Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Coronavirus

Faliment politic. România, suspendată legislativ de CCR, PSD și PNL în plină criză. Ce soluții propune PLUS

Publicat

pe data de

Peste doar două zile, expiră starea de urgență stabilită prin decret prezidențial și, odată cu ea, diferitele restricții impuse prin ordonanță militară pe parcursul ei, iar Curtea Constituțională a decis în urmă cu foarte scurt timp faptul că, deși va putea fi impusă starea de alertă, ea nu va putea include și restricții ale drepturilor și libertăților.

În mod normal, Guvernul ar fi trebuit să fie pregătit să instituie rapid starea de alertă, o variantă mai puțin drastică a stării de urgență, dar care implică, de asemenea, limitarea anumitor drepturi și libertăți. Suntem însă în situația în care reglementarea ce permitea Guvernului să instituie starea de alertă (respectiv Ordonanța de urgență 21/2004) este neconstituțională cât timp afectează drepturi și libertăți – potrivit Articolului 53 al Constituției, doar Parlamentul, prin lege, poate stabili cadrul pentru restrângerea anumitor drepturi și libertăți.

Curtea Constituțională a avertizat încă de acum o săptămână că este gata să declare neconstituțional orice act al Guvernului, inclusiv ordonanțele de urgență, prin care sunt restrânse drepturi și libertăți. Era cunoscut de chiar mai mult timp faptul că CCR urmează să se pronunțe cu privire la o sesizare a Avocatului Poporului cu privire la OUG 21/2004. Punând cap la cap aceste informații, Guvernul putea înțelege din timp că îi rămâne deschisă o singură cale – cea a trimiterii către Parlament a unui proiect de lege de reglementare a stării de alertă prin care să fie incluse și anumite restricții, similar în mare parte OUG 21/2004.

Din păcate, Guvernul a acționat mult prea târziu: proiectul a fost trimis în Parlament cu doar patru zile înainte de expirarea stării de urgență și cu doar două zile înainte de pronunțarea CCR prin care s-a stabilit că în starea de alertă Guvernul nu va putea restrânge drepturi și libertăți. Asta, deși Guvernul ar fi trebuit să știe foarte bine că, oricâtă voință politică ar exista, un proiect de lege nu va putea intra în vigoare în mai puțin de șase-șapte zile de la momentul primirii lui la Parlament. Chiar dacă toate avizele se dau pe repede înainte, iar fiecare dintre cele două camere ale Parlamentului se pronunță în doar o zi, tot este necesar ca proiectul să aștepte două zile eventuale contestații la CCR. Ulterior, chiar dacă președintele ar promulga-o imediat, iar responsabilii de la Monitorul Oficial ar publica textul în aceeași zi, legea ar intra în vigoare la trei zile după publicarea ei, potrivit Art. 78 din Constituție.

Perioada 15-19 mai va ajunge, așadar, să nu mai includă nicio restricție în ceea ce privește drepturi și libertăți. Chiar dacă se pot lua măsuri administrative, de reorganizare a unor instituții, cetățenii vor fi liberi să acționeze de parcă nu ar exista o pandemie. Vom fi aruncați într-un tip de vest sălbatic din care statul lipsește, fiecare fiind responsabil pentru propria persoană, în timp ce doar înțelepciunea colectivă ne-ar putea păzi de răspândirea COVID-19.

Și, totuși, dincolo de a constata o astfel de situație dezamăgitoare, cei în funcții de putere trebuie să găsească soluții. Ele există, dar este nevoie de curaj pentru a și le asuma, recunoscând eșecul anterior.

O primă soluție, cea mai corectă din punct de vedere constituțional, este instituirea de către președintele țării, prin decret, a stării de urgență pentru câteva zile, atât timp cât este necesar pentru intrarea în vigoare a regulilor privitoare la starea de alertă. Nu înseamnă că rămânem blocați în casă. Dimpotrivă, pot fi stabilite aceleași restricții care urmau să fie stabilite în cazul stării de alertă sau unele chiar mai puțin grave. Decretul președintelui este necesar pentru a crea contextul constituțional în care autoritățile pot lua astfel de măsuri. Dar o astfel de măsură necesită curajul din partea președintelui de a recunoaște eșecul guvernului pe care l-a susținut până acum, precum și asumarea riscului de a fi criticat public de o parte a populației care va înțelege într-o mai mică măsură aceste subtilități legislative. Pentru cineva care nu își dorește să fie doar om politic, ci om de stat, un astfel de curaj trebuie asumat.

Cea de-a doua soluție este impunerea unor restricții odată cu starea de alertă, în ciuda declarării de către CCR a neconstituționalității parțiale a OUG care dădea Guvernului acest drept. De ce ar fi acest lucru posibil? Decizia CCR nu a fost încă redactată și nici publicată în Monitorul Oficial, ci judecătorii doar au anunțat concluzia la care au ajuns. Prin urmare, normele din OUG 21/2004 sunt încă în vigoare, iar Guvernul poate adopta măsuri în temeiul lor. Chiar dacă este mai bună decât a sta și a contempla lipsa oricăror restricții, o astfel de abordare presupune riscul anulării ulterioare în instanță a unora dintre măsurile luate.

Atât puterea actuală, cât și o parte a opoziției sunt responsabile pentru situația absurdă în care ne vom afla în scurt timp. Totuși, Guvernul și Președintele au la îndemână soluții, chiar dacă de ultim resort. Este nevoie doar de curajul de a admite propria greșeală și de a asuma soluționarea situației, oricât de nepopulară ar fi o astfel de asumare. Ar fi bine ca cei responsabili să protejeze populația în locul procentelor din sondaje.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Coronavirus

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, i-a trimis o scrisoare premierului Ludovic Orban în care îi solicită adoptarea de urgență a măsurilor necesare pentru susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, în condițiile în care ”sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză”.

În cadrul scrisorii, liderul PLUS i-a enumerat șefului Guvernului instrumentele pe care le-ar putea pune în practică, în acest sens, inclusiv utilizând surse europene de finanțare.

Scrisoarea lui Dacian Cioloș vine în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului

Textul scrisorii:

„Către: Guvernul României

În atenția: Domnului prim-ministru al României, Ludovic Orban
Cc: Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu
Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru
Ministrul Finanțelor Publice, Vasile-Florin Cîțu
Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Victoria Violeta Alexandru
Ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela
Consilier prezidențial Sergiu Nistor

Subiect: Susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19

21 mai 2020

Stimate domnule prim-ministru,

În aceste momente fără precedent în istoria recentă, e nevoie să dăm dovadă de creativitate și capacitate de adaptare pentru a depăși criza cauzată de pandemia de COVID-19.

Este important să repornim activitatea economică -am făcut sugestii și propuneri în acest sens și sunt gata să ajut în continuare -, însă e important să nu lăsăm deoparte nici celelalte domenii care ajută la funcționarea societății și mă refer aici la sectorul cultural din România. Activitățile culturale și artistice sunt utile echilibrului societal mai mult decât oricând și nu trebuie privite doar din perspectiva economică, ci și din perspectiva sănatății sufletești a oamenilor, mai ales în acest moment, după luni de distanțare socială.

Sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză. Artele spectacolului și cinematografia sunt într-o situație critică. Mai mult decât atât, scena independentă, care a evoluat și s-a dezvoltat cu eforturi considerabile în ultimii ani, este cea mai expusă în acest moment și riscă disoluția, fără venituri și în imposibilitatea de a-și achita cheltuielile de mentenanță.

În acest context, în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului și analizând posibilitățile oferite de diferite surse europene, vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești în contextul crizei de COVID-19 și în procesul de recuperare post-criză:

● Fond special de protecție și prevenție pentru acoperirea costurilor privind măsurile de siguranță impuse de reglementările în vigoare (măști faciale, substanțe dezinfectante etc) ce vizează asigurarea sănătății și securității participanților la realizarea filmelor care urmează să fie turnate, cât și pentru repetițiile artiștilor și pregătirea producțiilor teatrale;
● Fond de asigurare de rezervă pentru preîntâmpinarea eventualelor blocaje în producția cinematografică și teatrală, care să preia costurile de asigurare a producției în cazul în care aceasta trebuie oprită din cauza infectării cu COVID-19 a membrilor echipei;
● Fond de sprijin pentru rentabilizarea producțiilor cu public limitat, pentru compensarea pierderilor cauzate de organizarea unor forme de spectacol cu restricții de participare a publicului datorate regulilor de distanțare fizică;
● Susținerea sectorului independent prin identificarea unor instrumente financiare care să asigure:
○ Compensarea cheltuielilor fixe pentru spațiile de funcționare
○ Măsuri de protecție socială pentru artiștii și colaboratorii acestor instituții.

Dincolo de acordarea unor forme de ajutor de stat, a căror aprobare de către Comisia Europeană se acordă în această perioadă cu mare flexibilitate, cele mai multe dintre aceste măsuri pot fi sprijinite financiar prin programele Uniunii Europene mobilizate pentru a face față impactului economic al pandemiei în curs. Cateva instrumente care pot fi folosite sunt Schema SURE privind împrumuturi din partea UE pentru finanțarea măsurilor de păstrare a locurilor de muncă, Instrumentele CRII și CRII+ (Inițiativa pentru investiții și măsuri specifice ca reacție la coronavirus) sau Fondul European pentru Investiții Strategice care finanțează IMM-urile.

De asemenea, pentru domeniul cultural există câteva măsuri specifice, ca de exemplu adaptarea Programului Europa Creativă. Pot fi foarte utile idei existente pe platforma Creatives Unite înființată de Comisia Europeană ca o rețea europeană de schimb de experiență în cultură. Este important ca, printr-un dialog între reprezentanții sectorului cultural și Guvern, să se analizeze oportunitățile oferite prin aceste instrumente europene și să evalueze modalitățile cele mai rapide și mai adaptate pentru adresarea problemelor identificate.

În paralel cu aceste măsuri sugerate mai sus, pentru supraviețuirea sectorului cultural românesc, vă solicit să adoptați urgent setul de norme și proceduri pentru ca activitățile culturale să poată să își reia gradual activitatea în condiții de siguranță. Cel puțin 12 state membre ale Uniunii Europene au întreprins deja astfel de demersuri și au identificat soluții pentru susținerea culturii și reluarea activităților cu public. Măsurile au privit respectarea normelor de protecție sanitară și distanțare fizică ce se impun în această perioadă, comunicând și pregătind planuri predictibile, pe termen lung, de revenire în activitate pentru sectorul cultural. Există deja modele de bune practici pe care România le poate urma.

România nu își poate permite ca elemente care ne definesc ca țară, precum scena culturală și creativă locală, să nu aibă mijloace de exprimare și de supraviețuire în această perioadă critică. Pentru binele societății și al democrației, avem nevoie de un sector cultural vibrant.

Cu considerație,

Dacian Cioloș,
Membru al Parlamentului European,
Președinte PLUS și al Grupului politic european Renew Europe”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Publicat

pe

„Suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, joi dimineață, în cadrul unei intervenții telefonice la RFI, în care a criticat Parlamentul și Guvernul pentru modul în care gestionează criza COVID-19.

„Cu tristețe trebuie să spun că nu mă surprinde faptul că tot mai multă lume își pierde încrederea în autoritatea statului și aici mă gândesc în primul rând la deciziile la nivel politic și la lipsa calității în unele domenii a serviciului public oferit de cetățean. Parte din ceea ce s-a decis acum intră în aceeași categorie (…) Suntem în același punct: numiri politice, protecție politică pentru anumite numiri politice în posturi de management care au fost făcute pentru că bătălia este între cele două mari partide care și-au numit oameni politic în Sănătate, Educație, Administrație Publică pe măsură ce au ajuns la guvernare. Acum, politicienii din Parlament, majoritatea, în loc să se preocupe de soluții – eu aș fi vrut să văd acum o dezbatere despre soluții economice pentru relansarea economiei, nu de protecție aproape de clan a unor numiri politice în fruntea unor instituții ale statului, stat care, iată, e slăbit și stat în care tot mai multă lume își pierde încrederea”, a declarat liderul PLUS.

Întrebat dacă este mulțumit de modul în care Guvernul a gestionat starea de urgență și gestionează acum starea de alertă, liderul PLUS a răpuns: „Parțial, aș spune, pentru că – și aici nu e vorba de cât sunt eu, personal, de mulțumit sau de nemulțumit – vedem chiar și din analize și sondaje modul cum percepe lumea, cum percep oamenii pe stradă acest mod de gestionare. Eu cred că am avut noroc că am avut un președinte care a fost ferm și clar și care a comunicat și pentru Guvern, pentru că din partea Guvernului mie mi se pare că a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de oameni și față de problemele oamenilor, vorbesc la nivel politic. Au existat anumite bâlbe, a existat acea perioadă de vid legislativ în modul de a gestiona lucrurile (….) Apoi transparența: noi am cerut transparență încă de la început în modul în care se fac achizițiile publice, în modul în care se iau deciziile, explicate proceduri foarte clare pentru spitale, pentru toate instituțiile din domeniul sanitar, protocoale foarte clare.

Știu că s-a organizat o rețea a medicilor români care lucrează în alte țari din UE tocmai în ideea de a ajuta colegii din România cu modele de proceduri și reguli pe care ei le respect în această perioadă de gestionare a crizei de COVID-19. Lucrurile acestea ar fi trebuit să le facă foarte clar statul, autoritățile publice. Deci suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani: sistemul de sănătate precar, sistemul de educație – la fel, care a fost în lumina reflectoarelor, în această perioadă, pentru că a trebuit să trecem de la un sistem de predare la altul, folosind noile tehnologii unde iar vedem că am rămas un pic în urmă față de alte țări tocmai pentru că nu am făcut reforme la timp. Ca să nu mai vorbesc de administrația publică, de calitatea serviciului public (….) dacă am fi continuat măcar ceea ce s-a început în 2016 cu transparentizarea unor proceduri sau a modului de lucru, și cu digitalizarea relației între stat și cetățean (…) vă dați seama că ar fi mers lucrurile mult mai ușor pentru cetățeni și pentru companii în această perioadă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș: Criza aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Cred că mai mult ca oricând această Conferință pentru Viitorul Europei își are locul ca să tragem învățămintele din această criză și să vedem ce-i de făcut ca să nu mai spunem că UE nu a intervenit suficient într-o situație sau alta“, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, marți, în cadrul unui webinar organizat de Biroul Parlamentului European în România despre sprijinul UE acordat cetățenilor europeni în contextul pandemiei de COVID-19.

„Unii prezic acest lucru aproape sistematic, o dată la câțiva ani, de 70 de ani încoace de când există comunitatea europeană. Amintesc că tocmai am sărbătorit 70 de ani de la Declarația lui Schuman care a pus bazele construirii comunităților europene și mai apoi a Uniunii Europene. Putem trage, totuși, o concluzie din toate aceste previziuni neîmplinite și anume că UE, într-adevăr, a trecut prin mai multe crize de la Al Doilea Război Mondial încoace și sistematic nu doar că nu a dispărut, dar a ieșit întărită din acele crize. UE s-a consolidat, s-au luat decizii care au crescut gradul de integrare și pe piața comună, și din punct de vedere economic și social după astfel de crize.

Într-adevăr, acum trăim o criză fără precedent de la Al Doilea Război Mondial încoace pentru că toate statele membre sunt afectate în mod simetric și cred eu că aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească. Lucrul ăsta se poate întâmpla și dacă vom folosite judicios un instrument pe care grupul pe care îl conduc l-a propus și anume constituirea unei conferințe pentru viitorul UE în care să dezbatem modul în care proiectul de construcție europeană poate să fie ameliorat, implicând direct și cetățenii, nu doar decidenții politici.

Cred că mai mult ca oricând această Conferință pentru Viitorul Europei își are locul ca să tragem învățămintele din această criză și să vedem ce-i de făcut ca să nu mai spunem că UE nu a intervenit suficient într-o situație sau alta”, a declarat liderul PLUS, întrebat ce le răspunde celor care afirmă că UE va dispărea.

La întrebarea unei eleve despre „cum se poate educa un popor care la prima greutate uită tot binele adus de Europa”, Dacian Cioloș a răspuns: „Protejând libertatea cetățenilor, protejându-le libertatea de a gândi, libertatea de a studia oriunde vor în UE, de a munci oriunde vor în UE, de a călători. Cred că ăsta este modul cel mai practic și mai direct de a vorbi despre UE pentru că în momentul în care ești în contact direct cu aceste libertăți, nu mai vrei să ți se ia înapoi.

Uitați reacția pe care au avut-o mulți cetățeni europeni în momentul în care s-au închis frontierele pentru câteva zile, pentru câteva săptămâni, pentru că avem o generație care s-a născut și a trăit cu frontierele în interiorul UE deschise, oameni care nu au trăit perioada pe care am trăit-o și eu când stăteam la coadă la vize, la o ambasadă sau alta, și apoi treceam prin puncte de frontieră cu controale.
Un alt argument: oameni care au avut contact într-un fel sau altul cu această libertate nu mai vor să li se ia înapoi și din România, din păcate sau din fericire, pentru că depinde unghiul din care îl vedem, cred că aproape nu este familie din care să nu fi fost cel puțin o persoană care să fi studiat sau să fi muncit undeva în UE.

Acestea sunt niște drepturi care au fost obținute pentru că România este în UE.

Un alt argument: haideți să ne uităm peste Prut și să ne comparăm cu Republica Moldova și să vedem unde am vrea să trăim pentru că, dacă nu am fi în UE, probabil că unele dificultăți pe care le trăiesc frații noștri de peste Prut și pe care încercăm și noi să îi ajutăm, din păcate nu am putut discuta astăzi despre ceea ce facem noi, Delegația României, ca să sprijinim Republica Moldova, iată, trebuie să o facem pentru că Republica Moldova e dincolo de această limită.

Un ultim argument: cei care se împotrivesc UE, populiștii eurosceptici, până acum nu au propus nimic, nicio alternativă decât reîntoarcerea în trecut și autoizolarea și autoizolarea am văzut ce înseamnă acum pentru că am făcut-o de nevoie și cred că a fost o lecție suficient de practică și de consistentă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Administrația PSD = #Nimic pentru bicicliști, #Nimic pentru Capitală!

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Pentru agricultură, e important să putem susține financiar agricultorii, să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor

Știri Localeacum 2 zile

Redeschiderea Pieței Rahova din Sectorul 5 al Capitalei, o tragedie gata să se întâmple

Coronavirusacum 3 zile

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Coronavirusacum 3 zile

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Noutăți Generaleacum 4 zile

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Stiri PLUSacum 4 zile

Dragoș Pîslaru: Recomandările PLUS pentru relansarea economică, confirmate de Comisia Europeană

Noutăți Generaleacum 4 zile

Măsura gradului de „distanțare economică” dintre Guvern și mediul antreprenorial

Noutăți Generaleacum 4 zile

Generația PLUS Argeș ajută tinerii din județul Argeș – și nu numai – să obțină teren gratuit din partea primăriilor

Coronavirusacum 5 zile

Dacian Cioloș: Criza aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească

Cele mai citite