Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Dragoș Tudorache: „Sunt cel care face să se întâmple lucruri“. Candidatul PLUS la europarlamentare, despre cariera profesională, viitorul său politic și planul concret prin care aduce bani europeni în România

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Tudorache, candidat al PLUS pe listele Alianței 2020 pentru europarlamentare, fost șef al cancelariei prim-ministrului și ministru de Interne în Guvernul Cioloș, vorbește într-un interviu pentru Ziare.com despre cariera sa profesională și despre planurile sale privind mandatul de europarlamentar. La 27 de ani era liderul unei echipe de 100 de oameni care încercau să construiască un sistem juridic în Kosovo, iar acum candidează pentru un post de europarlamentar cu scopul clar trasat de a aduce bani europeni în România prin amplasarea unui centru operațional al UE privind migrația la Constanța.

În interviul acordat Ziare.com, Tudorache spune că este convins că va ajunge europarlamentar, fiind al cincilea pe lista Alianței 2020 USR PLUS, iar scorul necesar pentru a accede în PE este de 15% pentru USR PLUS. Candidatul PLUS se arată încrezător că Alianța 2020 va fi o voce puternică în viitoarea familie europeană pe care o va forma alături de En Marche din Franța și alte partide.

„Am fi a treia delegație în viitorul grup, ceea ce ne va permite să contăm inclusiv în negocierile din familiile europene pentru constituirea majorității în PE. Avem niște obiective clare pe care vrem să le îndeplinim, să livrăm pe programul asumat, iar pentru asta, în logica europeană, trebuie să ai influență în propria familie politică.

Urmărim două planuri: să ne impunem obiectivele din programul nostru politic în programul viitoarei CE și să participăm cât mai activ în negocierile pentru desemnarea funcțiilor celor mai importante din instituțiile europene “, spune Dragoș Tudorache, care mai precizează că îl vede pe Michel Barnier drept candidat cu șanse la șefia Comisiei Europene, în detrimentul lui Weber și Timmermans.

Dragoș Tudorache vorbește pe larg despre cariera sa profesională, care a început prin a fi judecător la doar 22 de ani.

„Am terminat Facultatea de Drept la 22 de ani, în 1997, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Era primul an când se dădea concurs național pentru intrarea în magistratură. Tinerii care am luat concursul aveam o alegere de făcut: un an la INM, atunci înființat, sau direct în instanță ori parchet. Eu am ales instanța pentru că eram nerăbdător să încep să muncesc. Așa am ajuns eu judecător la 22 de ani“, povestește fostul ministru de Interne tehnocrat.

„După foarte puțin timp s-a organizat la Ambasada Suediei un concurs pentru ceea ce era o primă deschidere a universităților din vest pentru absolvenți din Est pentru cursuri de masterat pe programele de drept european. […] Am văzut-o ca pe o oportunitate de a ieși și a mă deschide către altceva. Mereu a fiert în mine dorința de a face altceva, am nevoie de un stimul intelectual. Meseria de judecător e foarte frumoasă, îți da o structură de a gândi și simți, pe care cred că încă o am, dar devine ușor repetitivă.

Am câștigat bursa și am plecat la Stockholm. Era prima dată când ieșeam din țară, a fost o experiență fantastică și atunci am dorit pentru prima data să dau ceva țării. Și nu folosesc cuvinte grandioase.

Programele acestea existau pentru că începuseră negocierile de aderare cu blocul estic și era nevoie de oameni pregătiți pe drept european. La Stockholm studiam împreună cu un ceh, un slovac, un eștonian, un lituanian, un leton, deci cam din fiecare stat estic. De la jumătatea anului mai venea câte unul și spunea că a fost contactat de minister și la întoarcerea în țara va prelua departamentul de negociere cu UE.

Eu așteptam să sune telefonul și mă gândeam cum o să mă duc să pun umărul la negocieri și ce frumos va fi să folosesc ce învățam cu sârg. Am luat diplomă «cum laude», dar telefonul n-a sunat. M-am întors la instanța, mi-am văzut de ale mele, dar ceva intrase în sistemul meu.

Un an mai târziu, când se terminase conflictul din fosta Iugoslavie, OSCE a trimis solicitări către toate statele membre pentru diverse tipuri de profesii de care aveau nevoie. În fostele state în conflict, OSCE stabilise misiuni de monitorizare, în Kosovo chiar o misiune de administrare împreună cu ONU. O situație foarte interesantă să construiești o țară de la zero!

Pe vremea ministrului Stoica (Valeriu Stoica, n.r.), toate adresele chiar ajungeau la instanțe, așa că am văzut-o într-o zi în secretariat pe cea de la OSCE.

Mi-am trimis CV-ul la Viena, am fost contactat, am dat interviu și m-am trezit că în noiembrie 2000 am fost invitat să ocup o funcție în OSCE în Kosovo. Am plecat la două săptămâni după nuntă. Ne întrebam pe atunci, eu și soția, când vom ieși din garsoniera de serviciu de la instanță, mică și tenebroasă. Ne uitam la cei 2000 de dolari rămăși de la nuntă și ne întrebam ce să facem cu ei. Îi avem și acum.

Am plecat în ideea că voi sta șase luni, dar mi-a plăcut foarte mult. Șeful de departament, un canadian, mi-a propus să încerc să-l ajut să conducă departamentul, după următoarele șase luni a plecat și m-au numit în locul lui. Departamentul de monitorizare a statului de drept în Kosovo. ONU gestiona, era guvenul de facto, și OSCE întărea capacitatea instituțională și monitoriza“, povestește Tudorache, care explică în continuare cum a ajuns să conducă o echipă de 100 de oameni.

Când iau o decizie o fac după ce cântăresc bine. OSCE mi-a oferit un contract direct, dar am fost abordat de directorul general al departamentului de justiție din misiunea ONU, cei care administrau și pe care îi monitorizam, îi criticam. Era un american care mi-a zis direct: „ne-am săturat de critici, nu vrei să faci tu ce spui ca trebuie să facem?”.

Da, am spus, dacă îmi dați mandatul să fac ceea ce cred eu că trebuie făcut vă pun pe roți șandramaua și o fac să funcționeze bine. Americanul s-a uitat la mine, în SUA fusese șeful departamentului de crimă organizată în Departamentul de justiție de la Washington. A zis: OK!

Sistemul juridic rămas din vechea Iugoslavie era asemănător cu cel din România și asta m-a ajutat în contextul în care majoritatea personalului ONU nu erau europeni și înțelegeau greu sistemul continental, mai ales pe cel estic. Poate m-a ajutat spiritul meu foarte aplicat, mereu am avut tendința să iau lucrurile în mână.

Prima mea «sală a motoarelor» era un fel de grefă unde lucrau 20 de oameni. Erau niște table puse pe pereți și se încerca o organizare de instanță empirică. Într-o săptămână i-am aliniat pe obiective clare. Petreceam zilnic câte o oră la început, apoi a fost nevoie din ce în ce mai puțin, pentru a-i face să cânte aceeași partitură.

IT-ul nu ne ajuta. Cu tablele de pe pereți am început să organizăm dosar cu dosar și audiere cu audiere. Apoi am intrat în partea de substanță, am început să coordonez judecătorii și procurori internaționali, echipele care judecau dosarele și încet, încet am organizat orchestra. În doi ani am făcut-o cea mai eficientă operațiune ONU pe zonă de instanțe și procese internaționale.

Eram un puști de 27 de ani român care gestionam 100 de oameni, 70% canadieni și americani, câțiva germani și englezi, toți mai bătrâni ca mine. Când venea în Kosovo, fiecare primea o listă cu ce are de făcut în prima zi. Pe la punctul 4 scria să te întâlnești cu Tudorache.  Aveam o plăcuță cu numele meu pe ușă și invariabil se întâmpla ața: auzeam bătăi în ușă, cineva băga capul pe ușă, se uita la mine 5 secunde, închidea ușa și se ducea în secretariat să intrebe de dl Tudorache. «La ușa aceea». «Sigur? Că am deschis ușa și acolo era un tânăr». Și intrau înapoi.

Venea un judecător de la District Court Washington DC și îl vedea pe Tudorache de 27-28 de ani să-i spună cum merg lucrurile.

Mereu mi s-a întâmplat să fiu prea tânăr pentru lucrurile pe care le-am făcut și m-am învățat cu asta“, își amintește Tudorache.

Fostul țef al cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș ocupă în prezent o o poziție de funcționar european de care este foarte mândru și pe care nu i-o poate lua nimeni niciodată.

„La două săptămâni după ce am intrat în UE, au început să sune telefoanele de la Departamentul de justiție și afaceri interne, atunci încă erau unite, cu care lucrasem de la București în permanență. Am primit vreo trei, patru oferte.

Întâi ca agent temporar în Direcția de justiție și afaceri interne, mi-au propus să gestionez facilitatea Schengen. Erau un pachet financiar care venea și cu niște criterii pentru investiții în tot ce însemna pregătirea României și Bulgariei pentru intrarea în Schengen. Mi s-a părut interesant.

După șase luni s-a organizat și primul concurs pentru funcționari permanenți în instituțiile europene. L-am luat. Am devenit funcționar permanent și apoi m-am înscris la primul concurs pentru șef de unitate și l-am luat. Am devenit șef de unitate în CE. Ceea ce sunt și acum, este o poziție permanentă pe care nu mi-o poate luă nimeni vreodată.

Concursul acela mi-a dat ocazia de a fi în sistemul de management al Comisiei, am primit un grant asimilat celui de șef de unitate. Ce unități ocupi e în funcție de tine. Ultima este de migrație ilegală și politică de returnare. Eu am fost întotdeauna un magnet de crize și de misiuni imposibile“, mai spune Dragoș Tudorache.

Candidatul PLUS la europarlamentare spune că simte în mod natural că poate gestiona situații de criză și îi și place, exemplificând cu negocierile privind operaționalizarea sistemului Schengen, când a negociat cu delegații germani ți ceea ce a decis el s-a implementat.

„Îmi și place, în mod natural știu să le gestionez (crizele, n.r.) și cei din jurul meu simț asta. Prima ofertă a venit după ce CE primise mandatul de a dezvolta sistemul informatic Schengen și sistemul informatic pentru vize care urmau să fie cele două coloane vertebrale ale Schengen. Fără ele nu există Schengen. Dacă sistemul pică 5 minute, în toate aeroporturile e haos.

Sistemul era într-o criză profundă pe toate planurile. Tehnic se ratau toate testele, contractual era un conflict între CE și dezvoltator. Statele membre pierduseră încrederea în CE ca poate gestiona acest sistem și în 5 luni urma să fie luată decizia să-l oprească. M-a chemat directorul general și mi-a propus acest cadou otrăvit. Mulți dintre prieteni m-au sfătuit să refuz: vei rămâne cu stigmatul acestei ratări.

Mie mi-a plăcut sfidarea și m-am dus. Întâi m-am asigurat că statele membre nu vor opri proiectul și nu a fost ușor. Au fost negocieri grele până în ultima noapte de Consiliu. Concluziile Consiliului care au repus proiectul pe șine le-am negociat cu delegația germană la 2 noaptea și le-am scris pe un șervețel în restaurant. Și s-a întâmplat fix cum era scris pe șervețel. Apoi am renegociat complet contractul și tehnic am reorganizat complet echipele interne. Într-un an și jumătate am reușit“, mai spune fostul ministru de Interne, care indică și domeniile în care vrea să se implice odată ajuns în Parlamentul European și cum va aduce un centru operațional al UE la Constanța, lucru care înseamnă bani pentru această regiune a României

„Vreau să mă implic în negocierea pachetului legislativ pe migrație, din care știu toate detaliile. Vreau să echilibrez măsurile de control ale fluxurilor migratorii și să găsesc numitorul comun între interesele statelor membre. De ce e important pentru români? Pentru că fără a aduce „pacea” în dosarul migrație va fi foarte dificil să negociem în condiții bune celelalte dosare importante pentru România, cum ar fi politica de coeziune și fondurile alocate.

După adoptarea recentă a noului regulament Frontex, agenția europeană care susține statele membre în gestiunea frontierelor externe al UE, a fost inclusă posibilitatea stabilirii unor centre operaționale. Vreau să aduc un astfel de centru operațional în România, la Marea Neagră. Va însemna bani pentru regiunea Constanța, și un profil politic și strategic însemnat pentru țara noastră la nivelul Uniunii“, explică Dragoș Tudorache.

Citește interviul integral pe Ziare.com

 

Revista Presei

Dragoș Tudorache, la Digi24: Există un parcurs constituțional care poate fi demarat odată cu trecerea moțiunii de cenzură. Noi suntem pregătiți de guvernare

Publicat

pe

„Pentru noi, soluția anticipatelor e cea ideală. Însă, dacă ajungem într-o situație politică în care e nevoie de un Guvern care să ajute țara să treacă peste momentul dificil în care suntem acum, nu numai politic, dar și economic în primul rând, noi suntem pregătiți să susținem acel efort, indiferent din ce poziție va fi nevoie. Formula care se va găsi după moțiune e una care trebuie discutată în Alianță, împreună cu colegii de la USR, și apoi cu președintele Klaus Iohannis“, a declarat Dragoș Tudorache, europarlamentar al Alianței USR PLUS și membru al Biroului Național PLUS, vineri seară, la Digi24.

„Am spus-o de la bun început, imediat după alegerile din 26 mai: pentru noi soluția legitimă și cea mai bună pentru țară sunt alegerile anticipate. Ceea ce nouă, la PLUS, ne e foarte clar e că țara aceasta nu mai poate fi lăsată pe mâna PSD. Deci, pentru noi, primul lucru care trebuie să se întâmple săptămâna viitoare, la moțiune, e ca acest Guvern să plece. Dacă această moțiune trece și dacă această majoritate, care ar susține moțiunea, ar fi o majoritate de succes, în primul rând ne-am aștepta ca ea să pregătească calea către alegeri anticipate. Se poate asta. Există un parcurs constituțional care poate fi demarat odată cu trecerea moțiunii de cenzură, ne-am duce, conform Constituției, undeva în decembrie, deci după alegerile prezidențiale și, din acel moment, putem intra pe un parcurs care să ne permită să ne adresăm electoratului undeva în primăvara anului viitor. Asta ar fi cea mai bună soluție pentru țară“, a declarat Dragoș Tudorache, vineri seară, la Digi24.

În acest context, Dragoș Tudorache a ținut să puncteze faptul că PLUS are așteptări foarte mari din partea președintelui Klaus Iohannis. „Bineînțeles că aici și președintele Klaus Iohannis joacă un rol important și consultările pe care le-ar avea cu partidele parlamentare, care ar susține motiunea, ar putea să conducă și către un asemenea lucru. Avem așteptarea noi, la PLUS, ca președintele să înțeleagă necesitatea acestor alegeri anticipate și împreună cu majoritatea de săptămâna viitoare să traseze un astfel de parcurs“, a subliniat Dragoș Tudorache.

Întrebat care este cealaltă variantă pe care o propune, în lipsa concretizării alegerilor anticipate, Dragoș Tudorache a răspuns: „Este o variantă care ne duce din nou către necesitățile țării și ale românilor. Românii au nevoie de o guvernare serioasă, care să facă în primul rând un buget pentru anul viitor, ceea ce nu va fi simplu și să înceapă niște reforme foarte importante pentru țară“.

În acest sens, întrebat ce guvern ar putea să îl înlocuiască pe cel condus de Viorica Dăncilă, Dragoș Tudorache a punctat: „Un guvern care să sprijine majoritatea creată după moțiune și un guvern care să aibă sprijinul acelei majorități. Aici intervine din nou președintele Iohannis, iar consultările pe care va trebui să le inițieze dumnealui trebuie să găsească în acea majoritate o soluție guvernamentală, cu un prim-ministru desemnat, care mai apoi să formeze un guvern și să treacă prin Parlament”.

Întrebat dacă PLUS este dispus să rămână pe margine, Dragoș Tudorache a precizat că PLUS nu este în Parlament, însă este într-o alianță cu USR care este în Parlament. „PLUS a investit foarte mult timp în această perioadă, împreună cu cel puțin vreo 200 de membri PLUS care fac parte din Comisia națională de politici publice, tocmai pentru a lucra un program de guvernare și pentru a fi pregătiți pentru orice moment în care țara va avea nevoie de un Guvern, pe care noi să putem să îl sprijinim.

Duminică avem un prim comitet politic al Alianței, reunirea celor două birouri naționale ale PLUS și ale USR. Se întâmplă pentru prima oară după alegerile interne pe care USR le-a avut la Congresul din septembrie. Printre altele, pe agendă, avem și o discuție referitoare la modul în care ne vom poziționa politic după moțiunea de săptămâna viitoare.

Noi suntem pregătiți de guvernare și am spus-o încă de acum două săptămâni, de când am prezentat programul PLUS ACUM. Avem oamenii și programul cu care să putem să ținem o guvernare, însă e nevoie de o majoritate parlamentară sănătoasă. De aceea pentru noi soluția anticipatelor e cea ideală. Însă, dacă ajungem într-o situație politică în care e nevoie de un Guvern care să ajute țara să treacă peste momentul dificil în care suntem acum, nu numai politic, dar și economic în primul rând, noi suntem pregătiți să susținem acel efort, indiferent din ce poziție va fi nevoie. Formula care se va găsi după moțiune e una care trebuie discutată în alianță, împreună cu colegii de la USR, și apoi cu președintele Klaus Iohannis“, a explicat Dragoș Tudorache.

În același timp, Dragoș Tudorache a subliniat faptul că nu există nicio contradicție între pozițiile PLUS și USR în privința intrării la guvernare: „Sunt convins că și partenerii de la USR înțeleg la fel de bine ca și noi că avem o responsabilitate cu toții pentru a asigura o guvernare sănătoasă, după ce PSD pleacă de la guvernare. Modul în care putem să asigurăm o astfel de guvernare sprijinită pe o majoritate serioasă în Parlament e o chestiune pe care va trebui să o discutăm și cu ei, și cu președintele Iohannis.

Noi, la PLUS, ne-am pregătit pentru acest moment. Ne-am pregătit în primul rând cu un program. Știm foarte bine ce reforme ar fi necesare într-o astfel de guvernare. Și aici intervine un punct foarte important – condițiile în care am participa sau am susține o astfel de soluție guvernamentală.

Sunt niște reforme esențiale pentru stat, ele pornesc de la o reformă constituțională, o reformă a administrației, electorală și alte puncte pe care le-am pus în PLUS ACUM și pe care noi, în orice formulă ar reieși după guvernare, le-am pune ca și condiții pentru o guvernare care să ducă la ceva, cu substanță.

Acum credem că dacă e să participăm la o formulă guvernamentală, mandatul cu care am participa la ea trebuie să fie foarte clar. Noi în 2015 nu am primit un mandat foarte clar. De data asta, dacă ar fi să intrăm la guvernare, am intra cu aceste condiții și cu acest mandat foarte clar în care să ne punem de acord cu acea majoritate parlamentară, care ar exista, ce anume s-ar face în acea perioadă guvernamentală, ce reforme din cele pe care noi le-am pus pe hârtie le-am face pentru a pregăti apoi guvernarea pe un mandat normal, de patru ani. În astfel de condiții am fi pregătiți să ne asumăm o soluție guvernamentală“.

În ceea ce privește dezvăluirile publicate de PressOne la adresa comisarului european de rezervă din partea României, Gabriela Ciot, privind plagierea unui articol științific, publicat alături de fostul negociator-șef cu UE, Vasile Puscas, în 2012, Dragoș Tudorache a precizat faptul că aceste informații contează în condițiile în care exigențele în Parlamentul European sunt foarte ridicate, iar „orice detaliu din biografia unui candidat, orice lipsă de coerență, mai ales în ceea ce privește integritatea sau potențialul conflict de interese sunt privite cu mare atenție și pot duce foarte ușor la respingere“.

În același timp, Dragoș Tudorache a atras atenția că România riscă să piardă portofoliul Transporturi. „Noi suntem ultimii, deja calendarul e foarte strâns. Oricine va fi candidatul României va trebui să treacă printr-o perioadă foarte scurtă de pregătire. Aceste audieri trebuie pregătite foarte serios. De aceea competența celor care sunt trimiși acolo trebuie să fie la cel mai înalt nivel pentru că altfel nu vor fi capabili să treacă prin audieri. Riscul există (n.r – să pierdem portofoliul) pentru că dacă întârziem foarte mult cu nominalizarea, dacă nu este una serioasă și din nou doamna von der Leyen va fi nevoită să respingă acea nominalizare sau dacă, din nou, sunt probleme de integritate/conflict de interese și Comisia juridică va respinge acea nominalizare, atunci vom fi atât de întârziați încât e posibil ca doamna von der Leyen să decidă că e nevoie de o regândire a portofoliului pe care îl acordă comisarului roman“, a evidențiat Dragoș Tudorache.

Pe de altă parte, referitor la afirmația premierului Viorica Dăncilă potrivit căreia forțele de ordine nu au intervenit la timp în cazul incidentului din fața Parlamentului, în urma căruia un bărbat în vârstă de 30 de ani a murit, pentru că „nu avem ministru de Interne” care să semneze ordinele de intervenție, Dragoș Tudorache a explicat faptul că ministrul de Interne nu e responsabil la modul în care prim-ministrul încearcă să speculeze „problemele mari de criminalitate pe care începem să le avem“.

„Există o problemă, în acest moment, în MAI care nu ține de interimatul la cârma ministerului, ci de fapt de o problemă de politizare excesivă în structura de comandă a ministerului și de faptul că, de ani de zile, după Legea domnului Oprea, de care tot PSD e responsabil de fapt, care a scos la pensie atât de mulți funcționari din MAI competenți, care ajunseseră la vârful carierei lor.

La MAI e nevoie de o reformă profundă care să înceapă cu structurile de educație de la agenți până la ofițerii superiori, Academia de Poliție trebuie reformată din temelii. E o întreagă plajă de măsuri care trebuie luate acolo“, a argumentat Dragoș Tudorache.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache, pentru G4Media: Dacă PSD va reînființa DIPI, așa cum se pare că își dorește, noi o vom desființa din nou, așa cum am făcut în 2016

Publicat

pe

FOTO Inquam Photos

Dragoș Tudorache, europarlamentar al Alianței USR PLUS și membru al Biroului Național PLUS, afirma, în cadrul unei postări pe contul său de Facebook, pe 24 septembrie, că dacă Guvernul PSD va reînființa serviciul secret al MAI, fosta DGIPI (cunoscută drept „Doi și-un sfert), PLUS îl va desființa dacă va ajunge la guvernare, așa cum a făcut Guvernul tehnocrat în 2016. În cadrul unui interviu pentru G4Media, Dragoș Tudorache a declarat că rămâne ferm acestei poziții.

„Postarea a fost o reacție la un proiect de OUG pe care am înțeles că MAI îl are în lucru și care prevede reînființarea DIPI cu atribuții informative, pe modelul anterior reorganizării pe care eu am realizat-o în 2016 prin OUG 76, confirmată de Parlament în 2017. Postarea este un semnal de alarmă și un avertisment în același timp. Rămân ferm în ce am spus acum câteva zile. Dacă PSD va reînființa DIPI așa cum se pare că își dorește, noi o vom desființa din nou așa cum am făcut în 2016”, a declarat Dragoș Tudorache pentru G4Media.

Întrebat care sunt motivele pentru care a luat, în 2016, decizia de a desființa Direcția și pentru care ar dori să o facă din nou, dacă va ajunge la guvernare, Dragoș Tudorache a răspuns: „DIPI, în formula anterioară reorganizării, replica o bună parte din competențele SRI pe strângerea și gestionarea informațiilor. Nu exista nicio justificare pentru acest paralelism de competențe.

Competența largă a DIPI ca serviciu de informații crea un risc de politizare a activității DIPI. Ministrul de Interne, un om politic, avea un rol în fluxul administrativ și decizional al DIPI, ceea ce eu am considerat a fi un risc de amestec politic în anchetele DIPI, și un risc de folosire în scopuri politice a unor informații pe care un ministru de Interne le-ar obține în acel cadru. Eu am considerat, și consider în continuare cu toată convingerea, că niciun politician nu ar trebui să aibă un astfel de acces.

Exista la momentul în care am decis reorganizarea o profundă ruptură de încredere și eficiență în modul de funcționare a DIPI, în mare măsură cauzată de scopul prea larg al competenței acesteia și al modului de utilizare a fondurilor operative. Am considerat esențial să elimin motivele unor astfel de tensiuni, clarificând atât competențele, cât și procedurile și capacitatea de auditare eficientă a cheltuirii fondurilor operative. Am considerat necesar, și legitim, să supun în mod formal activitatea DIPI controlului parlamentar”.

Dragoș Tudorache a subliniat faptul că în perioada în care era ministru de Interne, a văzut „ce dosare trec prin cabinetul unui ministru” și că știe „cât de sensibile pot fi acele informații”, de aceea nu consideră că un om politic ar trebui „amestecat în astfel de situații și să i se ofere atât de multă putere”.

„Sigur că există oameni politici de bună-credință și există alții fără. Dar vă rog să vă imaginați ce s-ar fi întâmplat dacă nu aș fi luat decizia de desființare în 2016 și Carmen Dan, și prin ea Liviu Dragnea, ar fi avut acces la dosarele de la această direcție”, a punctat Dragoș Tudorache.

INTERVIUL INTEGRAL, AICI

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, pentru Ziare.com: Bine ar fi fost să fie de la început o implicare și un acord guvern-președinte, pentru că aici este vorba de comisarul României, nu al PSD. Dar la noi totul se personalizează politic

Publicat

pe

Liderul PLUS, Dacian Cioloș, președinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European, susține, în cadrul unui interviu pentru Ziare.com, că ar fi trebuit să existe „de la început o implicare și un acord guvern-președinte” în ceea ce privește desemnarea candidatului român pentru postul de comisar european și a criticat politizarea acestui proces. „Sunt mari exagerări să se politizeze totul – chiar dacă această poziție de comisar este una politică, nu înseamnă că trebuie să fie și politizată”, a subliniat, în acest sens, liderul PLUS.

„Nu am văzut vreun candidat credibil, pentru că, dacă l-am fi văzut, l-am fi susținut din start. Este exact lucrul pe care i l-am spus doamnei Dăncilă în luna august, când știam că spre România se va îndrepta propunerea pentru portofoliul Transporturilor, și i-am sugerat să vină cu o propunere credibilă, pe care să putem să o susținem și noi, și care nu doar să ne facă nouă plăcere, ci să fie demnă de această instituție, Comisia Europeană”, a declarat Dacian Cioloș, întrebat cum stă România în momentul de față în ceea ce privește desemnarea unui candidat credibil pentru postul de comisar european.

Liderul PLUS a punctat faptul că a avut discuții pe această temă și cu președintele Klaus Iohannis, căruia i-a sugerat să se implice: „În opinia mea, cu atribuțiile constituționale pe care le are, ar trebui să aibă un cuvânt de spus. Chiar dacă, formal, Curtea Constituțională a spus că guvernul României este cel care semnează acea scrisoare prin care propune comisarul. Nu am văzut nicăieri să spună că președintele este exclus din acest proces, date fiind atribuțiile pe care le are prin Constituție”.

Dacian Cioloș a criticat politizarea acestui proces al desemnării din partea liderilor politici români: „Bine ar fi fost să fie de la început o implicare și un acord guvern-președinte, pentru că aici este vorba de comisarul României, nu al PSD. Dar la noi totul se personalizează politic, exact așa cum s-a întâmplat și cu legile justiției: PSD, după ce are majoritate, nu mai ține cont de nimic din partea Opoziției. Sunt mari exagerări să se politizeze totul – chiar dacă această poziție de comisar este una politică, nu înseamnă că trebuie să fie și politizată”.

Liderul PLUS a subliniat faptul că funcția de comisar european „nu-i rămâne României, ci devine a Uniunii Europene”.

„Guvernul României are acum rolul de a desemna un candidat din partea țării: poate să se uite și în partid, și în afara partidului, nu există un astfel de criteriu”, a adăugat Dacian Cioloș.

INTERVIUL INTEGRAL, AICI

Citește în continuare

Cele mai citite