Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Dragoș Tudorache: „Sunt cel care face să se întâmple lucruri“. Candidatul PLUS la europarlamentare, despre cariera profesională, viitorul său politic și planul concret prin care aduce bani europeni în România

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Tudorache, candidat al PLUS pe listele Alianței 2020 pentru europarlamentare, fost șef al cancelariei prim-ministrului și ministru de Interne în Guvernul Cioloș, vorbește într-un interviu pentru Ziare.com despre cariera sa profesională și despre planurile sale privind mandatul de europarlamentar. La 27 de ani era liderul unei echipe de 100 de oameni care încercau să construiască un sistem juridic în Kosovo, iar acum candidează pentru un post de europarlamentar cu scopul clar trasat de a aduce bani europeni în România prin amplasarea unui centru operațional al UE privind migrația la Constanța.

În interviul acordat Ziare.com, Tudorache spune că este convins că va ajunge europarlamentar, fiind al cincilea pe lista Alianței 2020 USR PLUS, iar scorul necesar pentru a accede în PE este de 15% pentru USR PLUS. Candidatul PLUS se arată încrezător că Alianța 2020 va fi o voce puternică în viitoarea familie europeană pe care o va forma alături de En Marche din Franța și alte partide.

„Am fi a treia delegație în viitorul grup, ceea ce ne va permite să contăm inclusiv în negocierile din familiile europene pentru constituirea majorității în PE. Avem niște obiective clare pe care vrem să le îndeplinim, să livrăm pe programul asumat, iar pentru asta, în logica europeană, trebuie să ai influență în propria familie politică.

Urmărim două planuri: să ne impunem obiectivele din programul nostru politic în programul viitoarei CE și să participăm cât mai activ în negocierile pentru desemnarea funcțiilor celor mai importante din instituțiile europene “, spune Dragoș Tudorache, care mai precizează că îl vede pe Michel Barnier drept candidat cu șanse la șefia Comisiei Europene, în detrimentul lui Weber și Timmermans.

Dragoș Tudorache vorbește pe larg despre cariera sa profesională, care a început prin a fi judecător la doar 22 de ani.

„Am terminat Facultatea de Drept la 22 de ani, în 1997, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Era primul an când se dădea concurs național pentru intrarea în magistratură. Tinerii care am luat concursul aveam o alegere de făcut: un an la INM, atunci înființat, sau direct în instanță ori parchet. Eu am ales instanța pentru că eram nerăbdător să încep să muncesc. Așa am ajuns eu judecător la 22 de ani“, povestește fostul ministru de Interne tehnocrat.

„După foarte puțin timp s-a organizat la Ambasada Suediei un concurs pentru ceea ce era o primă deschidere a universităților din vest pentru absolvenți din Est pentru cursuri de masterat pe programele de drept european. […] Am văzut-o ca pe o oportunitate de a ieși și a mă deschide către altceva. Mereu a fiert în mine dorința de a face altceva, am nevoie de un stimul intelectual. Meseria de judecător e foarte frumoasă, îți da o structură de a gândi și simți, pe care cred că încă o am, dar devine ușor repetitivă.

Am câștigat bursa și am plecat la Stockholm. Era prima dată când ieșeam din țară, a fost o experiență fantastică și atunci am dorit pentru prima data să dau ceva țării. Și nu folosesc cuvinte grandioase.

Programele acestea existau pentru că începuseră negocierile de aderare cu blocul estic și era nevoie de oameni pregătiți pe drept european. La Stockholm studiam împreună cu un ceh, un slovac, un eștonian, un lituanian, un leton, deci cam din fiecare stat estic. De la jumătatea anului mai venea câte unul și spunea că a fost contactat de minister și la întoarcerea în țara va prelua departamentul de negociere cu UE.

Eu așteptam să sune telefonul și mă gândeam cum o să mă duc să pun umărul la negocieri și ce frumos va fi să folosesc ce învățam cu sârg. Am luat diplomă «cum laude», dar telefonul n-a sunat. M-am întors la instanța, mi-am văzut de ale mele, dar ceva intrase în sistemul meu.

Un an mai târziu, când se terminase conflictul din fosta Iugoslavie, OSCE a trimis solicitări către toate statele membre pentru diverse tipuri de profesii de care aveau nevoie. În fostele state în conflict, OSCE stabilise misiuni de monitorizare, în Kosovo chiar o misiune de administrare împreună cu ONU. O situație foarte interesantă să construiești o țară de la zero!

Pe vremea ministrului Stoica (Valeriu Stoica, n.r.), toate adresele chiar ajungeau la instanțe, așa că am văzut-o într-o zi în secretariat pe cea de la OSCE.

Mi-am trimis CV-ul la Viena, am fost contactat, am dat interviu și m-am trezit că în noiembrie 2000 am fost invitat să ocup o funcție în OSCE în Kosovo. Am plecat la două săptămâni după nuntă. Ne întrebam pe atunci, eu și soția, când vom ieși din garsoniera de serviciu de la instanță, mică și tenebroasă. Ne uitam la cei 2000 de dolari rămăși de la nuntă și ne întrebam ce să facem cu ei. Îi avem și acum.

Am plecat în ideea că voi sta șase luni, dar mi-a plăcut foarte mult. Șeful de departament, un canadian, mi-a propus să încerc să-l ajut să conducă departamentul, după următoarele șase luni a plecat și m-au numit în locul lui. Departamentul de monitorizare a statului de drept în Kosovo. ONU gestiona, era guvenul de facto, și OSCE întărea capacitatea instituțională și monitoriza“, povestește Tudorache, care explică în continuare cum a ajuns să conducă o echipă de 100 de oameni.

Când iau o decizie o fac după ce cântăresc bine. OSCE mi-a oferit un contract direct, dar am fost abordat de directorul general al departamentului de justiție din misiunea ONU, cei care administrau și pe care îi monitorizam, îi criticam. Era un american care mi-a zis direct: „ne-am săturat de critici, nu vrei să faci tu ce spui ca trebuie să facem?”.

Da, am spus, dacă îmi dați mandatul să fac ceea ce cred eu că trebuie făcut vă pun pe roți șandramaua și o fac să funcționeze bine. Americanul s-a uitat la mine, în SUA fusese șeful departamentului de crimă organizată în Departamentul de justiție de la Washington. A zis: OK!

Sistemul juridic rămas din vechea Iugoslavie era asemănător cu cel din România și asta m-a ajutat în contextul în care majoritatea personalului ONU nu erau europeni și înțelegeau greu sistemul continental, mai ales pe cel estic. Poate m-a ajutat spiritul meu foarte aplicat, mereu am avut tendința să iau lucrurile în mână.

Prima mea «sală a motoarelor» era un fel de grefă unde lucrau 20 de oameni. Erau niște table puse pe pereți și se încerca o organizare de instanță empirică. Într-o săptămână i-am aliniat pe obiective clare. Petreceam zilnic câte o oră la început, apoi a fost nevoie din ce în ce mai puțin, pentru a-i face să cânte aceeași partitură.

IT-ul nu ne ajuta. Cu tablele de pe pereți am început să organizăm dosar cu dosar și audiere cu audiere. Apoi am intrat în partea de substanță, am început să coordonez judecătorii și procurori internaționali, echipele care judecau dosarele și încet, încet am organizat orchestra. În doi ani am făcut-o cea mai eficientă operațiune ONU pe zonă de instanțe și procese internaționale.

Eram un puști de 27 de ani român care gestionam 100 de oameni, 70% canadieni și americani, câțiva germani și englezi, toți mai bătrâni ca mine. Când venea în Kosovo, fiecare primea o listă cu ce are de făcut în prima zi. Pe la punctul 4 scria să te întâlnești cu Tudorache.  Aveam o plăcuță cu numele meu pe ușă și invariabil se întâmpla ața: auzeam bătăi în ușă, cineva băga capul pe ușă, se uita la mine 5 secunde, închidea ușa și se ducea în secretariat să intrebe de dl Tudorache. «La ușa aceea». «Sigur? Că am deschis ușa și acolo era un tânăr». Și intrau înapoi.

Venea un judecător de la District Court Washington DC și îl vedea pe Tudorache de 27-28 de ani să-i spună cum merg lucrurile.

Mereu mi s-a întâmplat să fiu prea tânăr pentru lucrurile pe care le-am făcut și m-am învățat cu asta“, își amintește Tudorache.

Fostul țef al cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș ocupă în prezent o o poziție de funcționar european de care este foarte mândru și pe care nu i-o poate lua nimeni niciodată.

