Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Educația în Ilfov, în cădere liberă. Cum o putem salva?

Publicat

pe data de

Roxana Pandelea

Administrațiile locale și județene din Ilfov asistă, se pare complet neputincioase, la degradarea progresivă a educației, în ciuda semnalelor de alarmă trase de Inspectoratul Școlar Județean în Raportul privind Starea Educației în Ilfov 2018-2019 și de soluțiile propuse în acest document. 

De curând s-au încheiat cele două examene principale, Evaluarea Națională și Bacalaureatul. Dacă în 2019 gradul de promovare la Evaluarea Națională a fost de 71,59%, anul acesta în Ilfov 67,1% (2113 elevi din cei 3065 de elevi înscriși și prezenți la acest examen) au reușit să ia 5 sau mai mult de 5. Iar 31% (952 de elevi) au luat note sub 5. Ceea ce este îngrijorător este faptul că doar 57% (1750 de elevi) au reușit să ia 6 sau mai mult de 6. Asta înseamnă că aproape jumătate dintre absolvenții clasei a VIII-a intră în următorul ciclu educațional cu carențe serioase care se vor accentua progresiv. Mulți dintre ei se vor simți depășiți și vor renunța la studii, mulți vor rămâne corigenți sau repetenți, pentru că este imposibil pentru profesori să compenseze ani de lipsuri continuând în același timp cu predarea de noțiuni noi. În plus, o mare parte dintre ei nu au dispozitive pentru educația online și/sau nici cunoștințele necesare pentru a face față acestei schimbări și au nevoie de sprijin în acest sens. 

Rezultatele la Bacalaureat sunt și mai dezastruoase. Dacă în 2019 ocupam ultimul loc pe țară, cu un grad de promovare de 38,44%, la o distanță de 9% față de penultimul județ, Giurgiu, anul acesta am bătut orice record și suntem în cădere liberă. Din numărul total de 1632 de copii înscriși la examenul de Bacalaureat în prima sesiune, doar 474 au promovat examenul. 999 de copii au picat și 158 de elevi au absentat. Dacă ne raportăm la numărul total de copii înscriși, rezultă o rată de promovare de doar 29,06%. Dacă ne raportăm la numărul total de copii efectiv prezenți, rata de promovare este de 31,17%.

Cauzele acestui eșec sunt nenumărate și toată lumea caută vinovați, în loc să caute soluții. Părinții dau vina pe școală și profesori, profesorii pe elevi și minister, elevii pe profesori, ministerul pe lipsa banilor și tot așa într-un cerc fără sfârșit. Totul trebuie să înceapă cu o viziune pentru educația din Ilfov, viziune care trebuie să reflecte, înainte de toate, dorințele și nevoile elevilor, și apoi cele ale celorlalți actori – Inspectoratul Județean, Casa Corpului Didactic, directori de școli, profesori, părinți. Beneficiarii sistemului educațional sunt elevii, iar dacă ei nu găsesc în școală acel spațiu care îi atrage, le creează o stare de bine, îi inspiră, le stimulează curiozitatea și le dă încredere că acolo pun bazele reușitei lor în viitor, atunci totul este în van. Da, așteptările elevilor trebuie calibrate cu viziunea un pic mai pragmatică a adulților, dar nu trebuie să uităm nici măcar o secundă că școala trebuie să-i pregătească pe copii pentru o lume complet diferită de cea actuală și o piață a muncii complet transformată de progresul tehnologic. Dacă piața muncii secolului 20 a fost marcată de lupta împotriva exploatării, cea a secolului 21 va fi marcată de lupta împotriva riscului de a deveni irelevant. Iar provocarea majoră este de a ne echipa copiii cu un set de instrumente care să le permită să rămână relevanți pe piața muncii și să vadă în schimbare o oportunitate, nu un factor de stres. Acest lucru înseamnă să le cultivăm gustul pentru învățarea continuă, să le oferim setul de instrumente necesar pentru a se reinventa periodic și să le antrenăm rezistența psihică. 

Problemele majore pe care le-am identificat și a căror rezolvare poate îmbunătăți substanțial situația educației în Ilfov sunt: resursa umană, infrastructura și dotărileabsenteismul și abandonul școlar, calitatea managementului. Aceste probleme sunt strâns legate între ele și, în mod natural, în momentul în care unele dintre ele sunt rezolvate, altele se îmbunătățesc sau se rezolvă natural, de la sine.

În ultimii ani în Ilfov s-au făcut ceva eforturi de a aduce școala în zilele noastre. Doar că tot ce s-a făcut a reușit doar să aducă școala la nivelul de civilizație. Am scăpat de majoritatea toaletelor din curte, dar săpunul și hârtia lipsesc în continuare, clădirile au fost renovate pe dinafară, dar nu au fost create interioare moderne și laboratoare cu dotări de ultimă generație, spații de lucru în echipă, biblioteci integrate cu sisteme IT, cantine. Avem copii din medii defavorizate care, deși vin la școală, nu găsesc aici sprijinul necesar pentru a compensa lipsurile de acasă pentru a putea continua studiile. Au fost cumpărate câteva videoproiectoare și laptopuri, au fost create manuale digitale, dar competențele pentru a le utiliza la capacitate maximă și de a le integra într-o curriculă interdisciplinară, ancorată în practică, lipsesc. Avem în continuare inspecții „de formă” care nu aduc niciun fel de schimbare sau progres. Lipsa de transparență, digitalizare și comunicare sunt omniprezente, deși nu ar avea ce căuta în mediul educațional. Avem un deficit mare de profesori pentru că profesorii buni solicită transferul din Ilfov în București și rămânem cu personal fără studii corespunzătoare postului. Avem directori de școli cu competențe limitate sau blocați în niște granițe anacronice pe care nu le pot depăși pentru a găsi soluții de dezvoltare și progres.

O vorbă românească spune că omul sfințește locul. Constatăm că acest lucru se aplică și în educație, problema principală cu care se confruntă Ilfovul fiind profesorii. Avem pe de o parte problema profesorilor buni care care se titularizează în Ilfov, dar apoi solicită detașarea. Acest lucru este valabil pentru aproape 58% dintre cadrele didactice care dau examenul de titularizare. Această lipsă de profesori duce la nevoie de a angaja profesori în regim de plata cu ora sau fără studii corespunzătoare postului, ceea ce duce la scăderea calității educației. Iar pe de altă parte avem problema profesorilor care nu reușesc să țină pasul cu tehnologia și cu noile nevoi educaționale și nu reușesc să mai stimuleze interesul copiilor pentru școală și a profesorilor slab pregătiți sau de compromis, care nu au studii corespunzătoare postului. 

Ce se poate face? Cele două direcții principale sunt – stimularea profesorilor buni să rămână în Ilfov și creșterea nivelului profesional al cadrelor didactice în general. Dintre motivele pentru care profesorii optează pentru detașare amintim: slaba dotare a unităților de învățământ, distanța față de casă și lipsa unui mijloc de transport direct, ceea ce duce la costuri zilnice suplimentare, slaba pregătire a elevilor, gradul de risc asociat unei populații școlare ce provine din medii defavorizate. Consiliul Județean se poate implica și poate propune soluții care să stimuleze profesorii să rămână în Ilfov. Soluțiile pe care le propunem în acest sens sunt:

  • transformarea spațiului interior al școlii într-un loc în care profesorilor să le placă să stea și să predea (modernizarea claselor, uși cu hublou pentru transparența activității de la clasă, sistem de supraveghere, crearea de spații de tip bibliotecă multimedia, amenajarea de spații tip cantină, dotarea claselor și laboratoarelor cu echipamente moderne, asigurarea materialelor didactice necesare)
  • linie de transport dedicată sau decontarea transportului;
  • stimulente financiare și materiale pentru a rămâne în Ilfov pentru profesorii care iau note mari la titularizare, dar optează pentru detașare în alte județe;
  • stimulente financiare și materiale pentru creșterea performanțelor copiilor cu carențe educaționale și decalaje mari față de restul clasei sau în risc de abandon școlar (programe de educație remedială remunerate suplimentare);   
  • schimburi de experiență cu profesori din alte țări;
  • cursuri de digitalizare și asigurarea dispozitivelor necesare.
  • programe pilot de asistență, monitorizare și suport la clasă pentru îmbunătățirea actului didactic;
  • program pilot de inspecții inopinate de la distanță prin sistem video pentru a putea oferi sprijin profesorilor pentru remedierea deficiențelor identificate
  • cursuri de formare continuă cu monitorizare și asistență post-formare pentru testarea cunoștințelor acumulate în urma cursurilor și a modului de aplicare la clasă.

În următoarea perioadă de programare 2021-2027 avem o șansă uriașă de a absorbi fonduri europene pentru a remedia din deficiențele pe care le avem. Vom avea la dispoziție Programul Operațional Regional pentru regiunea București-Ilfov 2021-2027 cu Axa prioritară 6 „O regiune educată”, vom avea, de asemenea, la dispoziție Programul Operațional Capital Uman 2021-2027 și  Programul Operațional Combaterea Sărăciei cu Axa prioritară 4 pentru reducerea disparităților între copiii în risc de sărăcie și/sau excluziune socială și ceilalți copii. 

Banii vor exista. Însă trebuie să existe și voință politică, iar noi, candidații Alianței USR PLUS vom pune pe lista priorităților educația. Puterea noastră din Consiliu va depinde de încrederea pe care ne-o veți acorda, tradusă în numărul de voturi primit. Pentru noi educația este o prioritate pentru că salvează vieți, deschide minți, oferă șansa la un trai demn, creează mecanismele necesare pentru adaptarea pe piața muncii, transformă copiii în adulți independenți, cu gândire critică, mai greu de manipulat și aduce, pe termen lung, dezvoltare. În 2019 în Ilfov aveam puțin peste 47.000 de elevi încadrați într-o formă de educație preuniversitară, ceea ce înseamnă în jur de 10% din populația oficială din Ilfov. Modul în care avem grijă de educația lor se va reflecta direct în modul cum va arăta Ilfovul peste 10-15 ani. Este educația o prioritate și pentru tine?

Până acum am avut în Ilfov doar planuri, promisiuni, interese de dezvoltare imobiliară  și o viteză de dezvoltare nesincronizată cu realitatea. Acum putem avea la butoanele politice OAMENI integri, în primul rând, care dacă nu știu întreabă profesioniști sau învață repede, oameni care nu se compromit prin minciună, oameni care nu ridică din umeri când văd problema și caută soluții acolo unde pare imposibil, oameni cărora le pasă cu adevărat. Noi vrem să asigurăm un nivel ridicat de calitate a vieții în Ilfov, iar educația este un element primordial care va asigura dezvoltarea comunităților. 

Urmăriți-ne pentru a afla detalii despre soluțiile pe care le propunem pentru un #IlfovEducat. 

 

* Material de Roxana Pandelea, candidat la Consiliul Județean Ilfov

Comisia de învățământ, sănătate, familie, protecție socială, protecție copii, activități sportive, de agrement și turism.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Editoriale

Ironic, primitivismul digital al administrației publice din România are un avantaj: n-are probleme de securitate

Publicat

pe

Are logică, nu? Nimeni nu poate să-ți fure actele din mașină dacă n-ai mașină. La fel, nimeni nu poate să-ți fure datele sau să-ți compromită sistemele digitale dacă tu încă ceri dosar cu șină peste tot. Problema, însă, apare atunci când îți dai seama că trebuie să-ți cumperi mașină – iar atacatorii din mediul online nu vor avea răbdare cu tine câțiva ani să te „prinzi” ce trebuie să faci.

La nivel european, securitatea digitală a sectorului public este o temă de discuție din ce în ce mai importantă. Atacatorii devin din ce în ce mai sofisticați – de la organizații teroriste până la națiuni care intră într-un război cibernetic avansat. Dacă „război cibernetic” vă sună ca ceva abstract, gândiți-vă la toate conturile false pe care le vedeți pe Facebook care lucrează clar pentru un partid sau altul. Ele n-au apărut peste noapte și nici nu le-a făcut cineva doar ca să se distreze.

Amenințările acestul domeniu sunt, de asemenea, multiple și grave:

  • Orice atac care are succes și reușește să fure datele personale ale cetățenilor de la o instituție publică duce la pierderea încrederii, pe lângă niște amenzi de GDPR usturătoare, dacă nu te-ai pregătit adecvat;
  • Cu cât mutăm mai multe servicii în sfera digitală, cu atât mai bine va trebui să le protejăm de atacuri (ransomware, DDoS etc.);
  • Serviciile publice esențiale (transportul public, alimentarea cu energie electrică, infrastructura de telecomunicații, de exemplu) sunt cruciale și trebuie să funcționeze 100% din timp – orice întrerupere înseamnă cel puțin discomfort, dacă nu potențial de dezastru;

Bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să fugim de digitalizare. Soluția nu este întoarcerea la dosarul cu șină și la scrisori. Soluția este digitalizarea inteligentă, făcută cu profesioniști, care se gândesc la problemele de securitate din prima zi. În breaslă, asta se numește „secure by design”. Momentan, nu suntem nici măcar aproape

Referitor la securitatea datelor, ne propunem un lucru simplu pentru administrația locală: #binedinprima și atenție. Vom acorda acestei zone atenția cuvenită și vom implementa măsuri adecvate de la prima apariție a oricărui sistem sau serviciu nou – nu la luni (sau ani) de la implementarea sa. Avem nevoie de siguranță în mediul digital ca să putem avea o administrație deschisă, participativă și transparentă.

2020 vine și cu provocări pentru care trebuie să fim pregătiți. Nu mai suntem în era automobilului. De mult.

* Material de Vlad Boldura, unul dintre candidații Generației PLUS pentru Consiliul Local Timișoara. Vorbește cel mai mult despre digitalizare, tehnologii noi și sport și este determinat să demonstreze că #TineriiSchimbăRomânia.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Cum să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie

Publicat

pe

Anul acesta, noul an școlar va debuta, în mai puțin de două luni, sub semnul incertitudinii și în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Iată câteva sugestii de măsuri pentru începerea noului an școlar în condiții de siguranță și o viziune despre cum putem continua să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie.

1. Deschiderea școlilor pentru anii terminali (clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a) și prezența la școală DOAR pentru materiile alese la disciplina de evaluare, restul materiilor continuându-și traseul în online.

Toate acestea, sub NORME STRICTE DE IGIENĂ care includ:

– termoscanarea la intrarea în școală în fiecare dimineață

– regula de spălare pe mâini frecventă (școlile chiar vor trebui să pună săpun la baie)

– promovăm regula „tușesc/strănut în șervețel și îl arunc”

– gel dezinfectant la intrarea în fiecare clasă și încurajarea folosirii acestuia

– dezinfecția sălilor de clasă de către personalul auxiliar al fiecărei școli cu soluții dezinfectante

– dacă permite bugetul, ar putea fi achiziționat un aparat de dezinfecție prin nebulizare care să fie folosit în sălile de clasă

– impunerea normelor de distanțare socială, mască sau vizieră pentru profesori și elevii peste 11 ani (cei mici nu o pot suporta mult pe față sau nu o aplică corect)

– fiecare elev să stea singur în bancă și la 2 metri de cel din față, dacă este nevoie elevii separați în două grupe și să facă orele pe rând

– dacă este necesară scrierea la tablă, fiecare elev să aibă pe bancă o cretă sau un marker personal oferit de școală.

Pentru desfășurarea orelor într-un cadru de distanțare chiar și în cazul prezenței fizice la școală, există diferite platforme gratuite care permit testarea online sau share în timp real al ecranului, accesibile de pe telefon sau laptop.

Teoretic, fiecare școală are un laborator de informatică, iar orele de acest gen pentru anii terminal se pot desfășura acolo, exact în spiritul orelor de programare din liceu, fără ca profesorul să fie nevoit să se apropie la o distanță mai mică de 2 metri de elev.

Dacă școala nu dispune și nici elevii nu au asemenea obiecte, Guvernul ar trebui să pună la dispoziție, pentru că acele instrumente sunt binevenite și în timpul pandemiei, și după terminarea acesteia.

  1. Continuarea orelor online pentru restul anilor de studiu.

De ce?

În special pentru cei care sunt mai mici de clasa a IV-a pentru că e mai complicat să te asiguri că respectă normele de igienă și este și obositor pentru ei.

Prin urmare ne rămâne să respectăm pașii următori:

– profesorii să urmărească programa școlară întocmai

– profesorii să întocmească raport săptămânal cu subiectele acoperite la fiecare materie

– utilizarea platformelor de tip Moodle, BlackBoard sau Canvas pentru a încărca teste sau documente sau Zoom/Google Meets pentru întâlnirile zilnice online

– încurajarea dezbaterilor și a evaluării orale acolo unde materia permite

– dispunerea către toți elevii care au nevoie de dispozitive IT prin mobilizarea comunității (donații, chete etc), deși Guvernul își permite să facă asta, era de fapt o promisiune electorală de care ar trebui să se țină #digitalizaminvatamantul

– pentru anii de studiu care susțin în 2022 Evaluări Naționale sau Bacalaureat și anul acesta sunt în clasa a III-A, a VII-a și a XI-a, multă inistență pe fixarea noțiunilor predate la materiile-cheie (matematică și limba și literatura română și materia la alegere pentru cei cu Bacalaureat).

CLASA PREGĂTITOARE, pentru că aici e buba cea mai mare…

  • să se permită, cu măsuri de protecție și distanțare socială, o mică deschidere de an școlar în aer liber pentru CLASA PREGĂTITOARE exclusiv, în așa fel încât elevii boboci, dar și părinții, să își cunoască învățătorul de la clasă și să stabilească împreună condițiile pentru întâlnirile online.

*De menționat că acest concept de Clasă Pregătitoare a fost creat ca un an intermediar de pregătire a preșcolarilor pentru Clasa I, prin urmare ar fi binevenită punerea accentului pe orele de Dezvoltare Personală, pe creativitate, elevii pot fi provocați zilnic la activități de creație prin pictură, muzică etc. *

De asemenea, în clasa pregătitoare se învață semnele grafice, care ajută ulterior în clasa I la învățarea literelor, prin urmare se poate opta pentru șabloane și fișe de lucru care să fie distribuite la începutul anului școlar și pe care părinții alături de copilași și de profesori să le parcurgă împreună de-alungul semestrului I. Pentru acest an de studiu este puțin complicat să găsești o variantă perfectă fiindcă e început de drum.

Pentru semestrul II sperăm că vom scăpa într-un final de virus, dacă nu, se impun aceleași reguli cu mențiunea că vremea prielnică ne oferă un alt avantaj de distanțare socială și anume orele în aer liber.
Dacă totuși COVID-19 nu va mai exista printre noi și nu va mai reprezenta o amenințare, orele pot reveni la normal pentru toți anii de studiu.

* Material de Andrei Vătășescu Predi, membru PLUS (Generația PLUS)

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Valea Jiului – o zonă nepusă în valoare, dar cu un potențial uriaș

Publicat

pe

Kinga Târlea, coordonator regional Regiunea Vest

Valea Jiului. Locul de care guvernanții au uitat, dar pentru care ar exista soluții, doar să se vrea. Cu fonduri europene și cu proiecte bine puse la punct, s-ar putea face minuni. Și, înainte de toate, e nevoie de viziune și de voință.

M-am născut și am crescut în Petroșani, Valea Jiului. Aici am mers la școală, apoi la facultate, aici am avut primul meu serviciu. A fost locul de unde nu am crezut că o să plec.

Petroșaniul pe care îl țin minte copil fiind era plin de forfotă, un loc în care nu erau probleme cu locurile de muncă, nici cu veniturile. Nivelul de trai era unul destul de ridicat, chiar și pentru muncitorii care lucrau în mină. Salarii bunicele, dar condițiile de muncă nu erau cele mai bune, iar pe vremea comunismului cine să se plângă? Da, minerii! Primii care s-au revoltat împotriva regimului și a lui Ceaușescu. Era 1977. Revoltă reprimată, infiltrări în rândul minerilor de la Securitate… Liniște.

