Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Galați, orașul fără căldură pentru a doua iarnă consecutiv

Publicat

pe data de

Orașul nostru ocupă locul 7 în România ca număr de locuitori, conform clasamentului INS din 2018, cu 302.772 de locuitori.

În pragul iernii, ne amintim că suntem peste 300.000 de gălățeni care nu mai beneficiem de un sistem centralizat de termoficare. Serviciile de proastă calitate, facturile prea mari, sincopele permanente în asigurarea căldurii şi apei calde, incoerenţa autorităţilor, care nu şi-au respectat promisiunea de a eficientiza sistemul, au făcut ca, în mai puţin de cinci ani, zeci de mii de gălăţeni să rămână fără căldură și apă caldă din rețeaua centralizată de termoficare.

Primarul municipiului Galaţi, social-democratul Ionuţ Pucheanu, a confirmat, anul trecut, că sistemul centralizat de încălzire nu va mai fi pornit nici în iarna 2018/2019 şi nici în iernile următoare. Edilul a precizat că măsura a fost luată deoarece sistemul centralizat de termoficare este ineficient, în condiţiile în care numărul consumatorilor este tot mai mic, iar pierderile sunt foarte mari şi generează costuri uriaşe pentru bugetul local.

O strategie viabilă de termoficare a Galațiului ar fi inclus contorizarea individuală a consumatorilor casnici, în paralel cu găsirea unor soluții tehnice de producere a energiei termice și de transport la prețuri mai mici. Aceasta este soluția logică la care s-ar gândi orice gălățean de bună-credinţă.

În loc să facă asta, Primăria Galaţi a aruncat pe piață ideea centralelor termice de apartament, soluție nefericită dacă ne gândim la poluare și la conductele de gaze ce reprezintă un potențial pericol. Fiecare gălățean abandonat de Primăria Galați prin întreruperea sistemului de termoficare a fost lăsat în 2015 să adopte propria soluție tehnică pentru a trece iarna cu bine. Primăria nu a luat în calcul faptul că rețelele actuale de gaze și electricitate nu pot face față încărcării centralelor de gaze ale tuturor consumatorilor casnici care au fost forțați să părăsească sistemul centralizat.

Pe 25 martie 2015, când, la cererea Electrocentrale, Apaterm a intrat definitiv în faliment, activitatea acesteia a fost preluată de Calorgal SA. Pe 14 iulie 2016, director general al acestei noi societăți a fost numit Marian Alexandru. Acesta a fost printre primii directori numiți de Ionuț Pucheanu după ce preluase conducerea Primăriei Galați și care ar fi trebuit să reorganizeze Calorgal până acum. Conform contractului de mandat nr.11613/08.12.2016, se stipulează rentabilizarea Calorgal SA, recuperarea arieratelor, încasarea facturilor restante, creșterea productivității și investiții pentru îmbunătățirea rețelei de termoficare.

După mai bine de trei ani de la numirea în funcție, Marian Alexandru „a reorganizat” Calorgal cum știe PSD mai bine: a ascuns mizeria sub preș și a continuat să mulgă societatea de termoficare pentru sinecurile de partid, prin lucrări fictive.

Nemulțumirile salariaților Calorgal SA durează de mai bine de patru ani pentru că au sesizat cum erau create posturi de directori doar pe criterii politice, nu pe profesionalism și competență. Așa s-a întâmplat cu numirea cu dedicație a celor trei directori executivi ai societății (directorul financiar, directorul de dezvoltare și directorul de producție), „recrutați” de fațadăă, de fapt reconfirmați pe post, printr-o firmă de recrutare.

Rezultatul acestei mascarade este faptul că cei 300 de salariați ai Calorgal și-au primit salariile restante din luna iulie de-abia săptămâna trecută, iar o parte dintre salariile restante din august și septembrie au fost amânate la plată. Societatea are în prezent conturile poprite de executorii judecătorești pentru datorii acumulate în timp și neachitate la scadență. Mai mult, nu a fost încheiat un contract colectiv de muncă și nu există sindicat, astfel că salariații nu sunt protejați în relația cu patronatul. Organigrama societății este modificată des, fără nici o explicație, deoarece se fac angajări cu dedicație de la PSD. În aceste condiții, singura soluție pe care au găsit-o foștii angajații a fost să dea în judecată angajatorul pentru drepturile salariale și tichetele de masă restante.
În septembrie 2019, Curtea de Conturi a făcut un audit al Calorgal SA, dar raportul auditului nu a fost publicat. Au fost găsite neconformități pe care societatea Calorgal SA trebuie să le remedieze în scurt timp, dar se pare că raportul este pus la dospit pentru a nu supăra Primăria Galați, instituția care controlează societatea de termoficare locală.

În final, menționăm că Autorizația de Mediu a societății a fost reînnoită în ultimul moment, la presiunile Gărzii de Mediu, care amenința cu amenzi uriașe. Toate acestea în condițiile în care responsabilul de mediu al societății nu are studii de specialitate.

PLUS Galați solicită Primăriei Galați să ia toate măsurile necesare pentru respectarea drepturilor salariaților societății în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În opinia noastră, soluția pentru eficientizarea activității Calorgal este reorganizarea pe principii de competență, nu pe criterii politice.

În condițiile actuale, concluzia este una singură: CALORGAL SA este stat în stat.

Citește în continuare
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Stiutor De Chestii

    19 Octombrie 2019 at 10:09 pm

    Galatiul este printre putinele orase romanesti care a facut o revolutie in domeniul incalzirii populatiei:
    – a trecut de la subventionarea gigacaloriei termoficate (in realitate: subventionarea pierderilor rezultate din transportul agentului termic prin conducte kilometrice)
    la subventionarea achizitiei de centrale de apartament.
    Subventia este acordata 1 singura data, la achizitionare, nu in fiecare an pe fiecare gigacalorie produsa.

    Aceasta schimbare de paradigma a oferit sansa independentei energetice si pentru cele mai nevoiase familii – cele pentru care multi primari din Romania se faceau ca tin in viata sistemul centralizat.

    Galatiul este cel mai mare oras din tara care renunta la termoficare!!!

    Pana va renunta si Bucurestiul (care toaca pe subventii 25% dintr-un buget de peste 1 miliard de euro) vor mai trece niste ani si niste primari care vor castiga alegerile doar pentru ca „dau” populatiei cea mai ieftina gigacalorie din tara la pachet cu avarii in timpul iernii care lasa in frig sute de apartamente.

    P.S.
    Ideea de a schimba toate conductele termoficarii intr-un oras nu a fost aplicata nicaieri in Romania pentru ca presupune costuri cat 4-5 bugete anuale (de la oras la oras) si durata de implementare de 10 – 20 sau chiar 30 de ani, deci mult mai mult decat un mandat de primar.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Noutăți Generale

Andrei Lupu: Misiunea CSM este apărarea independenței justiției, nu ținerea sa sub control politic prin instrumente ca Secția Specială

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Respingerea proiectului de desființare a Secției Speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție de către CSM este încă o dovadă că justiția din România nu are nevoie numai de independență, ci și de o reformă reală”, este de părere Andrei Lupu, membru al Biroului Național PLUS, care subliniază, în acest context, că „PLUS propune regândirea modului de constituire a CSM, astfel încât magistrații să fie reprezentați în mod egal, fără a fi favorizați judecătorii și procurorii din cadrul instanțelor și parchetelor superioare”.

„Chiar CSM, organ reprezentativ al judecătorilor și magistraților, se opune astăzi în mod absurd desființării unei structuri de parchet care în mai mult de un an a reușit să trimită în judecată doar 3 persoane.

Mai mult, majoritatea membrilor CSM a acționat astăzi chiar împotriva opiniilor magistraților din întreaga țară pe care, teoretic, îi reprezintă și care, consultați fiind, au arătat în procent de aproape 80% că susțin desființarea Secției Speciale.

Nu în ultimul rând, votul rușinos dat astăzi de CSM a fost posibil doar prin contribuția celor doi «reprezentanți ai societății civile», numiți de fapt de către majoritatea din Senat.

Prin programul său politic, PLUS propune regândirea modului de constituire a CSM, astfel încât magistrații să fie reprezentați în mod egal, fără a fi favorizați judecătorii și procurorii din cadrul instanțelor și parchetelor superioare, care, deși mai puțini, ajung astăzi să desemneze mai mulți reprezentanți. De asemenea, susținem ca cei doi reprezentanți ai societății civile să poată fi desemnați printr-o colaborare reală cu organizații non-guvernamentale active în acest sector, iar nu politic, de către Senat. Implementarea unor astfel de modificări poate asigura o funcționare a CSM care să prevină în viitor luarea unor decizii contrare intereselor sistemului judiciar și chiar simplilor cetățeni, ce își doresc să apeleze la justiție.

Misiunea CSM este apărarea independenței justiției, nu ținerea sa sub control politic prin instrumente ca Secția Specială”, a declarat Andrei Lupu.

Reacția lui Andrei Lupu vine în contextul în care plenul CSM a votat pentru menținerea SII cu 10 voturi pentru, 8 împotrivă și un vot nul. Codruț Olaru a votat împotriva desfiintarii, iar procurorul general, Gabriela Scutea, a dat vot nul, potrivit informațiilor G4Media.ro. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a votat pentru desființarea SIIJ.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Vlad Voiculescu: Siegfried Mureșan a mințit în ceea ce privește munca mea și a Guvernului Tehnocrat

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Domnule Siegfried Muresan, dumneavoastră datorați scuze echipei mele. Ce ar fi și mai important însă este să spuneți adevărul, pentru că doar pe adevăr putem construi – s-a mințit prea mult în țara asta. Partidul Naţional Liberal însă datorează mai mult decât scuze. PNL datorează în continuare explicații pentru mai bine de 20 de milioane de euro din banii țării ăsteia, doar pe subiectul construirii spitalelor regionale”, afirmă Vlad Voiculescu, președintele PLUS București, în cadrul unei postări ample pe Facebook, în care îl acuză pe europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, că a mințit în ceea ce privește munca sa și a Guvernului Tehnocrat. În acest context, Vlad Voiculescu prezintă, pe scurt, „istoria spitalelor regionale și intersecția acesteia cu istoria PNL”.

„Dintre membrii PNL, domnul Siegfried Mureșan recunosc că îmi era mai degrabă simpatic. De aceea, nu mă așteptam tocmai de la dânsul să uite incompetența și furtul PNL-PSD când vine vorba de (ne-)construirea de spitale în România. Ieri, domnul Mureșan s-a înfoiat cum des o face PNL care încearcă să pară ce nu este și nici nu a fost în ultimii 30 de ani. Tot într-un stil politicianist, Siegfried Mureșan a mințit în ceea ce privește munca mea și a Guvernului Tehnocrat.

E poate un moment bun să ne reamintim istoria spitalelor regionale și intersecția acesteia cu istoria PNL.

𝐀𝐍𝐈𝐈 𝟐𝟎𝟎𝟔-𝟐𝟎𝟎𝟖: 𝐏𝐍𝐋 𝐋𝐀 𝐒Ă𝐍Ă𝐓𝐀𝐓𝐄

Încă din anii 2000 se vorbea despre spitalele regionale. A trebuit însă ca PNL să vină la guvernare pentru ca povestea acestor spitale să fie legată de un tun istoric*: în prima guvernare PNL-PSD (da, aceea cu domnul Tăriceanu în frunte), domnul Nicolăescu – ministru al sănătății liberal (între 22.08.2005 – 22.12.2008 și apoi între 22.12.2012 – 26.02.2014) – a comandat contra frumoasei sume de 114.839.000 lei studii de fezabilitate pentru construirea și dotarea ”la cheie” a 28 de spitale de urgență și pentru reabilitarea a 15 spitale județene de urgență. Un contract de peste 20 de milioane de euro a mers, prin atribuire directă, desigur – unui frumos consorțiu româno-austriac, pentru spitalele regionale.

Presa a cerut insistent în acei ani studiile, acestea nu au fost însă niciodată făcute disponibile publicului sau măcar autorităților publice locale pentru a le folosi.

Aveam să aflu de ce abia când am ajuns la Ministerul Sănătății: toate acele zeci de studii erau de fapt… unul singur. Restul păreau mai degrabă produse prin metoda copy-paste.

La vremea respectivă însă, ei s-au făcut că fac, guvernul s-a făcut că nu vede și așa s-au dus peste 20 de milioane de euro.

𝐀𝐍𝐈𝐈 𝟐𝟎𝟏𝟐-𝟐𝟎𝟏𝟒: 𝐏𝐍𝐋/𝐔𝐒𝐋 𝐋𝐀 𝐒Ă𝐍Ă𝐓𝐀𝐓𝐄 (𝐚𝐜𝐞𝐥𝐚ș𝐢 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐏𝐍𝐋)
Nici măcar acel unic studiu nu a fost folosit, actualizat, transmis mai departe autorităților publice locale pentru a face ceva cu ele.

𝟐𝟎𝟏𝟔: 𝐆𝐔𝐕𝐄𝐑𝐍𝐔𝐋 𝐓𝐄𝐇𝐍𝐎𝐂𝐑𝐀𝐓 𝐏𝐎𝐑𝐍𝐄Ș𝐓𝐄 𝐏𝐑𝐎𝐈𝐄𝐂𝐓𝐄𝐋𝐄

Pasul 1: Pentru banii europeni disponibili din 2014, Comisia Europeană a stabilit câteva condiții – după cum domnul Siegfried Mureșan probabil știe foarte bine. Acele condiții (condiționalități ex-ante) au fost îndeplinite de Guvernul Tehnocrat. Mai precis, asta a făcut o echipă de la Ministerul Sănătății condusă de un expert internațional de origine română care a lucrat ca simplu consililer – pe câteva sute de euro salariu. În cele 7 luni ale mandatului meu (Mai 2016-Ianuarie 2017).

Pasul 2: Până în 2016, niciun teren pentru cele trei spitale prinse in Acordul cu CE nu fusese identificat. În cele 7 luni ale mandatului meu, echipa mea a făcut și asta.

Pasul 3: Apoi trebuiau făcute studiile de fezabilitate. Studii care de data asta au fost făcute cum se cuvine – pornind de la ce mai putea fi folosit după aproape 10 ani, prin accesarea unor fonduri europene și prin semnarea unui acord cu Banca Europeană de Investiții – lucru făcut de altfel impecabil, de același Guvern Tehnocrat. Tot în cele 7 luni ale mandatului meu.

Nu aș menționa așa de des cele 7 luni, dar astăzi am realizat că este exact aceeași perioadă pe care a petrecut-o la guvernare PNL până astăzi.
Fără ca toate acestea să fi fost făcute încă din 2016, guvernul PNL și ministrul Tătaru nu ar fi putut semna astăzi niciun contract pentru construcția spitalelor.

Cel mult, PNL ar mai fi putut să dea un tun, așa cum a făcut-o cu aproape 10 ani în urmă. Altceva, în materie de spitale, nu a demonstrat PNL în ultimii 30 de ani.

Domnule Siegfried Muresan, dumneavoastră datorați scuze echipei mele. Ce ar fi și mai important însă este să spuneți adevărul, pentru că doar pe adevăr putem construi – s-a mințit prea mult în țara asta. Partidul Naţional Liberal însă datorează mai mult decât scuze. PNL datorează în continuare explicații pentru mai bine de 20 de milioane de euro din banii țării ăsteia, doar pe subiectul construirii spitalelor regionale. Siegfried Mureșan sigur se poate interesa în partid de chestiunea asta și ne poate explica. Poate domnul Orban își mai amintește – în fond, sunt doar 10-12 ani de atunci… din cei 145 de ani de existență cu care se mândrea zilele trecute PNL”, a scris Vlad Voiculescu pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Câți bani oferă UE pentru redresarea economică a României

Publicat

pe

Comisia Europeană a propus un pachet de redresare economică pe care l-a prezentat în plenul Parlamentului European pe data de 27 mai 2020. Comisia propune o viziune pe termen lung prin care să putem construi o Europă a noii generații, o Europă digitală, verde și rezistentă la șocuri.

„Propunerea Comisiei este una ambițioasă, elementul central fiind  alocarea financiară suplimentară de 750 de miliarde de euro, peste Cadrul Financiar Multianual pentru următorii șapte ani de 1.100 de miliarde de euro, ajungându-se astfel la un pachet de redresare economică pentru următorii șapte ani de 1,85 trilioane de euro“, susține europarlamentarul Dragoș Pîslaru, membru al Celule executive de criză PLUS. 

Pachetul de 750 de miliarde constă în 3 piloni principali, fiecare adresând nevoile generale și specifice ale statelor membre, dar oferind și noi priorități pentru UE în următorii ani. În propunere, Comisia Europeană prezintă și un tabel de distribuție a fondurilor, pe baza unei chei de alocare pentru fiecare stat membru. Cu o cheie de 4,4%, România se află pe locul 6 în Uniunea Europeană ca distribuție financiară, după Italia, Spania, Polonia, Franța și Grecia. Astfel, vom putea beneficia de până la 33 de miliarde de euro prin intermediul următoarelor programe:

1. Fondul de redresare – pilonul principal al pachetului

  1. Facilitatea de redresare și reziliență va pune la dispoziție 560 de miliarde de euro pentru a finanța investiții publice și reforme. Fondurile vor fi incluse în cadrul Semestrului European, pentru a susține UE în tranziția sa spre o economie verde, digitală și rezilientă. 
  2. Vom avea un buget suplimentar la politica de coeziune (REACT-EU) de 55 de miliarde care va fi disponibil tuturor statelor membre, dar va trebui să asiste regiunile Europei care au fost cele mai afectate de măsurile luate pentru combaterea pandemiei. 
  3. Vor exista 15 miliarde de fonduri suplimentare pentru programele de dezvoltare rurală
  4. Fondul pentru o Tranziție Justă, 40 de miliarde, ne va ajuta să punem în aplicare Pactul Ecologic European (Green Deal)

2. Stimularea investițiilor private pentru relansarea economiei

  1. Programul InvestEU își va dubla bugetul, ajungând la 30 de miliarde oferite de UE prin adaugarea unei facilități de investiții strategice de 15 miliarde care va investi în lanțuri valorice esențiale pentru reziliență, precum sectorul farmaceutic. 
  2. Va exista și un instrument de solvență de 31 de miliarde care oferă stimulente pentru companii viabile dar care întâmpină dificultăți în urma pandemiei.

3. Consolidarea de instrumente utile pe timp de criză

  • RescUE (Mecanismul de Protecție Civilă și Ajutor Umanitar)
  • Horizon Europe (Cercetare – Dezvoltare)
    1. Cooperare mai strânsă cu state terțe din vecinătatea UE și asistență de pre-aderare pentru țările din Balcani. 
    2. Cea mai importantă lecție învățată este că avem nevoie de mai multă coordonare a sistemelor de sănătate, așa că vom avea un nou Program European de Sănătate, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

Pe lângă instrumentul noii generații, Comisia a oferit și detalii despre Cadrul Financiar Multianual, pornind de la ultima propunere aflată pe masa negocierilor. Observăm în tabelul de mai jos cifrele propunerii Comisiei Europene și oferim în premieră o estimare a potențialului de atragere de granturi și împrumuturi pentru perioada 2021-2027 de către România. 

 

Noua propunere 2021-2027  (CFM + EU Next Gen)
Titlu Program Fond disponibil CFM (mld euro) EU Next Gen (mld euro) Total buget UE (mld euro) Alocare RO 2021-2027* (estimat, mld euro)
CFM 1100  750 1850 84,28, din care:

73,28 granturi 

11 împrumuturi

Piața Unica, Inovare și Digital  Total, din care: 140,7 69,8 210,5 2,3
Horizon Europe (granturi) 80,9 13,5 94,4 0,5
InvestEU (garanții sector privat) 15 15,3 30,3 Garanții
Instrument Solvență 0 26 26 Garanții
Connecting Europe Facility 28,4 28,4 1,5
Digital Europe Programme 6,8 6,8 0,3
Coeziune și Valori  Total, din care: 374,5 610 984,5 57,44
Coeziunea economică, socială și teritorială  (FEDR, FSE+ & CF) 323,2 50 (REACT) 373,2 32,8, din care:

Alocare prevăzută în CFM 30,6

 

și

REACT: 2,2

Facilitatea de redresare și reziliență 0,8 (asistența tehnică) 560 560,8, din care:

310 granturi

250 împrumuturi

24,64, din care:

13,64 granturi

11 împrumuturi

Resurse Naturale și Mediu  Total, din care: 357 45 402 23,29
PAC Pilon I (plăți directe) 256,7  256,7  13,37
PAC Pilon II (dezvoltare rurală) 75 15 90 7,45, din care:

Alocare prevăzută în CFM 6,75

 

și

EU Next Gen: 0,7

Maritim și pescuit 6,8 6,8 0,168
Fondul pentru o Tranziție Justă 10 30 40 2,3
LIFE (incl Natura 2000) 6,4  0,1
Migrație și Managementul Frontierelor Total 31,1 0,05
Reziliență, apărare și securitate Total, din care: 19,4  9,7 29,1 1,2
Securitate internă 1,705  0,15
Apărare 7,104  0,5
Mecanismul civil de protecție și apărare (rescUE) 1,1 2 3,1 0,14
Program de sănătate 1,7 7,7 9,4 0,41
Vecinătate și Global  Total, din care: 102,7 15,5 118,2
Cooperarea în vecinătate, dezvoltare și internațională 75,5 10,5 86
Ajutor umanitar 9,8 5 14,8
Administrație publică europeană  74,6 74,6

 

Pe lângă CFM 2021-2027 prezentat mai sus, Consiliul UE a aprobat finanțarea programului SURE de 100 miliarde euro, prin care România poate beneficia de împrumuturi în condiții favorabile de circa 3-5 miliarde euro pentru a susține financiar măsurile active de ocupare și de combatere a șomajului, necesare pentru a contracara efectele provocate de pandemie. 

În plus, Comisia Europeană pregătește implementarea Facilității Balanței de Plăți, prin care România poate împrumuta, în condiții favorabile, sumele necesare pentru acoperirea deficitului balanței de plăți. Pe primul trimestru 2020, deficitul BP al României a fost de 1,1 mld euro, dar probabil că nevoia de finanțare care să poată fi justificată pe anul 2020 este de cca. 10 mld euro (aproximativ similară cu cea de anul trecut).

Prin urmare, oportunitatea pe care România o are în context european ar putea să îi permită să atragă 73,28 miliarde euro granturi și 26 miliarde euro împrumuturi în condiții favorabile prin intermediul Comisiei Europene.  

Ca ordin de mărime, această sumă reprezintă 36,5% din PIB-ul României sau 5% din PIB în fiecare an, pentru următorii 7 ani de zile (2021-2027). 

În această sumă nu sunt incluse garanțiile oferite prin instrumentele financiare susținute de bugetul Uniunii (eg InvestEU), care vor putea atrage investiții private considerabile. 

Ce ar trebui să facem cu acești bani?

  1. Investiții publice – infrastructură rutieră, feroviară, digitală, de sănătate, educațională, de mediu, energetică, modernizarea administrației publice etc.
  2. Sprijinirea sectorului privat – o nouă politică industrială pentru dezvoltarea de ecosisteme industriale competitive, racordarea la lanțurile valorice europene, sprijinirea IMM-urilor și a antreprenoriatului, investiția în cercetare, dezvoltare, inovare.
  3. Investiția în oameni – acces la educație, sănătate, nutriție, locuire și ocupare pentru grupurile vulnerabile, combaterea sărăciei și a excluziunii, dezvoltarea de competențe digitale/profesionale, reforma sistemului de asistență socială, reforma pensiilor, 

 

Pentru a putea beneficia cu adevărat de oportunitățile oferite de finanțarea europeană, România trebuie să regândească în totalitate procesul de absorbție, prin debirocratizare, simplificare și pregătirea anticipativă de proiecte de calitate. 

Dragoș Pîslaru: Oportunitatea oferită de contextul actual și de răspunsul Uniunii Europene la provocările curente este una istorică. Cine va guverna 2021-2028 va putea fie să anuleze șansa unei generații, fie să răspundă la așteptarea de peste 30 de ani pentru modernizarea reală a României. Responsabilitatea este enormă și numai un guvern competent, determinat și cu viziune poate transforma această șansă în realitate. 

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite