Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

G4Media: Guvernul rușinii – Gafele făcute de miniștrii Cabinetului Dăncilă

Publicat

pe data de

Miniștrii Guvernului condus de Viorica Dăncilă s-au remarcat prin numeroase gafe – de la greșeli grave de exprimare în limba română până la decizii sau luări de poziții publice prin care au dovedit că nu stăpânesc deloc domeniile de care se ocupă. G4Media face o trecere în revistă a dovezilor proastei pregătiri, a agramatismelor și a dificultăților reale de exprimare din partea celor care sunt miniștri în Guvern.

Gafa impardonabilă de miercuri a Vioricăi Dăncilă – confuzia dintre capitala Muntenegrului și cea a Kosovo – este utima și cea mai gravă dintr-un lung șir de greșeli de exprimare și de protocol. Gafa premierului a fost secondată de comparația inacceptabilă făcută de ministrul Agriculturii, Petre Daea, între incinerarea porcilor bolnavi și Holocaustul.

Gafelor din prestațiile publice ale miniștrilor li se adaugă scandalurile care au zguduit serios stabilitatea și credibilitatea țării pe plan extern: tentativa de mutare a ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim – care a scandalizat statele Uniunii Europene; modificarea cu dedicație a legilor Justiției și a Codurilor Penale; politicile economice incoerente precum discuția despre naționalizarea Pilonului 2 de pensii, legea offshore sau înființarea netransparentului Fond Suveran pentru Dezvoltare și Investiții (legea a fost declarată neconstituțională de CCR).

Valentin Popa, ministrul agramat care se ocupă de Educație

Profesor universitar doctor inginer Valentin Popa face praf limba română de fiecare dată când vorbește. Cu două zile înainte de audierea sa în Parlament pentru funcția de ministru al Educației, pe YouTube a fost postat un colaj cu agramatismele rectorului Popa: „În prima treime a întregii promoții care au terminat universitatea“ / „Avem resursa umană foarte bine pregătită care au aplicat și au avut proiecte de cercetare“ / „Această ținut binecuvântat de Dumnezeu”/ „Vechiul consiliu local a aprobat această transfer“ / „Mă bucur că am ajuns în ziua în care să tai pamblica la acest book cafe”.

Dănuț Andrușcă, ministrul incapabil să se exprime

Ministrul Economiei a deschis gura în public doar când a fost audiat în Parlament pentru numirea în funcție și încă o dată, strict controlat, în Senat. Audierea sa în comisiile parlamentare a fost un spectacol al incompetenței și al incapacității reale de a se exprima: „Voi face tot ce îmi stă în putință pentru dezvoltarea economiei românești, dar un rol important va avea pentru… în cadrul economiei… Îmi cer scuze că sunt emoționat. O a două propunere și susținere din partea mea va fi pentru crearea de noi locuri de muncă, dar noi locuri de muncă mai bine platite“.

Grațiela Gavrilescu

În iunie, ministrul Grațiela Gavrilescu a ținut să marcheze, printr-un discurs, „Ziua internațională a Mediului”: „Astăzi este a patruzecişipatrua ediţie a Zilei Mondiale a Mediului (…) Uitaţi cum România, astăzi, ţine prima pagină a celorlalte state membre a Uniunii Europeane (…) În fiecare magazine a dumneavoastră (…) Ne gândim foarte mult cum să începem să reciclăm şi să implementăm coceptul de economie circulară (…) Vreau să spun tuturor că această pungă, după cum o vedeţi, e foarte uşor de ţinut într-o geantă, deci o viaţă mai lungă, este mult mai greu să poată să fie aruncată şi să poată să zboare şi aşa cum spuneaţi să le vedem fie în minunata noastră biosfera Delta Dunării sau să o vedem, ştiu eu, aruncate pe râurile şi ramurile noastre”.

Carmen Dan, ministrul „pronume“

Carmen Dan a ajuns de râsul polițiștilor din subordine după ce a spus „pronume” în loc de „prenume”. Marian Godină a relatat o întâmplare de la examenul de admitere la Școala de Poliție, când unul dintre concurenți a spus și el pronume în loc de prenume. El a comentat ironic că nu știa atunci că acel candidat la examen are mari șanse să ajungă ministru de Interne.

Lucian Șova, ministrul Transporturilor convins că autostrăzile vor alunga investitorii străini

La jumătatea lunii iunie, ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a oferit o explicație fără precedent pentru lipsa de autostrăzi din România. Șova a declarat că „este o rețea de autostrăzi minunată în Occident. De ce au venit multinaționalele aici? Pentru că sunt salarii mici. Când o să avem autostrăzi, o să avem salarii mari. Tot vor pleca. Către alte zone fără autostrăzi, dar cu salarii mici“.

Olguța Vasilescu vorbind în engleză și în franceză, deliciul internetului

Lia Olguța Vasilescu a făcut deliciul internetului anul trecut, când a ținut să-și etaleze exprimarea în public în limbile engleză și franceză. Prezentă la ONU, ministrul Muncii a vorbit prima oară în engleză despre femeile din România şi despre modul în care acestea sunt integrate pe piaţa muncii. Clipul cu modul stricat în care a citit de pe foaie discursul în engleză s-a viralizat rapid pe rețelele de socializare.

După numai două zile, Olguța Vasilescu a vorbit, tot la ONU, despre „rolul femeii în schimbarea pieţei mondiale a muncii”. De data aceasta, în limba franceză. Ea a pronunțat „marche du tramvai” (mersul tramvaiului) în loc de „marché du travail” (piața muncii).

Eugen Teodorovici înjură pe Facebook și dă vina pe hackeri

Ministrul Finanțelor a fost protagonistul unui scandal după ce a dat replici celor care îl întrebau de ce nu-și plătește datoria către stat folosind un limbaj suburban pe Facebook. „Cred ca ai tăi te-au făcut la nevoie și sigur le-a părut rău! Sincer, cu fața asta de… nici nu știu ce termen să folosesc pentru unul făcut din…”, a replicat Eugen Teodorovici la un comentariu critic. Întrebat, într-un alt comentariu, când își achită datoria la stat, Teodorovici a avut o altă ieșire: „Nu vă mai luați după toți idioții, nu am nicio datorie la stat”.

Ulterior, ministrul Finanțelor a declarat pentru Ştirile TVR că nu el administrează pagina de Facebook, iar totul este o campanie de denigrare.

Ioana Bran, ministrul Tineretului, și-a pus consilierii să se dea drept admiratori

Ioana Bran, ministrul Tineretului și Sportului, a avut o singură apariție publică notabilă: un interviu la Europa FM în care și-a pus consilierii să sune pe post de ascultători obișnuiți și să o laude.

Citiți lista completă a miniștrilor din Cabinetul Dăncilă cărora li s-a dus vestea grație gafelor făcute pe G4Media.

 

 

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Revista Presei

Dacian Cioloș: Mi-aș dori să fie posibile alegerile la finalul anului, să fim în situația în care să le putem organiza

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Mi-aș dori să avem alegeri pentru că este în interesul cetățenilor să aibă o administrație publică nou aleasă, cu un mandat clar, care să nu mai privească relația cu cetățenii doar din perspectivă electorală, de câștig sau de pierdere de voturi, ci să își asume responsabilitatea unor decizii pe o perspectivă mai lungă”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, în a doua parte a interviului pentru Spotmedia.ro, adăugând faptul că „Parlamentul și Guvernul trebuie să ia deciziile în funcție de cum vor evolua lucrurile” privind organizarea scrutinului la finalul lui septembrie.

„Eu mi-aș dori să fie posibile alegerile la finalul anului, să fim în situația în care să le putem organiza. Evident că nu se pune problema să ne jucăm cu sănătatea oamenilor și aici va trebui să luăm deciziile în consecință. Parlamentul și Guvernul trebuie să ia deciziile în funcție de cum vor evolua lucrurile.

Mi-aș dori să avem alegeri pentru că este în interesul cetățenilor să aibă o administrație publică nou aleasă, cu un mandat clar, care să nu mai privească relația cu cetățenii doar din perspectivă electorală, de câștig sau de pierdere de voturi, ci să își asume responsabilitatea unor decizii pe o perspectivă mai lungă. Evident, însă, că nu o să ne jucăm cu sănătatea cetățenilor și, dacă va fi nevoie, probabil că vor fi amânate”, a declarat Dacian Cioloș, întrebat dacă vede posibilă organizarea alegerilor locale la finalul lui septembrie.

Întrebat dacă este și în folosul USR PLUS și care este stadiul fuziunii dintre cele două partide, Dacian Cioloș a replicat: „În folosul USR PLUS ar fi să avem alegeri cât mai repede. În folosul programului politic al USR PLUS, pentru că programul politic al USR PLUS prevede tocmai anumite reforme prin care să așezăm, să reașezăm România pe niște baze solide, ca să putem și construi, nu doar să peticim. Ăsta e programul de guvernare și asta e viziunea USR PLUS. Fuziunea e în discuție, după cum știți, vom lua foarte probabil decizia după ce vom vedea ce decid membrii, pentru că sunt păreri diferite, de-o parte și de alta.

Noi, liderii, și acum îndrăznesc să spun și conducerile celor două partide, pentru că noi în PLUS am discutat nu doar în Biroul Național, ci și în Consiliul Național, și știu că și colegii de la USR au făcut asta și susținem proiectul acesta al fuziunii, pentru a ne asuma un drum comun.
E clar pentru noi, și din analizele și sondajele pe care le-am făcut, că oamenii în mare parte ne vor împreună”.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Avem nevoie să salvăm anumite companii sau întreprinderi mici și mijlocii și să rezolvăm niște probleme structurale

Publicat

pe

„Vor exista acolo niște condiționalități sau legături între recomandările specifice de țară, pe care Comisia Europeană le face pentru fiecare stat membru, în funcție de nevoile de reformă, și programul strategic pe care fiecare stat membru o să-l prezinte Comisiei Europene, prin care să explice ce vrea să facă cu acești bani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, într-un interviu pentru Spotmedia.ro, cu privire la cele 80 de miliarde de euro alocate României de către UE în cadrul planului de relansare economică.

„Nu se vor transforma automat și, în primul rând, nici nu vor ajunge automat în contul României sau al cuiva din România, dacă nu vom prezenta întâi o viziune, despre ce vrem să facem cu banii aceștia.

Cea mai mare parte din aceste fonduri se concentrează pe programul de redresare și de reconstrucție, care include și partea de reformă. Vor exista acolo niște condiționalități sau legături între recomandările specifice de țară, pe care Comisia Europeană le face pentru fiecare stat membru, în funcție de nevoile de reformă, și programul strategic pe care fiecare stat membru o să-l prezinte Comisiei Europene, prin care să explice ce vrea să facă cu acești bani.

Și Comisia va verifica dacă în programul acela strategic al României, de exemplu, sunt incluse și reformele care sunt menționate în recomandările pe care Comisia Europeană le face.

Și aici nu e nevoie de mare filosofie și nici să avem prea mulți economiști sau analiști, ca să înțelegem că noi avem nevoie de reformă în educație, reformă în sănătate, reformă în administrație, pentru a crește eficiența statului în general, reformă sau reforme în politicile sociale, în sistemul de pensii și avem, evident, nevoie de investiții în sectorul economic, în mediul antreprenorial.

Avem nevoie nu doar să salvăm anumite companii sau întreprinderi mici și mijlocii care sunt puse acum în pericol de criza acesta, dar noi avem niște probleme structurale de rezolvat.

Dincolo de faptul că anumite companii își pierd clienții, nu mai pot să își vândă marfa, produsele sau serviciile pe care le au, eu văd în presă că în perioada aceasta oamenii se plâng mai ales de reacția statului, a administrației publice, de relația pe care o au cu diferite servicii publice.

Aceste probleme structurale le putem rezolva folosind acești bani, dacă facem dovadă de viziune și de consecvență în a aplica niște măsuri pe care oricum trebuie să le aplicăm, dacă chiar vrem să reformăm statul și să ameliorăm lucrurile în România, nu doar să drenăm banii, să-i afișăm ca să câștigăm puncte electorale: Uite câți bani aduc X și Y și Z în România!”, a declarat liderul PLUS.

În acest context, Dacian Cioloș a ținut să sublinieze faptul că acești bani „au fost obținuți de România” și sunt “și rezultatul unor negocieri generale”. „Evident, președintele Iohannis a negociat și a negociat bine, ca să obțină în primul rând flexibilitate a modului în care sunt alocați banii. E însă și rezultatul unor negocieri generale.Dacă țineți minte, noi am cerut prin două Rezoluții în Parlamentul European, încă din aprilie și apoi în mai, am cerut Comisiei Europene să vină cu acest program, să lege acest program și de politica de coeziune, și de nevoile de reformare și restructurare și, iată, avem acest lucru.

Să vă spun sincer și să fiu onest până la capăt, m-am gândit exact la lucrul acesta: noi în campanie am promis oamenilor că mergem la Bruxelles ca să aducem bani și să aducem lucruri pentru România.

Și m-am gândit că dacă noi am ajunge la guvernare, până la sfârșitul acestui an, de ce am avea nevoie, unde am avea nevoie de resurse financiare, ca să putem finanța. Din punctul acesta de vedere, obiectivele sunt atinse, până acum”, a punctat Dacian Cioloș.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Dacă nu vrem ca banii publici (fie că e vorba de bani europeni, fie că sunt din bugetul național) să fie furați de acești baroni locali, nu mai trebuie să-i votăm

Publicat

pe

„România are nevoie de acești bani ca să susțină reforme în administrația publică, în educație, în sănătate, ca să investească în infrastructură și să susțină mediul antreprenorial. Nu e suficient un progrămel pe ici, pe colo, câte un proiect. Trebuie să vii cu o viziune despre cum vrei să reformezi statul”, a subliniat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, într-un interviu acordat Deutsche Welle pe tema fondurilor alocate României în cadrul planului de relansare economică a UE, dar și despre miza alegerilor locale, în aceste context.

„Depinde doar de noi acasă cum ne organizăm, dacă accesăm sau nu acești bani. Pentru că, dacă ne uităm în urmă, au existat cazuri în care nu am folosit sume mult mai reduse decât aceste 80 de miliarde.

România are nevoie de acești bani ca să susțină reforme în administrația publică, în educație, în sănătate, ca să investească în infrastructură și să susțină mediul antreprenorial. Nu e suficient un progrămel pe ici, pe colo, câte un proiect. Trebuie să vii cu o viziune despre cum vrei să reformezi statul ca să fie mai eficient, și cred că va trebui să facem un efort masiv pentru a reduce birocrația.

Da, România ar putea accesa acești bani. Are mare nevoie de ei, nu doar pentru relansarea economică în urma impactului crizei Covid, care a afectat și alte state membre. Dincolo de asta, noi avem niște probleme structurale în domeniul administrației publice, a lipsei de eficiență a statului. Educația și sănătatea sunt două domenii care îi țin pe mulți români în afara țării, care nu se întorc nici dacă și-ar găsi un loc de muncă. Se tem de ceea ce li se poate întâmpla dacă se îmbolnăvesc și se duc într-un spital din România sau nu sunt deloc convinși de calitatea sistemului românesc de educație și preferă să stea să lucreze în afară cât timp copiii sunt la școală în Italia, Spania sau alte țări.
Avem, deci, nevoie de aceste reforme pentru toți românii, și cei din țară, și cei care lucrează în afară”, a declarat Dacian Cioloș, întrebat ce ar însemna pentru România să acceseze cele aproape 80 de miliarde de euro din partea UE.

Întrebat, totodată, cum se poate garanta că banii nu vor ajunge în buzunarele baronilor locali, indiferent de culoarea lor politică, ci sunt folosiți corect pentru dezvoltarea României, liderul PLUS a replicat: „În primul rând, depinde de noi românii, pentru că avem în fața noastră în următoarele luni două voturi esențiale. Vom alege administrația publică locală, primarii, consilierii județeni, consilierii locali. Și acolo sunt baroni locali care se conectează la resursele statului din poziții publice alese. Am văzut deja exemple de primari care au fost condamnați sau care au în continuare dosare pentru că au spoliat fondurile publice, l-am văzut pe Liviu Dragnea care a fost președinte de consiliu județean și știm unde e acum exact din acest motiv, pentru cum a gestionat fondurile publice.

Dacă nu vrem ca banii publici (fie că e vorba de bani europeni, fie că sunt din bugetul național) să fie furați de acești baroni locali, nu mai trebuie să-i votăm. Iar la nivel european, ne asigurăm că vor exista mecanisme prin care instituțiile europene, în primul rând Comisia Europeană, care are responsabilitatea punerii în aplicare a programelor europene, să se asigure că banii nu trec prin mâna celor care sunt certați cu legea. Rolul Curții de Conturi Europene va fi și el întărit, și în premieră avem acum și un procuror european care are responsabilități și atribuții în a urmări felul în care se cheltuie banii, pentru a evita ca baroni locali sau alți corupți să deturneze fonduri.
Laura Codruța Kövesi și ceilalți procurori europeni din subordinea ei vor avea pârghii. Și noi în Parlamentul European cerem resurse financiare pentru ca acest birou al procurorului european să intre cât mai repede în funcție și să aibă resursele ca să poată să lucreze”.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite