Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Coronavirus

Educația europeană și mondială în perioada de criză COVID-19

Publicat

pe data de

Se discută cu îndârjire în spațiul românesc despre soarta educației naționale în timpul crizei coronavirus. O parte din animozități sunt stârnite de pozițiile publice conflictuale luate de viceprim-ministrul României și ministrul Educației, stârnind o stare de panică față de posibilul scenariu de înghețare a anului școlar.

Conflictul de poziții publice dezvăluie de fapt, așa cum s-a întâmplat și la Colectiv, o importantă criză de umanitate, dar și o lipsă profundă de reformă instituțională și socială. După 30 de ani de absență, ne îngrozește ceea ce descoperim peste tot, iar educația nu face excepție.

Înghețarea anului școlar a fost amenințarea veșnică a sindicatelor din învățământ, pe vremea când acestea, mânate de interese politice, puneau bețe în roate ministerelor de altă coloratură. Primăvara se activa acest discurs, în care învățământul își arăta puterea, amenințând cu blocarea anului și în consecință obligativitatea tuturor copiilor și tinerilor, de la clasa 0 la ultimul an de facultate și master, de a repeta cursul.

Din păcate, crizele sunt cele care testează mereu fragilitatea sau robustețea sistemelor sociale și instituționale, iar astăzi suntem într-un context cu totul special. Criza COVID-19 vine peste sistemica lipsă de viziune a educației românești, lipsă de instrumente și lipsă de competențe digitale în rândul cadrelor didactice – toate necesare pentru o educație online. Mai complicat decât în multe alte țări, România se confruntă și cu o realitate demografică dificilă, care ține mai degrabă de șanse egale la educație, imposibil de echilibrat între zona urbană și cea rurală sau periferică, între cei cu venituri medii și cei aflați în sărăcie extremă. 

Dar pentru a putea analiza scenariul înghețării anului, haideți să parcurgem starea educației a unora din cele mai cunoscute state:

Anglia – nu ia în considerare închiderea anului școlar, dar momentan primul ministru Boris Johnson a declarat doar că școlile se închid pe perioadă nedeterminată și că examenele, fie că sunt GCSE (General Certificate of Secondary Education ), fie că sunt A-Level, sunt toate anulate. La Universitate, totul a trecut on-line, iar ceremoniile de absolvire din mai se vor desfășura, dar fără public. 

Germania – Ieri a avut loc conferința miniștrilor educației din landuri ca să decidă ce o să se întâmple cu examenul lor de bacalaureat. Momentan, Germania nu are ore online, elevii fac teme pe „moodle” – platformă de e-learning utilizată la scară națională, fără să țină cont de fostul orar. Au amânat luarea deciziei până după Paște, când vor analiza opțiunile pentru calendarul școlar posibil. 

Franța: Varianta înghețării anului școlar este exclusă. Toată lumea muncește acum pentru digitalizarea obiectelor pe care le predau și comisiile pregătesc variante de examene pentru formatul digital. 

Suedia – probabil că încrederea lor în corpurile viguroase ale străbunilor a determinat Suedia să fie una dintre puținele state care nu a luat până acum nicio măsură împotriva răspândirii acestei molime moderne. Cursurile se desfășoară cu normalitate, copiii și studenții merg la ore, profesorii lor, la fel, părinții acestora își văd liniștiți de viața de zi cu zi.

Italia: Toate activitățile educaționale se fac în streaming, inclusiv examenele viitoare parțiale și cele finale. 

Spania – Ieri s-a încheiat comitetul de educație al Spaniei care a hotărât ca toate examenele care erau planificate să aibă loc la sfârșitul lunii mai, să fie mutate la final de luna iunie și unele în data de 11 iulie. Scenariul pe care se lucrează este închiderea anului școlar (dacă va fi posibil) pâna la jumătatea lunii iulie.

Cehia – Decizia ministerului este cât se poate de clară: nu se îngheață anul școlar. Au prelungit deocamdată vacanța. Dacă e nevoie se va prelungi anul școlar curent până în luna septembrie și noul an școlar va putea începe din luna octombrie. Toate cursurile facultative între timp sunt anulate.  

Ungaria – ia în calcul variantele online de studiu și intrarea forțată în vacanță. Examenele de Bacalaureat ar fi trebuit deja să înceapă și se caută soluții pentru această situație. Universitățile au autonomie și au decis fie continuarea predării și evaluării online, fie intrarea în vacanță.

Serbia – Rectorul Universității din Belgrad a declarat ieri într-un interviu că Universitatea ia în calcul prelungirea anului universitar, mai ales în cazul orelor practice, orelor de laborator, care nu se pot face online. 

