să existe nicio ezitare pentru că nu se justifică cu nimic aceste pensii pentru că nu au nimic de-a face cu contributivitatea”.

Pe de altă parte, Dacian Cioloș a clarificat modul în care se calculează pensiile europarlamentarilor, arătând că nu va beneficia de o pensie specială, așa cum s-a afirmat în spațiul public: „E pe bază de contributivitate acolo. Acolo nu e o pensie, e o contribuție la ceea ce voi avea eu ca pensie și e în funcție de lungime mandatului și în funcție de contribuție. Nu e o pensie fixă, cum e la noi – ai fost parlamentar o zi și ai o pensie ca și cel care a avut un mandat sau două mandate.

Știu încă de pe vremea când eram comisar, în funcție de lungimea mandatului și de contribuție e și pensia – la asta trebuie să ajungem și în România, la o pensie care să fie proporțională cu contribuția la pensie. Că sunt anumite categorii socioprofesionale care merită mai mult decât contribuția, asta e de discutat. Militarii, de exemplu. De asta spun – dacă iei și le razi așa pe toate, te trezești cu anumite analize care sunt pertinente și dacă toate astea sunt în același proiect de lege, fără să ai o analiză pe fiecare categorie, atunci ne putem trezi cu o decizie validă a CCR”.

Referitor la pensiile românilor, Dacian Cioloş a afirmat că mărirea se va aplica din 2021. „Salariul de bază, la fel, e decis că va creşte. Nu se taie nimic, totul creşte, va fi mai mare decât anul trecut. Investiţiile vor creşte faţă de anul trecut. Atunci cum putem vorbi de un buget de austeritate?”, a mai punctat liderul USR PLUS.

În ceea ce privește moțiunea simplă împotriva ministrului Sănătății, depusă de PSD, copreședintele USR PLUS Dacian Cioloș spune că „nu are emoții” și că îl susține 100% pe Vlad Voiculescu.

„N-am emoții. E o moțiune propusă doar pentru a se afla în treabă cei de la PSD, așa înțeleg ei să facă opoziție. Ai un ministru care nici nu s-a instalat bine și vii și-l acuzi de niște lucruri pe care le-au făcut cei care au fost miniștri PSD înainte. Noi avem miniștri ineficienți PSD cu grămada. Mai mult, avem trei foști miniștri ai Sănătății din PSD care sunt urmăriți penal, acum, pentru fapte de corupție. Avem fost ministru PSD care după tragedia de la Colectiv spunea că toate merg bine. Vlad Voiculescu spune că nu toate merg bine și că sunt foarte multe lucruri de reformat. Și, da, vom introduce management profesionist în spitale, nu va mai fi pe sinecuri politice și pe prietenii sau atașamente politice. (…) Nu știu, poate unii sunt speriați de treaba asta, au făcut din Vlad Voiculescu o țintă. Omul nici nu s-a așezat bine la minister“, a declarat Dacian Cioloș în cadrul emisiunii „Insider politic” de la Prima TV.

„Îl susțin 100% pe Vlad Voiculescu. Noi ne luăm după fapte, nu după vorbe. Voci tot avem în țara asta de 30 de ani și vedem în ce situație ne aflăm. Vrem argumente și fapte, că asta lipsește în România. Faptele lipsesc și oameni care să-și asume fapte. Noi ne asumăm fapte, că de asta am intrat la guvernare. Vlad Voiculescu își asumă fapte“, a adăugat copreședintele USR PLUS.

Despre funcția de prefect al Capitalei: Vom vedea care va fi decizia luată împreună cu colegii de la Bucureşti. Sunt acum alte priorităţi

Traian Berbeceanu „va fi prefect până în ultima zi, care poate să însemne câteva săptămâni, încă o lună, două, trei. Suntem în plină pandemie, e nevoie acolo de claritate”, a punctat copreședintele USR PLUS.

Dacian Cioloș a reamintit faptul că decizia în cadrul coaliției de guvernare a fost aceea ca funcția să revină PLUS, urmând să fie pusă în aplicare în perioada următoare. Liderul USR PLUS a punctat faptul că această înlocuire nu reprezintă o urgență, în condițiile în care „acum sunt alte priorități”, iar „lucrurile funcţionează acolo cât de cât”.

„Vom vedea care va fi decizia luată împreună cu colegii de la Bucureşti, din organizaţia Bucureşti. Chiar o să am o discuţie cu ei. Vom decide împreună, nu avem genul acesta de absolutisme în PLUS. Eu am spus atunci domnului Berbeceanu, care după ce s-a anunţat împărţirea prefecţilor, dânsul îşi lua la revedere. Dânsul e prefect şi va fi prefect până în ultima zi, care poate să însemne câteva săptămâni, încă o lună, două, trei.

Suntem în plină pandemie, e nevoie acolo de claritate, e nevoie ca cel care îşi asumă responsabilitatea asta şi de prefect, să ştie că are toate elementele să ia toate deciziile până în ultimul moment. Eu sunt un om care am condus un Guvern, ştiu ce înseamnă şi rolul unui prefect. Am tot respectul pentru  domnul Berbeceanu îşi face treaba şi e important să poată să şi-o facă până în utima zi”, a declarat Dacian Cioloş.

Pe de altă parte, copreședintele USR PLUS a afirmat că a aflat recent că Traian Berbeceanu este membru PNL: „Nu e o problemă că asta nu înseamnă că are mai puţine calităţi, dar am luat decizia că funcţia revine PLUS. PNL nu a luat Prefectura Bucureşti, că putea să o ia. A luat prefectura Sibiu, Bihor, a luat alte prefecturi”.

Despre o posibilă candidatură la Congresul USR PLUS: Nu mi-am pus problema. Prioritatea mea acum este să dăm drumul cât mai repede la PNRR

„Deocamdată îmi asum preşedinţia USR PLUS, sunt copreşedinte. Până la congres mai este”, a declarat Dacian Cioloș cu privire la o eventuală candidatură pentru funcția de președinte al USR PLUS.

În acest sens, Dacian Cioloș a arătat că are alte priorități: „Să dăm drumul cât mai repede la PNRR, să ne asigurăm că el este structurat bine pe nevoile României şi că ne convingem şi partenerii europenei că e încadrat bine şi în obiectivele prioritare europene pe care tocmai le-am stabilit şi le-am votat în Parlamentul European zilele trecute.

Prioritatea mea este să văd că dăm drumul la reforma administraţiei publice şi că începem depolitizarea şi că clarificăm care e nivelul de asumare de numiri politice şi care e nivelul de la care facem numiri prin concurs şi nu oameni foşti ai PSD şi ai PNL şi ai mai ştiu eu cui, ci să deschidem porţile pentru toţi cei competenţi şi care vor să intre în serviciul public şi să ştie că au acolo un mandat şi o perspectivă clară. Astea sunt priorităţile mele în acest partid”.

Data Congresului USR PLUS va fi stabilită după ce fuziunea va fi consfințită din punct de vedere juridic, a mai precizat Dacian Cioloș. „Vom pregăti într-o primă fază alegerile în filialele nou constituite, în urma fuziunii. Vom începe discuţiile în partid şi pe statut, apoi vom stabili congresul şi vom vedea în ce moment vom alege preşedintele partidului. Pentru că preşedintele USR PLUS, conform statutului acum, şi aşa sper să rămână şi după aceea, e ales prin referendum de către toţi membrii partidului, nu de către congres. Preşedintele partidului poate să fie ales independent de data la care e congresul. Vom vedea care e momentul cel mai oportun. Probabil în vară-toamnă”, a detaliat Dacian Cioloş.

Despre vaccin: „M-aş vaccina cu un vaccin care e autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului”

Dacian Cioloş a declarat că se va vaccina împotriva COVID-19 atunci când îi va veni rândul, însă ar face acest lucru numai cu un vaccin autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului: „M-aş vaccina cu un vaccin care e autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului. Un vaccin care e aprobat, da, din punctul meu de vedere e credibil. Nu susţin folosirea vaccinurilor ca armă geo-politică şi ca şmecherie, de influenţă sau ca armă, ca instrument de influenţă politică într-o parte sau alta a lumii. Vaccinurile trebuie să fie accesibile pentru oamenii care au nevoie, trebuie să fie vaccinuri sigure, trebuie să fie vaccinuri de calitate şi, pentru asta, în Uniunea Europeană şi în spaţiul Uniunii Europene avem o autoritate care e abilitată să valideze, să autorizeze, punerea pe piaţă a unor vaccinuri, indiferent de unde vin ele din producţie”, a declarat Dacian Cioloş.

El a mai afirmat că  se bazează pe producţia de vaccinuri din spaţiul european. „Pe de altă parte, pentru a mă asigura de asigurarea corectă, constantă şi corectă cu vaccinuri în Uniunea Europeană, mă bazez pe producţia în spaţiul european şi tocmai în urmă cu câteva zile, la insistenţa Parlamentului European, pentru mai multă transparenţă şi calitatea coordonării producţiei şi distribuţiei de vaccinuri din partea Comisiei Europene, preşedinta Comisiei Europene tocmai a anunţat că comisarul european pentru industrie şi  piaţă internă, are ca atribuţie să formeze un grup de lucru care să urmărească felul în care companiile care produc pe teritoriul Uniunii Europene vaccinuri, au tot ce le trebuie, respectă un anumit calendar, un ritm de producţie şi de distribuţie, ca să nu mai avem sincopele cu aprovizionarea”, a mai declarat Cioloş.

De asemenea, europarlamentarul a îndemnat autorităţile din România să achiziţioneze vaccinuri din producţia europeană: „Îndemn autorităţile din România să ia vaccinuri de producţie europeană care sunt şi mai sigure”.

Întrebat, de asemenea, dacă s-a vaccinat deja, Dacian Cioloş a explicat că încă nu i-a venit rândul,  dar că va face acest lucru. „Nu m-am vaccinat încă, nu mi-a venit rândul. Când o să îmi vină rândul, da, dar încă mai sunt alte categorii care trebuie să meargă în faţă”, a mai declarat europarlamentarul.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 7 luni

Parlamentul European a aprobat astăzi Certificatul UE COVID-19, cu voturile europarlamentarilor USR PLUS și ținând cont de amendamentele depuse de aceștia

Noutăți Generaleacum 8 luni

USR și PLUS au fuzionat. Decizia Curții de Apel București, definitivă

Noutăți Generaleacum 8 luni

Dragoș Tudorache: Miezul problemei este modul în care Florin Cîțu a ales să se manifeste în cadrul acestei coaliții. Dacă avea o problemă de performanță cu Vlad Voiculescu trebuia să se discute acest lucru

Editorialeacum 8 luni

S-a terminat „luna” femeilor, dar continuăm lupta pentru drepturile femeilor

Noutăți Generaleacum 8 luni

Alexandra Chirilă: Copiii au nevoie de spațiu unde să se poată juca sau practica sport în siguranță, iar deschiderea curților școlilor este o soluție

Noutăți Generaleacum 8 luni

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Copii”: „Comisia Europeană cere statelor să garanteze acces gratuit la îngrijire și educație timpurie, la cel puțin o masă gratuită zilnic, la îngrijire medicală adecvată”

Știri Localeacum 8 luni

Silviu Matei, consilier local Sector 2: Vreau ca la final de mandat să mergem pe străzi pline de verdeață, iar copiii să nu se mai joace doar printre betoane și mașini

Editorialeacum 8 luni

Vreau să știm cine ne sunt securiștii

Editorialeacum 8 luni

Digitalizare pentru vaccinare, digitalizare pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă

Noutăți Generaleacum 8 luni

A fost finalizat mandatul Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, începe procesul de recrutare

Cele mai citite