„La două săptămâni după ce am intrat în UE, au început să sune telefoanele de la Departamentul de justiție și afaceri interne, atunci încă erau unite, cu care lucrasem de la București în permanență. Am primit vreo trei, patru oferte.

Întâi ca agent temporar în Direcția de justiție și afaceri interne, mi-au propus să gestionez facilitatea Schengen. Erau un pachet financiar care venea și cu niște criterii pentru investiții în tot ce însemna pregătirea României și Bulgariei pentru intrarea în Schengen. Mi s-a părut interesant.

După șase luni s-a organizat și primul concurs pentru funcționari permanenți în instituțiile europene. L-am luat. Am devenit funcționar permanent și apoi m-am înscris la primul concurs pentru șef de unitate și l-am luat. Am devenit șef de unitate în CE. Ceea ce sunt și acum, este o poziție permanentă pe care nu mi-o poate luă nimeni vreodată.

Concursul acela mi-a dat ocazia de a fi în sistemul de management al Comisiei, am primit un grant asimilat celui de șef de unitate. Ce unități ocupi e în funcție de tine. Ultima este de migrație ilegală și politică de returnare. Eu am fost întotdeauna un magnet de crize și de misiuni imposibile“, mai spune Dragoș Tudorache.

Candidatul PLUS la europarlamentare spune că simte în mod natural că poate gestiona situații de criză și îi și place, exemplificând cu negocierile privind operaționalizarea sistemului Schengen, când a negociat cu delegații germani ți ceea ce a decis el s-a implementat.

„Îmi și place, în mod natural știu să le gestionez (crizele, n.r.) și cei din jurul meu simț asta. Prima ofertă a venit după ce CE primise mandatul de a dezvolta sistemul informatic Schengen și sistemul informatic pentru vize care urmau să fie cele două coloane vertebrale ale Schengen. Fără ele nu există Schengen. Dacă sistemul pică 5 minute, în toate aeroporturile e haos.

Sistemul era într-o criză profundă pe toate planurile. Tehnic se ratau toate testele, contractual era un conflict între CE și dezvoltator. Statele membre pierduseră încrederea în CE ca poate gestiona acest sistem și în 5 luni urma să fie luată decizia să-l oprească. M-a chemat directorul general și mi-a propus acest cadou otrăvit. Mulți dintre prieteni m-au sfătuit să refuz: vei rămâne cu stigmatul acestei ratări.

Mie mi-a plăcut sfidarea și m-am dus. Întâi m-am asigurat că statele membre nu vor opri proiectul și nu a fost ușor. Au fost negocieri grele până în ultima noapte de Consiliu. Concluziile Consiliului care au repus proiectul pe șine le-am negociat cu delegația germană la 2 noaptea și le-am scris pe un șervețel în restaurant. Și s-a întâmplat fix cum era scris pe șervețel. Apoi am renegociat complet contractul și tehnic am reorganizat complet echipele interne. Într-un an și jumătate am reușit“, mai spune fostul ministru de Interne, care indică și domeniile în care vrea să se implice odată ajuns în Parlamentul European și cum va aduce un centru operațional al UE la Constanța, lucru care înseamnă bani pentru această regiune a României

„Vreau să mă implic în negocierea pachetului legislativ pe migrație, din care știu toate detaliile. Vreau să echilibrez măsurile de control ale fluxurilor migratorii și să găsesc numitorul comun între interesele statelor membre. De ce e important pentru români? Pentru că fără a aduce „pacea” în dosarul migrație va fi foarte dificil să negociem în condiții bune celelalte dosare importante pentru România, cum ar fi politica de coeziune și fondurile alocate.

După adoptarea recentă a noului regulament Frontex, agenția europeană care susține statele membre în gestiunea frontierelor externe al UE, a fost inclusă posibilitatea stabilirii unor centre operaționale. Vreau să aduc un astfel de centru operațional în România, la Marea Neagră. Va însemna bani pentru regiunea Constanța, și un profil politic și strategic însemnat pentru țara noastră la nivelul Uniunii“, explică Dragoș Tudorache.

Citește interviul integral pe Ziare.com

 

Revista Presei

Dragoș Tudorache, la Adevărul Live: Sunt 73 de miliarde de euro la dispoziția României pentru ieșirea din această criză și pentru dezvoltarea pe următorii șapte ani. E o oportunitate fără precedent

Publicat

pe

„Dacă noi creștem această capacitate administrativă de a genera proiecte și de a gestiona acești bani și eliminăm frauda și corupția din sistem, eu sunt convins că vom crea acele măsuri suport, care mai apoi să permită deblocarea și utilizarea așa cum trebuie a acestor bani. E o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni prea curând. Sunt, în total, cele 33 de miliarde plus cele 40 în Cadrul Financiar Multianual (CFM), care revin României, fac un total de 73 de miliarde”, a subliniat președintele executiv al PLUS, europarlamentarul Dragoș Tudorache, luni, la Adevărul LIVE, întrebat în ce domenii România ar trebui să investească banii pe care ar urma să îi primească de la Comisia Europeană.

„Să vorbim despre prioritățile pe fond, deci în ce domenii ar trebui investiți acești bani și apoi ce anume ar trebui făcut pentru a ne asigura că putem să cheltuim acei bani în acele domenii. Încotro ar trebui să se ducă banii ăștia, nouă ne este evident, am spus-o de la bun început, că ei trebuie să meargă pe trei paliere: investiții publice, sprijinirea antreprenoriatului și investiții în oameni. Trebuie să investim în educație, în sănătate pentru că, dacă vrem să ținem forța de muncă în România, nu e o chestiune doar de oportunitate de locuri de muncă. Din orice studiu făcut, de orice companie care vrea să se instaleze undeva, se uită la acest ecosistem pentru că știe că altfel nu poate să își țină oamenii în locul respectiv dacă nu sunt școli, spitale, nu există infrastructură minimă și atunci, investiția asta în oameni de care spuneam trebuie să privească tot ce ține de aceste servicii de bază, deci în aceste direcții trebuie să ducem banii.

Ceea ce este esențial este cum anume reușim să ducem banii ăștia acolo, pentru că sunt niște tare ale societății și ale administrației pe care, dacă nu le rezolvăm de la bun început, nu vom reuși să facem altceva decât ce s-a făcut de 13 ani încoace și anume să vedem cum ne trec banii prin față și să nu reușim să îi băgăm în buzunar. Atunci trebuie să investim de la bun început în administrație, trebuie să creștem capacitatea administrației de a genera proiecte, de a ajuta antreprenorii acolo unde și ei trebuie să participe la acest proces, de a lucra cu ei și de a duce aceste proiecte eligibile în fața instituțiilor care trebuie să le finanțeze.

În al doilea rând, este nevoie de o administrație corectă. Trebuie să luptăm împotriva fraudei și a corupției. Dacă noi creștem această capacitate administrativă de a genera proiecte și de a gestiona acești bani și eliminăm frauda și corupția din sistem, eu sunt convins că vom crea acele măsuri suport, care mai apoi să permită deblocarea și utilizarea așa cum trebuie a acestor bani. E o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni prea curând. Sunt, în total, cele 33 de miliarde plus cele 40 în Cadrul financiar multianual (CFM), care revin României, fac un total de 73 de miliarde. Sunt 73 de miliarde de euro la dispoziția României pentru ieșirea din această criză și pentru dezvoltarea României pe următorii șapte ani. E o oportunitate fără precedent, aș îndrăzi să spun, pe care dacă o ratăm pentru că nu punem oamenii care trebuie acolo unde se vor lua deciziile și unde se vor implementa aceste fonduri, e o oportunitate pe care o ratăm pentru generațiile care vin după noi”, a declarat Dragoș Tudorache.

Întrebat dacă este ultima șansă pentru România să prindă din urmă țările civilizate, Dragoș Tudorache a răspuns: „Da, fără nicio nuanță, este ultima șansă pentru că, dacă noi în următorii șapte ani nu aderăm la zona euro, acolo unde se vor lua toate deciziile importante la nivel european – inclusiv deciziile politice majore riscă să se concentreze din ce în ce mai mult pe grupul euro – aderarea la Zona Euro devine un obiectiv strategic pentru România pentru următorii ani, nu numai din perspectivă economică, ci și din perspectivă politică. Dacă vrem să evităm să rămânem într-un cerc concentric, al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea cerc concentric al Uniunii, în cazul în care nu știm exact cum se va produce această reformă instituțională, această transformare a proiectului european ce va avea loc în următorii ani, eu sper să se ducă către o mai mare integrare, dar există suficiente forțe politice care vor încerca să tragă această integrare înapoi. Noi avem o datorie față de cetățenii români să ducem România în primul cerc concentric și atunci indiferent ce se va întâmpla și cum se va reașeza proiectul european, noi trebuie să fim acolo unde se vor lua deciziile importante și asta înseamnă, repet, Zona Euro”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