Hunedoara este un județ în care investițiile care s-au făcut nu se văd, iar calitatea vieții locuitorilor de aici se degradează în mod constant. Aici s-au închis uzine, exploatări miniere, dar şi școli, pentru că lipsa unui viitor duce la depopulare.

Valea Jiului era una dintre cele mai mari și renumite zone miniere ale țării de unde se exploatau cărbune, huilă. Valea Jiului este o zonă monoindustrială, pentru o perioadă lungă huila a asigurat o parte din necesarul de resurse în producerea de energie electrică, în prezent Electrocentrala de la Mintia, Deva, cât și Electrocentrala de la Paroşeni încă mai folosesc huilă, dar având în vedere ineficiența economică, cât și impactul asupra mediului, acordul semnat la nivel european (Green Deal, Pactul Verde european), România s-a angajat în a găsi alte resurse de producere de energie electrică și termică.

La începutului anilor ’90, în Valea Jiului funcționau 14 exploatări miniere, în prezent mai sunt deschise patru (E.M. Lonea, E.M.Livezeni, E.M. Vulcan, E.M. Lupeni), iar din peste 52.000 de angajați, mai lucrează cica 3.000.

Problema majoră nu este că se închid minele, ci lipsa altor soluții, lipsa locurilor de muncă.

Investițiile primite de la Guvern, în Valea Jiului, au fost pe două axe principale, salarii compensatorii pentru minerii disponibilizați, fonduri pentru închiderea exploatărilor miniere și prea puțin pentru recalificarea celor care erau în căutarea de loc de muncă și soluții în atragerea de investitori și investiții în crearea de noi locuri de muncă.

Soluții?

În primul rând – viziunea. Apoi, pașii ar trebui să aibă în vedere cuantificarea resurselor și o strategie în atingerea obiectivelor.

Atât autoritățile din administrația locală, cât și cele centrale trebuie să stabilească felul în care ar trebui să arate Valea Jiului, care îi sunt viitorul și direcția pe care ne dorim să o dezvoltăm. Și pentru că aceste probleme nu se regăsesc doar în Valea Jiului, Uniunea Europeană va aloca în cadrul bugetului financiar multianual 2021-2027 peste 40 de miliarde de euro doar pentru FTJ – Fondul pentru o Tranziție Justă care va sprijini diversificarea și reconversia economică a teritoriilor carbonifere, printre care și Valea Jiului.

Fondul pentru Tranziție Justă oferă posibilitatea de a accesa milioane de euro pentru recalificarea muncitorilor, ajutor pentru companiile dependente de cărbune să facă tranziţia spre activităţi mai ecologice, ajutor pentru sectorul privat și public.

Fondul pentru Tranziție Justă va sprijini diversificarea și reconversia economică, „tot ce înseamnă susținerea investițiilor productive în întreprinderile mici și mijlocii, crearea de noi întreprinderi, cercetare și inovarea, reabilitarea mediului, energie curată, perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, asistență pentru căutarea unui loc de muncă și incluziunea activă a programelor destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și transformarea instalațiilor existente cu emisii mari de dioxid de carbon atunci când aceste investiții conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor și protejează locurile de muncă“, scrie pe site-ul Uniunii Europene.

Totodată, în cadrul platformei dedicate Fondului pentru o Tranziție Justă, se va acorda asistență în elaborarea de strategii pe termen mediu și lung spre economii fără cărbune, dar şi asistență tehnică prin intermediul „Inițiativei pentru regiunile carbonifere aflate în tranziție“ – Secretariat Technical Assistance to Regions in Transition (START).

START se va focusa pe următoarele trei etape importante:

  • Dezvoltarea de strategiilor de tranziție
  • Identificarea de „proiecte prioritare”
  • dezvoltarea „proiectelor prioritare” identificate, inclusiv strategii de finanțare adecvate

Valea Jiului are o șansă istorică să devină o zonă dezvoltată, iar tranziția de la industria cărbunelui către o economie sustenabilă să se realizeze în condiții optime, având posibilitatea ca toate astea să se realizeze prin accesarea de fonduri europene nerambursabile.

* Editorial de Kinga Târlea, coordonator regional Regiunea VEST

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite