Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Locale

Final de drum pentru Fabrica Rieker din Lugoj

Publicat

pe data de

FOTO Wikimapia

De ieri, subiectul principal la Lugoj și în întreg judetul Timis este închiderea Fabricii Rieker. Rieker a fost unul dintre cei mai mari angajatori locali de-a lungul celor 20 de ani de existență în oraș.

În comunicatul transmis presei de către conducerea Rieker sunt menționate punctual problemele care au dus la închiderea fabricii:

– Lipsa forței de muncă în oraș, ceea ce a generat costuri suplimentare pentru transportul angajaților din afara Lugojului. Unii veneau chiar și de la 70 de kilometri;

– Fluctuația personalului și lipsa calificării în domeniu, care a dus la o productivitate scăzută;

– Creșterea costurilor pentru utilități.

Aceste probleme nu sunt doar ale companiei Rieker, ci ale tuturor investitorilor din orașul de pe Timiș și, la o scară mai mică sau mai mare, ale întregii țări.

Rând pe rând, s-au închis toate fabricile de pantofi din oraș, dar și cele de textile, din lipsa personalului calificat, iar Rieker era considerat „ultimul mohican“.

Trist este că Lugojul a fost unul dintre cei mai mari formatori de forță de muncă în acest domeniu prin Liceul Textil, unde în trecut veneau elevi din întreaga țară. Liceul avea un internat de mare capacitate și clase pentru pregătirea absolvenților în domeniul textile și în domeniul marochinăriei. De asemenea, exista Întreprinderea Textilă, unde erau angajați mii de oameni. În timp, din cauza unei guvernări deficitare, liceul s-a desființat, iar întreprinderea a dispărut. Acum, dispare și ultima legătură a orașului cu domeniul care l-a consacrat.

Nimeni din administrația locală nu s-a sesizat de-a lungul anilor și nu a existat niciun plan de revigorare a acestei industrii. Acest fapt, coroborat cu politica guvernamentală în educație (desființarea sau reducerea numărului de locuri la școlile de arte și meserii), a dus la intrarea în moarte clinică a multor domenii, printre care și cel al industriei textile. Politicile educaționale nu își fac efectele peste noapte – în schimb, acum putem observa efectele produse de măsurile privind școlile de arte și meserii din 2009.

Lugojul trebuie să se schimbe, adaptându-se cerințelor unui mediu de afaceri tot mai competitiv. Acest lucru trebuie încurajat de o administrație competentă, proeuropeană, pro-educație și pro-antreprenoriat, atât la nivel local și județean, cât și national.

* Material de Anca Oprea, membru al Grupului de Inițiativă Județean Lugoj

Știri Locale

Constanța, un potențial turistic neexplorat

Publicat

pe

FOTO Ioana Dumitrescu

Scriitorul Ovidiu Dunăreanu spunea despre Constanța că, „dacă ar fi să se deseneze o capitală a istoriei și a poesiei, Constanța ar avea toate șansele să obțină învestitura. În acest oraș, zidit sub pleoapa diafană și protectoare a Pontului Euxin, antichitatea este despărțită de prezent de o singură palmă de pământ. O singură palmă de pământ îndepărtează cu pioșenie, pe verticală, este un drum înapoi prin zbuciumul a peste 2.500 de ani, este simbolica și fragila graniță dintre două țări ale timpului. Milesienii i-au pus piatra de temelie pe la mijlocul secolului al VI-lea î.e.n., l-au numit Tomis și i-au tras contur ferm sub zodia vulturului și a delfinului“.

Harta turistică a Constanței – sursa www.infolitoral.ro

Cel mai vechi pământ al țării, dar și cel mai complex, Dobrogea, a fost locuită încă din timpurile comunei primitive. Cu aproape șapte secole înaintea erei noastre, primii corăbieri greci au întemeiat aici orașe-porturi.

Întemeietorii vechiului Tomis au fost ionienii din Milet. Ei au venit aici încă din secolul VI i.e.n., apreciind atât poziția golfului natural, cât și frumusețile împrejurimilor.

O plimbare prin zona veche, peninsulară a orașului ne dezvăluie clădiri, care îi dau un farmec pitoresc, clădiri care poartă amprenta stilului Art Nouveau sau a celui modern românesc, cu influențe ornamentale arabe și turcești. Dacă este să menționăm numai câteva dintre clădirile istorice emblematice ale Constanței – Cazinoul, Marea Moschee, Farul Genovez, Teatrul Elpis, Vila Șuțu sau Casa cu Lei, putem spune că zona peninsulară a orașului este ea însăși un muzeu viu și oriunde ne-am îndrepta vom păși prin istorie.

Resursele antropice existente la nivelul județului fac ca potențialul turistic-cultural al orașului Constanța și al Dobrogei sa fie unul imens. Toate aceste resurse ar putea duce la o dezvoltare exponențială a turismului cultural în Dobrogea, turism care ar putea fi făcut tot timpul anului, nu numai în sezonul estival.

Cu tot acest potențial formidabil, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), județul Constanța a fost vizitat anul trecut de 1,31 milioane turiști, cu o creștere de 6% față de anul precedent. Dintre aceștia, însă, doar 62.000 au fost străini (4,78%), restul de 1,25 de milioane fiind turiști români. Procentul turiștilor străini veniți în județul Constanța s-a păstrat constant față de anul 2017.

La capitolul turiști străini, Constanța concurează cu județe a căror ofertă turistică este mult mai slabă, precum Bihor (71.000), Argeș (46.000) sau Arad (50.000). Iar dacă este să facem o paralelă cu situația turismului din zona Varna, zonă comparabilă cu cea a județului Constanța ca poziționare geografică, nu putem să ne gândim decât că turismul nu este o industrie prioritară a județului nostru. Pe aeroportul din Varna, în 2018, au sosit aproximativ 3 milioane de turiști. Mai mult de atât, Castelul Reginei Maria de la Balcic a vândut în 2018 aproximativ 300.000 de bilete – de cinci ori mai mult decât numărul turiștilor străini veniți în Constanța, timp în care Palatul Reginei Maria din Mamaia a fost vândut la prețul unui apartament, iar la momentul actual este într-o stare avansată de degradare.

Constanța, oraș-port și una dintre cele mai vechi așezări de pe teritoriul României, este unul dintre cele mai importante orașe alte țării mai ales din punct de vedere turistic. Cu toate aceste, edilii Constanței nu reușesc nici măcar în perioada estivală să promoveze adevăratul potențial al orașului și al județului. Las aici doar câteva puncte despre cum privesc edilii noștri potențialul turistic al județului:

⦁ Pentru vara 2019 Aeroportul Mihail Kogălniceanu are zboruri spre/dinspre Londra, Istanbul, Tallinn, Cluj Napoca și Satu Mare (iarna nu sunt decât zboruri spre Londra și Istanbul)
⦁ Turismul de croazieră este în continuu declin, Portul Constanța aproape că a dispărut de pe lista destinațiilor organizatorilor de croaziere
⦁ Portul turistic Tomis nu reușește să atragă decât un număr mic de iahturi
⦁ Cazinoul este (încă) la limita de a se prăbuși
⦁ Pavelele din zona peninsulară au început să dispară, cu toate că reabilitarea zonei abia s-a încheiat
⦁ Reabilitarea clădirilor istorice este inexistentă:
⦁ Palatul Șuțu
⦁ Casa cu lei
⦁ Hotel Intim
⦁ Sinagoga
⦁ Casa Manicatide
⦁ Casa Alleon
⦁ Palatul Regal din Mamaia
⦁ Taluzul nu numai că nu este înverzit, dar nici măcar igienizat nu este, turiștii care vin la Plaja Modern sau care se plimbă după-amiaza prin Portul Tomis având o imagine apocaliptică a zonei.

*  Material realizat de Carmen Dumitrescu, PLUS Constanța

Citește în continuare

Știri Locale

PLUS Satu Mare: Multe proiecte asumate de către Guvernul PSD au fost inițiate de actori locali, nicidecum de Guvernul Dăncilă

Publicat

pe

Centura municipiului Carei FOTO presasm.ro

PLUS Satu Mare critică Guvernul Dăncilă pentru că ridică normalitatea la rang de merit în ceea ce privește dezvoltarea județului Satu Mare, asumându-și proiecte ce au fost inițiate de-a lungul timpului de actorii locali și autoritățile publice locale, nicidecum de actualul cabinet guvernamental și cheltuind bani mulți de la bugetul de stat „în condițiile în care România are la dispoziție zeci de miliarde de euro alocate de UE”.

„O normalitate văzută pomană, o pomană ridicată la grad de merit. Apariția în presa locală a unor articole prin care Guvernul României își alocă meritul în ceea ce privește dezvoltarea județului Satu Mare, prin alocarea unor sume colosale pentru derularea unor proiecte finanțate prin PNDL și fonduri europene, ne-au scos din pasivitate și ne-au împins în a descrie realitatea din spatele acestor alocări.

Constatăm cu tristețe cât de mult ne îndepărtăm de normalitate, normalitatea îndeplinirii unor angajamente față de comunitatea pe care o reprezinți. Oare lobby-ul sau intervențiile făcute de un politician pentru atragerea unor fonduri, în județul pe care îl reprezintă, nu ar trebui să reprezinte o normalitate? Pentru ce e ales sau numit? Pentru ce este plătit din bani publici?”, arată PLUS Satu Mare.

PLUS Satu Mare explică pas cu pas care sunt neregulile în privința sursei de finanțare cu care PSD se laudă în cazul proiectelor demarate în această regiune:

„Atât de mult lăudatul PNDL, ajuns la ediția 2, este finanțat din bugetul de stat al României, adică banii românilor, nicidecum din pusculița partidului de guvernământ. Programele de finanțare, amintite în articolele de presă: POIM, POR, POCU și POCA, sunt finanțate din fonduri europene și, da, există și aici o contribuție a României, dar aceasta este tot din bugetul de stat.

Comparând sumele amintite în articole: 300 de milioane de lei prin PNDL vs 200 de milioane de lei prin fonduri europene, e firesc să ne punem întrebarea de ce mai mulți bani alocați de la bugetul de stat în detrimentul fondurilor europene?. Răspunsul e foarte simplu: Procedura de acordare a finanțării prin PNDL și cea de implementare a acestor proiecte reprezintă, practic, o formalitate în comparație cu procedurile de accesare și implementare a fondurilor europene, astfel existând tendința autorităților locale de a alege PNDL. Toate bune până aici, procedurile simplificate sunt un semn bun, dar e bine de știut care sunt costurile din spatele acestor proiecte finanțate prin PNDL:

  1. Sunt cheltuiți bani mulți din bugetul de stat, în condițiile în care România are la dispoziție zeci de miliarde de euro alocate de UE;
  2. Intensificarea dependenței politice în relația cu «partidul finanțator», în spatele fiecărui proiect existând negocieri politice;
  3. Presiuni privind alocarea unor contracte de lucrări către anumiți agenți economici, fapt ce duce la o concurență neloială și intensificarea fenomenului corupției”.

În final, PLUS Satu Mare subliniază faptul că „multe dintre proiectele enumerate în articolele din presa locală și asumate de către Guvernul PSD”, printre care și Centura de ocolire a municipiului Carei și Centura de ocolire a municipiului Satu Mare, nu au fost inițiate de Guvernul Dăncilă.

„Multe dintre proiectele enumerate în articolele din presa locală și asumate de către Guvernul PSD: Centura de ocolire a municipiului Carei, Centura de ocolire a municipiului Satu Mare, sumedenia de poduri peste Someș și toate proiectele finanțate prin fonduri europene au la bază nevoile comunității locale și au fost inițiate de-a lungul timpului de actori locali, autorități publice locale, nicidecum de Guvernul Dăncilă, care are obligația să finanțeze aceste investiții conform legii, atâta timp cât ele au fost la vremea respectivă considerate fiabile și declarate eligibile”, conchide PLUS Satu Mare.

Citește în continuare

Revista Presei

Oana Țoiu: Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE. Copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate. E inacceptabil

Publicat

pe

FOTO Adevărul

Oana Țoiu, candidată la alegerile europarlamentare pe listele Alianței 2020 USR PLUS, susține că este inacceptabil ca în România anului 2019, după 12 ani de absorbție a fondurilor europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE, unele școli să nu aibă toaletele înăuntru, iar tragediile ca cea din satul Buda, unde un copil de 3 ani a murit după ce a căzut în fosa septică din curtea unităţii de învăţământ, să existe în continuare.

„În România sunt peste 2.400 de școli fără toalete înăuntru, dintre care în Bihor sunt 74. Am copilărit într-o curte cu WC de scânduri și am început grădinița așa. Unde am mers la baie nu m-a împiedicat nici să ajung la facultate, nici secretar de stat în guvernul tehnocrat. De atunci au trecut însă 30 de ani, timp în care generația părinților mei și apoi generația mea am muncit și am plătit taxe, ca din ele să ne fie tuturor mai bine și să se construiască și toalete pentru cei 230.000 de copii care nu au acces în clădirea școlii sau a grădiniței la ele azi, în 2019.

Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE, și copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate, deși au existat toate resursele să repare asta. La școala din satul în care am copilărit a apărut un WC cu apă curentă, din bani europeni.

A fost ținut sub cheie luni în șir dintr-un conflict între directorul școlii și primar, până la concursul de directori, nepolitizat, organizat de noi în 2016, pentru prima dată după opt ani. Avem toate resursele ca să reparăm asta, fără soluții de compromis, scumpe și neigienice cum sunt containerele propuse acum, dacă vom avea oamenii buni care să le folosească în interesul copiilor. Când am copilărit eu, aia era normalitatea, acum e inacceptabil să fie altceva decât istorie”, susține Oana Țoiu.

Un copil de 3 ani din satul Buda, comuna Brăeşti, a murit după ce a căzut în fosa septică din curtea grădiniței unde se afla. Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi au deschis o anchetă penală, iar directoarea grădiniței şi-a dat demisia, scrie Adevărul.

„În cauză a fost întocmit dosar penal pentru ucidere din culpă. Cercetările continuă”, a precizat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Iaşi, Ioana Buştiuc.

Potrivit unor surse, copilul ar fi trebuit, teoretic, să se afle în timpul unor activităţi derulate de grădiniţă. Aceleaşi surse au precizat, însă, că educatoarea nu ar fi fost prezentă, azi, la şcoală. Fosa septică în care a căzut micuţul era acoperită cu o tablă ruginită.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 9 ore

Nathalie Loiseau renunță la candidatura pentru șefia grupului Renew Europe. Europarlamentar francez: Dacian Cioloș ar trebui să joace aici un rol important

Noutăți Generaleacum 12 ore

PLUS Hunedoara, despre repunerea în funcțiune a microhidrocentralei de pe râul Taia: Vom supraveghea modul în care autoritățile publice vor respecta legislația

Noutăți Generaleacum 14 ore

Vlad Voiculescu: România nu se va mai întoarce niciodată la ceea ce a fost în anii ’90. După 26 mai cred că putem spune asta cu oarece siguranță

Noutăți Generaleacum 2 zile

Renew Europe – Reînnoim Europa, numele grupului cofondat de USR-PLUS, En Marche! și ALDE

Noutăți Generaleacum 2 zile

Liviu Iolu: Familia tradițională extinsă în PSD are ca trăsătură principală dărnicia

Stiri PLUSacum 2 zile

Dacian Cioloș, la RFI: USR-PLUS e gata să-și asume inclusiv guvernarea, însă această alternativă politică trebuie să fie legitimată prin vot

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dacian Cioloș, la RFI: Frații noștri de peste Prut își pierd încrederea în capacitatea României de a le susține interesele. Cam ăsta e bilanțul diplomației române, din păcate, în această perioadă

Editorialeacum 2 zile

Adevărul despre votul diasporei din 26 mai

Noutăți Generaleacum 3 zile

PLUS, despre Ordinul de intervenție a Jandarmeriei din 10 august: Avocații noștri au studiat acest ordin și confirmă că nu respectă prevederile legale în vigoare

Noutăți Generaleacum 3 zile

SERIAL Eșecul Firea. Trei ani cu Gabriela Firea la cârma Primăriei Capitalei – cele trei spitale sunt în continuare la stadiul de promisiune

Cele mai citite