VIDEO Dacian Cioloș: România are aceleași drepturi ca orice alt stat membru UE să își susțină reformele de care are nevoie. Fondurile UE trebuie să fie un sprijin

Publicat

pe

„Dacă noi în România avem o viziune clară cu ce vrem să facem, nu va trebui să fim dădăciți de Comisia Europeană sau de altcineva care să vină să ne spună ce să facem. Eu aici aș vrea să ajungem, dar pentru asta, în planul meu de reformă și în programul de guvernare, cred că e inevitabilă o reformă a administrației publice”, a subliniat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, joi, într-un interviu pentru HotNews.ro, în care a vorbit despre fondurile prevăzute în planul de relansare economică propus de Comisia Europeană, care sunt destinate României.

„Eu sper să începem devreme să ne pregătim ca să fim în măsură să justificăm nevoia acestor bani. Pe asta ar trebui să ne presăm noi acum, nu să ne bucurăm de ei, pentru că banii ăștia sunt doar propunerea Comisiei Europene, și la solicitarea Parlamentului, și în mod clar asta pot să o spun deschis: Comisia Europeană va avea sprijinul clar al unei majorități largi din Parlamentul European pentru ca această sumă totală de 750 de miliarde de euro, care se adaugă la 1.100 miliarde de euro cât e bugetul multianual, să fie menținută. Suma aceasta e departe încă de a fi decisă”, a declarat Dacian Cioloș.

Întrebat de ce depinde acest lucru, liderul PLUS a detaliat: „Depinde, în primul rând, de cum se vor pune de acord șefii de stat și de Guvern, săptămâna viitoare au o primă videoconferință, pe data de 19. Astăzi tocmai am avut în conferința președinților de grupuri parlamentare, împreună cu președintele Parlamentului, o discuție cu președintele Consiliului European în care ne-a explicat că sunt mai multe state care vor avea comentarii pe propunerile Comisiei, deci va fi o primă discuție între șefii de stat și de guvern săptămâna viitoare. Apoi un alt Consiliu European în luna iulie, foarte probabil va fi o întâlnire fizică între șefii de stat și de guvern pentru că va fi nevoie inclusive de negocieri bilaterale. Și apoi sperăm, dacă nu în iulie, cel târziu în septembrie să existe o decizie.

După ce Consiliul European se pune de acord pe propunerile Comisiei, documentul vine în Parlamentul European, care trebuie să-l voteze. Noi am spus foarte clar că dacă, pe de-o parte, aceste sume se duc în jos există șanse mari ca Parlamentul să respingă ceea ce va decide Consiliul European. Noi, în Parlamentul European, iar vom fi foarte atenți și la felul în care vor fi folosiți acești bani. Am mai tot spus-o: să nu ne așteptăm să ne intre banii ăștia direct în buzunar sau să cadă din cer în bugetul statului. Banii aceștia vor merge, în primul rând, în investiții atât în sectorul privat, cât și în sectorul public.

Mă gândesc și la infrastructură, dar și la reformele de care avem nevoie. Folosirea acestor bani, foarte probabil, va fi condiționată de angajamentele țărilor respective la anumite reforme de care au nevoie pentru că planul de investiții va fi legat de ceea ce numim Semestrul european, adică în fiecare an Comisia Europeană face o evaluare a stării bugetare a fiecărui stat membru și face anumite propuneri și sugestii de reforme, un plan de acțiuni care, mai apoi, este aprobat în Consiliu”.

Întrebat, totodată, dacă România pornește cu un dezavantaj, având în vedere aceste condiționări, Dacian Cioloș a replicat: „România este stat membru al UE și are aceleași drepturi ca orice alt stat membru să își susțină reformele de care are nevoie, și fondurile care vin de la UE trebuie să fie un sprijin pentru asta. România nu mai e în situația să fie monitorizată și obligată de UE să facă anumite lucruri pentru că așa vrea cineva de la Bruxelles. Noi suntem la masa deciziilor acum. Dar eu, ca fost prim-ministru, ca om care conduce un partid și e în fruntea unei alianțe care va participa la alegeri locale și parlamentare în acest an, privesc din altă perspectivă acest lucru: e o mare oportunitate pentru România că există acești bani pentru următorii șapte ani și, dacă aș fi prim-ministru, eu mi-aș pune problema în felul următor: am un mare deficit bugetar, am de făcut niște reforme care costă bani, de unde iau eu banii ăia?

Cum fac să lansez proiecte de investiții publice, de transport – autostrăzile – să le dau de lucru la oameni, cum fac să lansez investiții în domeniul sănătății – spitale, am văzut clar că e nevoie de asta și UE va susține astfel de investiții sau investiții în școli – și cum îmi aliniez programul meu de guvernare, pe care îl pregătesc acum, la ceea ce va trebui să spun Comisiei Europene și celorlalți parteneri europeni, ca să justific faptul că banii, care ar fi rezervați pentru România, eu pot să îi folosesc fie că sunt granturi, fie că sunt împrumuturi?

Acea analiză anuală a Comisiei Europene ar trebui să fie făcută împreună cu Guvernul să vedem care sunt obiectivele Comisiei pe temele mari europene, pentru că noi în Parlamentul European am cerut Comisiei Europene să vină și cu o abordare europeană, adică pe noi ne interesează dacă investim în niște spitale în România și mai investesc și polonezii, și portughezii, și francezii etc, în caz de criză de asta sanitară, să știm că există o rețea de spitale care sunt aliniate din punctul de vedere al standardelor și care pot fi folosite pentru a pune în aplicare solidaritatea europeană.

Comisia Europeană așa va pune problema – ce vrea să facă România cu banii ăștia și cum se înscrie asta în abordarea generală pe care o am eu nivel european? Dacă noi în România avem o viziune clară cu ce vrem să facem, nu va trebui să fim dădăciți de Comisia Europeană sau de altcineva care să vină să ne spună ce să facem, și eu aici aș vrea să ajungem, dar pentru asta, în planul meu de reformă și în programul de guvernare, eu unul, cred că e inevitabil să punem o reformă a administrației publice.

Avantajul e că aș putea să fac toate reformele astea acum folosind fondurile europene dacă am o viziune clară legat de ceea ce vreau să fac și viziunea asta o cere și mediul de afaceri”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Adevărul Live: Vom propune celor două partide să mergem cu o conducere comună până după alegeri, foarte probabil, și la nivel central, și la nivel local

Publicat

pe

FOTO Adevărul

„Pentru noi, important acum este să putem prezenta un proiect politic credibil, cu adevărat o alternativă din partea nu doar a unui partid nou, ci a unei forțe politice noi. Pentru aceste alegeri care sunt esențiale, locale și parlamentare, vrem să dăm semnalul că preocuparea noastră principală este să ne pregătim să guvernăm România”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, marți, la Adevărul LIVE, unde a vorbit despre stadiul în care se găsesc negocierile privind fuziunea USR-PLUS.

„Intenția noastră, a mea și a lui Dan Barna, este să propunem partidelor noastre să luăm în discuție un congres de fuziune, dacă e posibil, chiar la sfârșitul lunii iulie, în așa fel încât să intrăm în campania pentru locale și apoi cea pentru parlamentare ca două partide care au decis că merg împreună ca un singur partid. Asta e mai mult o decizie internă și de funcționare internă pentru că, din punct de vedere administrativ, foarte probabil, nu vom putea să înscriem noul partid în alegeri, ci tot ca alianță politică vom merge, ca alianță electorală între PLUS și USR pentru că, chiar dacă noi vom face congresul la sfârșitul lui iulie, foarte probabil procedura nu va fi finalizată în justiție într-o lună, două, trei, mai ales acum instanțele lucrează mai greoi, deci nu ne așteptăm să avem partidul înregistrat. Dar e important pentru starea de spirit din interior, e foarte important pentru membri și susținători să știe că cei pe care îi avem pe listă sunt candidații noului partid și să eliminăm aceste tensiuni artificiale care pot să apară legate de identitatea unui candidat vizavi de un partid sau altul, vor fi candidații noștri.

Pentru noi, important acum este să putem prezenta un proiect politic credibil, cu adevărat o alternativă din partea nu doar a unui partid nou, ci a unei forțe politice noi. Pentru aceste alegeri care sunt esențiale, locale și parlamentare, vrem să dăm semnalul că preocuparea noastră principală este să ne pregătim să guvernăm România și nu alte discuții interne care pot să ne consume energia.

Noi vom începe la PLUS și cred că și la USR discuții cu membrii, cu filialele chiar din această săptămână, cred că de miercuri-joi încolo vom fi în măsură să le prezentăm cadrul pe care îl propunem pentru această fuziune și eu, și Dan Barna și să începem discuții cu membrii din partide. Eu, împreună cu Dragoș Tudorache, care e președinte executiv la PLUS, începând de joi practic până la sfârșitul lunii iunie vom avea în fiecare zi o discuție cu câte o filială sau cu câte un grup de filiale exact pe acest subiect”, a declarat Dacian Cioloș.

Întrebat dacă e posibil ca noul partid să se numească USR PLUS, Dacian Cioloș a răspuns: „Da, e posibil, sigur, e o propunere pe care o avem pe masă. Ar fi, cumva, un rezultat firesc al brandului pe care l-am promovat de mai bine de un an pentru că și în campania pentru europarlamentare, și în campania pentru prezidențiale am mers cu acest brand, el e deja cunoscut. Oricum, ca să fie lucrurile clare, pentru alegerile locale și, foarte probabil, și pentru parlamentare pe buletinul de vot se va găsi sigla USR PLUS pentru că, așa cum am spus, orice altă decizie am putea să luăm acum ea nu va avea efect înainte de alegerile locale și, foarte probabil, cele parlamentare. Alegătorii vor găsi pe buletinul de vot sigla USR PLUS și numele USR PLUS și cu asta vom face campanie”.

Totodată, întrebat cine va fi președintele noului partid, liderul PLUS a replicat: „Asta o să decidă membrii, o să vedem ce candidaturi vor fi și o să decidă membrii noului partid, dar noi vom propune, tocmai pentru a nu consuma energii acum pe candidaturi și pe campanii interne, celor două partide să mergem cu o conducere comună până după alegeri, foarte probabil, și la nivel central, și la nivel local, dar, încă o dată, sunt subiecte în discuție. Ideea este, cum am spus, ca din momentul în care noi am decis că mergem împreună, că suntem un singur partid, să ne focalizăm toată energia și timpul la dispoziție ca să pregătim campania pentru locale, alegerile locale sperăm să aibă loc la sfârșitul lui septembrie, începutul lui octombrie și pentru alegerile parlamentare, pentru că ăsta este obiectivul politic al USR PLUS, să propună o alternativă credibilă și să pregătească membrii de partid ca să poată să își asume guvernarea României și la nivel local, și la nivel central”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 3 zile

Dragoş Pîslaru, numit coraportor al PE privind Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă, program cu un buget de 560 de miliarde de euro

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dragoș Tudorache, despre reglementarea și concurența în piețele digitale: Criza aceasta ne-a dovedit că suntem pe un drum fără întoarcere în ceea ce privește digitalizarea

Noutăți Generaleacum 3 zile

Singura asociaţie autorizată pentru protecţia fetelor care cad pradă sclaviei sexuale, amenințată cu închiderea de către statul român. „Nu poți să nu ramâi șocat când vezi atâta ignoranță“

Stiri PLUSacum 3 zile

Candidații Alianței USR PLUS la Primăriile Sectoarelor 3 și 5 îi acuză pe Gabriela Firea, Robert Negoiță și Daniel Florea de obstrucționarea dreptului lor constituțional de a se adresa cetățenilor

Noutăți Generaleacum 3 zile

Alin Mituța: Marea întrebare la care Guvernul nu răspunde e ce schimbări și reforme structurale își propune să facă folosind oportunitatea banilor europeni

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dragoș Tudorache: Guvernul joacă alba-neagra cu parlamentarii pentru diaspora

Editorialeacum 4 zile

„CNATDCU, o Românie la scară mai mică – oameni buni conduși de oameni îndoielnici” 

Noutăți Generaleacum 5 zile

Grație inițiativei BAZA și PLUS Sector 2, ADP a intervenit pentru a rezolva o problemă de circulație pe care o ignora de nouă ani

Noutăți Generaleacum 5 zile

Planul de relansare economică – propunerile PLUS pentru promovarea exporturilor românești

Știri Localeacum 6 zile

Monica Berescu: În România, se pare că restricțiile sunt pentru mase. Guvernanții și primarii noștri au alte reguli

Cele mai citite