Turcia – cursurile online s-au prelungit până pe 30 aprilie, și pentru școala generală și pentru învățământul liceal și universitar.

Azerbaijan – au intrat în vacanță direct, până pe 15 aprilie, cu prelungire. După 15 aprilie sunt analizate din nou toate scenariile posibile. 

Maroc și Tunisia, țări pe care le considerăm africane și atât, au luat măsuri foarte severe: cursurile principale se transmit cu ajutorul televiziunilor, seminariile, lucrările practice se fac prin platformele puse la dispoziție de către universități și școli. Elevii au orarul adaptat la programarea cursurilor la televizor. E adevărat că în aprilie începe Ramadanul, sărbătoarea sacră a lumii islamice, și prin urmare vacanța de Ramadan. E important de subliniat faptul că moscheile sunt închise deja de săptămâna trecută.

China – începe timid să redeschidă școlile închise până acum odată cu ridicarea unor restricții de funcționare și transport impuse în perioada lockdown. 

SUA – În SUA, toate cursurile sunt on-line, prin Zoom (varianta pro, gratis prin adresa instituțională). Cel puțin la Arizona State University, nu se îngheață nimic, mai ales că studenții erau cumva obligați și înainte de pandemie să fie totul foarte transparent pe platformă (Canvas): aici fiecare student și profesor trebuie să știe (adică să se vadă exact în Canvas) în fiecare moment unde se află cu materia și cu progresul/evaluarea. Componenta on-line era deja foarte puternic implementată, astfel că trecerea exclusiv on-line s-a făcut cu mare ușurință, a fost o formalitate. Lumea se vaită doar de distanțare socială, dar măcar e vremea frumoasă (aprox. 25°C), iar cei mai norocoși izolați / carantinați sunt cei care stau la casă cu curte. 

România – Originala noastră democrație vine cu această non-soluție a “înghețării”, pe care nici un alt stat din apropierea noastră nu o ia în considerare, iar consecințele înghețării anului școlar ar fi dezastruoase.

Așa cum propuneam și în alte luări publice de poziție, singura opțiune pentru România este aceea a integrării digitalului în școala făcută la distanță, cea a solicitării suportului public (mediu privat, societate civilă, utilizare fonduri europene) pentru conectarea celor deconectați, și modificarea subiectelor de la examenele naționale obligatorii – examenul de capacitate și bacalaureat, pentru a acoperi doar materia cuprinsă în intervalul primelor 25 de săptămâni de școală. Soluții există, haideți să luăm exemplul altor state și să ne mobilizăm pentru acțiune constantă.

Articol scris cu suportul Grupului de lucru Politici Publice în Educație și Diaspora 

Ștefan Pălărie și Oana Ursache

Coronavirus

Ghiduri post-criză COVID-19, puse la dispoziția antreprenorilor și a autorităților

Publicat

pe

Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România. Antreprenorii și firmele mici cu mai puține resurse la dispoziție au nevoie de o mână de ajutor să se adapteze la noua realitate pe timp de criză.

Așadar, Celula executivă de criză PLUS în domeniul Economie și Antreprenoriat pune la dispoziția autorităților și a antreprenorilor al doilea set de ghiduri post-criză.

Acestea sunt traduse și adaptate din materiale oficiale ale organizațiilor internaționale de profil și/sau ale autorităților din alte țări europene. Acestea sunt menite să îndrume firmele și organizațiile românești în protecția angajaților și a clienților. La primul set de ghiduri pentru domeniile cele mai grav afectate de criză: turism, livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante, construcții, saloane și frizerii, precum și un ghid de evaluare a riscului folositor mai multor domenii adaugăm un al doilea set în domenii care se pregătesc pentru reluarea activității: transport de mărfuri și servicii de logistică, școlile de conducători auto, protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor și un ghid pentru sălile de sport și clienții acestora.

Ghidurile pot fi lansate ca recomandări oficiale ori transpuse în ghiduri oficiale sau chiar legislație secundară în urma consultărilor cu mediul de afaceri. restaurante si terase,
_

Ghidurile pot fi descărcate de aici:

Transport de mărfuri și servicii de logistică: https://bit.ly/2Afy32T
Restaurante si terase: https://bit.ly/2XulBVe
Scoli de conducători auto: https://bit.ly/3epdyjo
Protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor: https://bit.ly/36B2ZH1
Reluarea activităților sportive: https://bit.ly/3gqwfVy

Din primul set de ghiduri:
Sectorul turistic: https://bit.ly/2AvAsH3
Sectorul construcțiilor: https://bit.ly/3fSm0Je
Livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante: https://bit.ly/2WWhmRP
Saloane de frizerie și coafură: https://bit.ly/2Z6SGbV
Evaluarea riscurilor: https://bit.ly/3cAGPqL

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, i-a trimis o scrisoare premierului Ludovic Orban în care îi solicită adoptarea de urgență a măsurilor necesare pentru susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, în condițiile în care ”sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză”.

În cadrul scrisorii, liderul PLUS i-a enumerat șefului Guvernului instrumentele pe care le-ar putea pune în practică, în acest sens, inclusiv utilizând surse europene de finanțare.

Scrisoarea lui Dacian Cioloș vine în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului

Textul scrisorii:

„Către: Guvernul României

În atenția: Domnului prim-ministru al României, Ludovic Orban
Cc: Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu
Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru
Ministrul Finanțelor Publice, Vasile-Florin Cîțu
Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Victoria Violeta Alexandru
Ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela
Consilier prezidențial Sergiu Nistor

Subiect: Susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19

21 mai 2020

Stimate domnule prim-ministru,

În aceste momente fără precedent în istoria recentă, e nevoie să dăm dovadă de creativitate și capacitate de adaptare pentru a depăși criza cauzată de pandemia de COVID-19.

Este important să repornim activitatea economică -am făcut sugestii și propuneri în acest sens și sunt gata să ajut în continuare -, însă e important să nu lăsăm deoparte nici celelalte domenii care ajută la funcționarea societății și mă refer aici la sectorul cultural din România. Activitățile culturale și artistice sunt utile echilibrului societal mai mult decât oricând și nu trebuie privite doar din perspectiva economică, ci și din perspectiva sănatății sufletești a oamenilor, mai ales în acest moment, după luni de distanțare socială.

Sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză. Artele spectacolului și cinematografia sunt într-o situație critică. Mai mult decât atât, scena independentă, care a evoluat și s-a dezvoltat cu eforturi considerabile în ultimii ani, este cea mai expusă în acest moment și riscă disoluția, fără venituri și în imposibilitatea de a-și achita cheltuielile de mentenanță.

În acest context, în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului și analizând posibilitățile oferite de diferite surse europene, vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești în contextul crizei de COVID-19 și în procesul de recuperare post-criză:

● Fond special de protecție și prevenție pentru acoperirea costurilor privind măsurile de siguranță impuse de reglementările în vigoare (măști faciale, substanțe dezinfectante etc) ce vizează asigurarea sănătății și securității participanților la realizarea filmelor care urmează să fie turnate, cât și pentru repetițiile artiștilor și pregătirea producțiilor teatrale;
● Fond de asigurare de rezervă pentru preîntâmpinarea eventualelor blocaje în producția cinematografică și teatrală, care să preia costurile de asigurare a producției în cazul în care aceasta trebuie oprită din cauza infectării cu COVID-19 a membrilor echipei;
● Fond de sprijin pentru rentabilizarea producțiilor cu public limitat, pentru compensarea pierderilor cauzate de organizarea unor forme de spectacol cu restricții de participare a publicului datorate regulilor de distanțare fizică;
● Susținerea sectorului independent prin identificarea unor instrumente financiare care să asigure:
○ Compensarea cheltuielilor fixe pentru spațiile de funcționare
○ Măsuri de protecție socială pentru artiștii și colaboratorii acestor instituții.

Dincolo de acordarea unor forme de ajutor de stat, a căror aprobare de către Comisia Europeană se acordă în această perioadă cu mare flexibilitate, cele mai multe dintre aceste măsuri pot fi sprijinite financiar prin programele Uniunii Europene mobilizate pentru a face față impactului economic al pandemiei în curs. Cateva instrumente care pot fi folosite sunt Schema SURE privind împrumuturi din partea UE pentru finanțarea măsurilor de păstrare a locurilor de muncă, Instrumentele CRII și CRII+ (Inițiativa pentru investiții și măsuri specifice ca reacție la coronavirus) sau Fondul European pentru Investiții Strategice care finanțează IMM-urile.

De asemenea, pentru domeniul cultural există câteva măsuri specifice, ca de exemplu adaptarea Programului Europa Creativă. Pot fi foarte utile idei existente pe platforma Creatives Unite înființată de Comisia Europeană ca o rețea europeană de schimb de experiență în cultură. Este important ca, printr-un dialog între reprezentanții sectorului cultural și Guvern, să se analizeze oportunitățile oferite prin aceste instrumente europene și să evalueze modalitățile cele mai rapide și mai adaptate pentru adresarea problemelor identificate.

În paralel cu aceste măsuri sugerate mai sus, pentru supraviețuirea sectorului cultural românesc, vă solicit să adoptați urgent setul de norme și proceduri pentru ca activitățile culturale să poată să își reia gradual activitatea în condiții de siguranță. Cel puțin 12 state membre ale Uniunii Europene au întreprins deja astfel de demersuri și au identificat soluții pentru susținerea culturii și reluarea activităților cu public. Măsurile au privit respectarea normelor de protecție sanitară și distanțare fizică ce se impun în această perioadă, comunicând și pregătind planuri predictibile, pe termen lung, de revenire în activitate pentru sectorul cultural. Există deja modele de bune practici pe care România le poate urma.

România nu își poate permite ca elemente care ne definesc ca țară, precum scena culturală și creativă locală, să nu aibă mijloace de exprimare și de supraviețuire în această perioadă critică. Pentru binele societății și al democrației, avem nevoie de un sector cultural vibrant.

Cu considerație,

Dacian Cioloș,
Membru al Parlamentului European,
Președinte PLUS și al Grupului politic european Renew Europe”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Publicat

pe

„Suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, joi dimineață, în cadrul unei intervenții telefonice la RFI, în care a criticat Parlamentul și Guvernul pentru modul în care gestionează criza COVID-19.

„Cu tristețe trebuie să spun că nu mă surprinde faptul că tot mai multă lume își pierde încrederea în autoritatea statului și aici mă gândesc în primul rând la deciziile la nivel politic și la lipsa calității în unele domenii a serviciului public oferit de cetățean. Parte din ceea ce s-a decis acum intră în aceeași categorie (…) Suntem în același punct: numiri politice, protecție politică pentru anumite numiri politice în posturi de management care au fost făcute pentru că bătălia este între cele două mari partide care și-au numit oameni politic în Sănătate, Educație, Administrație Publică pe măsură ce au ajuns la guvernare. Acum, politicienii din Parlament, majoritatea, în loc să se preocupe de soluții – eu aș fi vrut să văd acum o dezbatere despre soluții economice pentru relansarea economiei, nu de protecție aproape de clan a unor numiri politice în fruntea unor instituții ale statului, stat care, iată, e slăbit și stat în care tot mai multă lume își pierde încrederea”, a declarat liderul PLUS.

Întrebat dacă este mulțumit de modul în care Guvernul a gestionat starea de urgență și gestionează acum starea de alertă, liderul PLUS a răpuns: „Parțial, aș spune, pentru că – și aici nu e vorba de cât sunt eu, personal, de mulțumit sau de nemulțumit – vedem chiar și din analize și sondaje modul cum percepe lumea, cum percep oamenii pe stradă acest mod de gestionare. Eu cred că am avut noroc că am avut un președinte care a fost ferm și clar și care a comunicat și pentru Guvern, pentru că din partea Guvernului mie mi se pare că a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de oameni și față de problemele oamenilor, vorbesc la nivel politic. Au existat anumite bâlbe, a existat acea perioadă de vid legislativ în modul de a gestiona lucrurile (….) Apoi transparența: noi am cerut transparență încă de la început în modul în care se fac achizițiile publice, în modul în care se iau deciziile, explicate proceduri foarte clare pentru spitale, pentru toate instituțiile din domeniul sanitar, protocoale foarte clare.

Știu că s-a organizat o rețea a medicilor români care lucrează în alte țari din UE tocmai în ideea de a ajuta colegii din România cu modele de proceduri și reguli pe care ei le respect în această perioadă de gestionare a crizei de COVID-19. Lucrurile acestea ar fi trebuit să le facă foarte clar statul, autoritățile publice. Deci suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani: sistemul de sănătate precar, sistemul de educație – la fel, care a fost în lumina reflectoarelor, în această perioadă, pentru că a trebuit să trecem de la un sistem de predare la altul, folosind noile tehnologii unde iar vedem că am rămas un pic în urmă față de alte țări tocmai pentru că nu am făcut reforme la timp. Ca să nu mai vorbesc de administrația publică, de calitatea serviciului public (….) dacă am fi continuat măcar ceea ce s-a început în 2016 cu transparentizarea unor proceduri sau a modului de lucru, și cu digitalizarea relației între stat și cetățean (…) vă dați seama că ar fi mers lucrurile mult mai ușor pentru cetățeni și pentru companii în această perioadă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite