Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Dragoș Tudorache: „Sunt cel care face să se întâmple lucruri“. Candidatul PLUS la europarlamentare, despre cariera profesională, viitorul său politic și planul concret prin care aduce bani europeni în România

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Tudorache, candidat al PLUS pe listele Alianței 2020 pentru europarlamentare, fost șef al cancelariei prim-ministrului și ministru de Interne în Guvernul Cioloș, vorbește într-un interviu pentru Ziare.com despre cariera sa profesională și despre planurile sale privind mandatul de europarlamentar. La 27 de ani era liderul unei echipe de 100 de oameni care încercau să construiască un sistem juridic în Kosovo, iar acum candidează pentru un post de europarlamentar cu scopul clar trasat de a aduce bani europeni în România prin amplasarea unui centru operațional al UE privind migrația la Constanța.

În interviul acordat Ziare.com, Tudorache spune că este convins că va ajunge europarlamentar, fiind al cincilea pe lista Alianței 2020 USR PLUS, iar scorul necesar pentru a accede în PE este de 15% pentru USR PLUS. Candidatul PLUS se arată încrezător că Alianța 2020 va fi o voce puternică în viitoarea familie europeană pe care o va forma alături de En Marche din Franța și alte partide.

„Am fi a treia delegație în viitorul grup, ceea ce ne va permite să contăm inclusiv în negocierile din familiile europene pentru constituirea majorității în PE. Avem niște obiective clare pe care vrem să le îndeplinim, să livrăm pe programul asumat, iar pentru asta, în logica europeană, trebuie să ai influență în propria familie politică.

Urmărim două planuri: să ne impunem obiectivele din programul nostru politic în programul viitoarei CE și să participăm cât mai activ în negocierile pentru desemnarea funcțiilor celor mai importante din instituțiile europene “, spune Dragoș Tudorache, care mai precizează că îl vede pe Michel Barnier drept candidat cu șanse la șefia Comisiei Europene, în detrimentul lui Weber și Timmermans.

Dragoș Tudorache vorbește pe larg despre cariera sa profesională, care a început prin a fi judecător la doar 22 de ani.

„Am terminat Facultatea de Drept la 22 de ani, în 1997, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Era primul an când se dădea concurs național pentru intrarea în magistratură. Tinerii care am luat concursul aveam o alegere de făcut: un an la INM, atunci înființat, sau direct în instanță ori parchet. Eu am ales instanța pentru că eram nerăbdător să încep să muncesc. Așa am ajuns eu judecător la 22 de ani“, povestește fostul ministru de Interne tehnocrat.

„După foarte puțin timp s-a organizat la Ambasada Suediei un concurs pentru ceea ce era o primă deschidere a universităților din vest pentru absolvenți din Est pentru cursuri de masterat pe programele de drept european. […] Am văzut-o ca pe o oportunitate de a ieși și a mă deschide către altceva. Mereu a fiert în mine dorința de a face altceva, am nevoie de un stimul intelectual. Meseria de judecător e foarte frumoasă, îți da o structură de a gândi și simți, pe care cred că încă o am, dar devine ușor repetitivă.

Am câștigat bursa și am plecat la Stockholm. Era prima dată când ieșeam din țară, a fost o experiență fantastică și atunci am dorit pentru prima data să dau ceva țării. Și nu folosesc cuvinte grandioase.

Programele acestea existau pentru că începuseră negocierile de aderare cu blocul estic și era nevoie de oameni pregătiți pe drept european. La Stockholm studiam împreună cu un ceh, un slovac, un eștonian, un lituanian, un leton, deci cam din fiecare stat estic. De la jumătatea anului mai venea câte unul și spunea că a fost contactat de minister și la întoarcerea în țara va prelua departamentul de negociere cu UE.

Eu așteptam să sune telefonul și mă gândeam cum o să mă duc să pun umărul la negocieri și ce frumos va fi să folosesc ce învățam cu sârg. Am luat diplomă «cum laude», dar telefonul n-a sunat. M-am întors la instanța, mi-am văzut de ale mele, dar ceva intrase în sistemul meu.

Un an mai târziu, când se terminase conflictul din fosta Iugoslavie, OSCE a trimis solicitări către toate statele membre pentru diverse tipuri de profesii de care aveau nevoie. În fostele state în conflict, OSCE stabilise misiuni de monitorizare, în Kosovo chiar o misiune de administrare împreună cu ONU. O situație foarte interesantă să construiești o țară de la zero!

Pe vremea ministrului Stoica (Valeriu Stoica, n.r.), toate adresele chiar ajungeau la instanțe, așa că am văzut-o într-o zi în secretariat pe cea de la OSCE.

Mi-am trimis CV-ul la Viena, am fost contactat, am dat interviu și m-am trezit că în noiembrie 2000 am fost invitat să ocup o funcție în OSCE în Kosovo. Am plecat la două săptămâni după nuntă. Ne întrebam pe atunci, eu și soția, când vom ieși din garsoniera de serviciu de la instanță, mică și tenebroasă. Ne uitam la cei 2000 de dolari rămăși de la nuntă și ne întrebam ce să facem cu ei. Îi avem și acum.

Am plecat în ideea că voi sta șase luni, dar mi-a plăcut foarte mult. Șeful de departament, un canadian, mi-a propus să încerc să-l ajut să conducă departamentul, după următoarele șase luni a plecat și m-au numit în locul lui. Departamentul de monitorizare a statului de drept în Kosovo. ONU gestiona, era guvenul de facto, și OSCE întărea capacitatea instituțională și monitoriza“, povestește Tudorache, care explică în continuare cum a ajuns să conducă o echipă de 100 de oameni.

Când iau o decizie o fac după ce cântăresc bine. OSCE mi-a oferit un contract direct, dar am fost abordat de directorul general al departamentului de justiție din misiunea ONU, cei care administrau și pe care îi monitorizam, îi criticam. Era un american care mi-a zis direct: „ne-am săturat de critici, nu vrei să faci tu ce spui ca trebuie să facem?”.

Da, am spus, dacă îmi dați mandatul să fac ceea ce cred eu că trebuie făcut vă pun pe roți șandramaua și o fac să funcționeze bine. Americanul s-a uitat la mine, în SUA fusese șeful departamentului de crimă organizată în Departamentul de justiție de la Washington. A zis: OK!

Sistemul juridic rămas din vechea Iugoslavie era asemănător cu cel din România și asta m-a ajutat în contextul în care majoritatea personalului ONU nu erau europeni și înțelegeau greu sistemul continental, mai ales pe cel estic. Poate m-a ajutat spiritul meu foarte aplicat, mereu am avut tendința să iau lucrurile în mână.

Prima mea «sală a motoarelor» era un fel de grefă unde lucrau 20 de oameni. Erau niște table puse pe pereți și se încerca o organizare de instanță empirică. Într-o săptămână i-am aliniat pe obiective clare. Petreceam zilnic câte o oră la început, apoi a fost nevoie din ce în ce mai puțin, pentru a-i face să cânte aceeași partitură.

IT-ul nu ne ajuta. Cu tablele de pe pereți am început să organizăm dosar cu dosar și audiere cu audiere. Apoi am intrat în partea de substanță, am început să coordonez judecătorii și procurori internaționali, echipele care judecau dosarele și încet, încet am organizat orchestra. În doi ani am făcut-o cea mai eficientă operațiune ONU pe zonă de instanțe și procese internaționale.

Eram un puști de 27 de ani român care gestionam 100 de oameni, 70% canadieni și americani, câțiva germani și englezi, toți mai bătrâni ca mine. Când venea în Kosovo, fiecare primea o listă cu ce are de făcut în prima zi. Pe la punctul 4 scria să te întâlnești cu Tudorache.  Aveam o plăcuță cu numele meu pe ușă și invariabil se întâmpla ața: auzeam bătăi în ușă, cineva băga capul pe ușă, se uita la mine 5 secunde, închidea ușa și se ducea în secretariat să intrebe de dl Tudorache. «La ușa aceea». «Sigur? Că am deschis ușa și acolo era un tânăr». Și intrau înapoi.

Venea un judecător de la District Court Washington DC și îl vedea pe Tudorache de 27-28 de ani să-i spună cum merg lucrurile.

Mereu mi s-a întâmplat să fiu prea tânăr pentru lucrurile pe care le-am făcut și m-am învățat cu asta“, își amintește Tudorache.

Fostul țef al cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș ocupă în prezent o o poziție de funcționar european de care este foarte mândru și pe care nu i-o poate lua nimeni niciodată.

„La două săptămâni după ce am intrat în UE, au început să sune telefoanele de la Departamentul de justiție și afaceri interne, atunci încă erau unite, cu care lucrasem de la București în permanență. Am primit vreo trei, patru oferte.

Întâi ca agent temporar în Direcția de justiție și afaceri interne, mi-au propus să gestionez facilitatea Schengen. Erau un pachet financiar care venea și cu niște criterii pentru investiții în tot ce însemna pregătirea României și Bulgariei pentru intrarea în Schengen. Mi s-a părut interesant.

După șase luni s-a organizat și primul concurs pentru funcționari permanenți în instituțiile europene. L-am luat. Am devenit funcționar permanent și apoi m-am înscris la primul concurs pentru șef de unitate și l-am luat. Am devenit șef de unitate în CE. Ceea ce sunt și acum, este o poziție permanentă pe care nu mi-o poate luă nimeni vreodată.

Concursul acela mi-a dat ocazia de a fi în sistemul de management al Comisiei, am primit un grant asimilat celui de șef de unitate. Ce unități ocupi e în funcție de tine. Ultima este de migrație ilegală și politică de returnare. Eu am fost întotdeauna un magnet de crize și de misiuni imposibile“, mai spune Dragoș Tudorache.

Candidatul PLUS la europarlamentare spune că simte în mod natural că poate gestiona situații de criză și îi și place, exemplificând cu negocierile privind operaționalizarea sistemului Schengen, când a negociat cu delegații germani ți ceea ce a decis el s-a implementat.

„Îmi și place, în mod natural știu să le gestionez (crizele, n.r.) și cei din jurul meu simț asta. Prima ofertă a venit după ce CE primise mandatul de a dezvolta sistemul informatic Schengen și sistemul informatic pentru vize care urmau să fie cele două coloane vertebrale ale Schengen. Fără ele nu există Schengen. Dacă sistemul pică 5 minute, în toate aeroporturile e haos.

Sistemul era într-o criză profundă pe toate planurile. Tehnic se ratau toate testele, contractual era un conflict între CE și dezvoltator. Statele membre pierduseră încrederea în CE ca poate gestiona acest sistem și în 5 luni urma să fie luată decizia să-l oprească. M-a chemat directorul general și mi-a propus acest cadou otrăvit. Mulți dintre prieteni m-au sfătuit să refuz: vei rămâne cu stigmatul acestei ratări.

Mie mi-a plăcut sfidarea și m-am dus. Întâi m-am asigurat că statele membre nu vor opri proiectul și nu a fost ușor. Au fost negocieri grele până în ultima noapte de Consiliu. Concluziile Consiliului care au repus proiectul pe șine le-am negociat cu delegația germană la 2 noaptea și le-am scris pe un șervețel în restaurant. Și s-a întâmplat fix cum era scris pe șervețel. Apoi am renegociat complet contractul și tehnic am reorganizat complet echipele interne. Într-un an și jumătate am reușit“, mai spune fostul ministru de Interne, care indică și domeniile în care vrea să se implice odată ajuns în Parlamentul European și cum va aduce un centru operațional al UE la Constanța, lucru care înseamnă bani pentru această regiune a României

„Vreau să mă implic în negocierea pachetului legislativ pe migrație, din care știu toate detaliile. Vreau să echilibrez măsurile de control ale fluxurilor migratorii și să găsesc numitorul comun între interesele statelor membre. De ce e important pentru români? Pentru că fără a aduce „pacea” în dosarul migrație va fi foarte dificil să negociem în condiții bune celelalte dosare importante pentru România, cum ar fi politica de coeziune și fondurile alocate.

După adoptarea recentă a noului regulament Frontex, agenția europeană care susține statele membre în gestiunea frontierelor externe al UE, a fost inclusă posibilitatea stabilirii unor centre operaționale. Vreau să aduc un astfel de centru operațional în România, la Marea Neagră. Va însemna bani pentru regiunea Constanța, și un profil politic și strategic însemnat pentru țara noastră la nivelul Uniunii“, explică Dragoș Tudorache.

Citește interviul integral pe Ziare.com

 

Revista Presei

Ciprian Teleman, la Realitatea TV: Doamna Firea ne-a anunțat doar că va colecta banii. Taxe e ușor să stabilești, dar pentru ce?

Publicat

pe

FOTO Facebook

„M-aș fi așteptat ca doamna Firea să ne spună: uite ce planuri am să fac cu banii pe care îi vom încasa din această taxă, însă ne-a anunțat doar că va colecta banii”, a declarat Ciprian Teleman, președintele PLUS Ilfov, miercuri, la Realitatea TV, în contextul în care primarul general al Capitalei a anunțat că va pune în dezbatere un proiect de hotărâre care ar urma să intre în vigoare din 2020, potrivit căruia autoturismele non Euro, Euro 1 și Euro 2 nu vor mai putea circula în centrul Bucureștiului, iar șoferii mașinilor, care nu sunt înmatriculate în București sau Ilfov, vor plăti o taxă pentru a tranzita orașul, de 10 lei pe zi.

„Municipalitățile colectează taxe, fără îndoială, nu numai în București. M-aș fi așteptat ca doamna Firea să ne spună: uite ce planuri am să fac cu banii pe care îi vom încasa din această taxă, însă ne-a anunțat doar că va colecta banii. Dar dacă banii se întorc într-o calitate mai bună a aerului – nu ne-a zis. Taxe e ușor să stabilești, dar pentru ce? Banii, ce o să se întâmple cu ei? Acoperim găurile din bugetul Capitalei, banii care au fost cheltuiți…”, a declarat Ciprian Teleman.

În ceea ce privește faptul că Rovana Plumb și Dan Nica se întâlnesc, săptămâna viitoare, cu președintele desemnat al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru interviurile pentru postul de comisar european, Ciprian Teleman a catalogat nominalizarea celor doi drept o dovadă a lipsei crase de profesionalism și de seriozitate marca PSD.

„Pe de-o parte, e clar că PSD și-a epuizat resursa de oameni, dacă astea sunt propunerile pentru comisar european. E de ajuns să ne uităm pe listele unor partide, listele de candidați pentru alegerile europarlamentare, ca să vedem care ar trebui să fie anvergura unui om pe care îl trimiți la Bruxelles, să aibă grijă de bugete imense europene.

Mă întreb care e percepția la Bruxelles atunci când România își onorează în felul ăsta niște angajamente față de parteneri. Mi-ar crăpa obrazul dacă aș fi nevoit să fac asemenea propuneri în fața unor parteneri cu care ar trebui să fim de la egal la egal. Profesionalismul nu cred că are naționalitate”, a argumentat Ciprian Teleman.

Referitor la cazul Caracal, Ciprian Teleman a punctat faptul că ancheta „merge greoi” și că „acolo e o zonă care aparent a scăpat de sub controlul autorităților”.

„E ca și cum ai merge într-o companie să faci un audit când 20 de ani nu a trecut nimeni pe acolo, niciun fel de consultant, să vadă cum stau lucrurile. Probabil că lucrul ăsta nu e numai la Caracal, probabil că e în foarte multe locuri din România și o cauză pe care o văd e conducerea administrativă și politică a României, care încet-încet s-a rupt complet de țară, de cetățeni.

Îmi aduc aminte, pe vremea lui Ceaușescu, nu înțelegeam nimic din emisiunile politice, pentru că era un limbaj cu care nu eram obișnuit, noi nu foloseam în casă limbajul respectiv. Nici la școală sau între prieteni. După ’90, oamenii au revenit la limbajul natural, dar încet-încet clasa politică s-a îndepărtat încât avem nevoie de translatori ca să ne putem înțelege cu politicienii. Noi nu vrem asta. Vrem să fie oameni dintre noi, care să conducă și cu care să nu avem nevoie de un traducător. De aceea se întâmplă lucrurile astea. Sunt două lumi complet separate. E dramatic”, a subliniat Ciprian Teleman.

Citește în continuare

Revista Presei

Victor Giosan, la Realitatea TV: Rectificarea reflectă dezastrul politicii economice a cuplului Vâlcov-Dragnea, continuată Teodorovici. E suficient să citim opinia Consiliului Fiscal

Publicat

pe

„Deocamdată este vorba numai de apropierea unei crize fiscal-bugetare, dar există și riscuri externe și, ca de obicei, la fel ca în 2007-2008, aceste riscuri externe prind România cu un buget foarte tensionat, cu politici așa-numite prociclice foarte păguboase, fără rezerve în buget pentru o perioadă proastă, astfel încât viitorul poate să fie extrem de complicat”, a declarat Victor Giosan, membru al Biroului Național PLUS, luni, la Realitatea TV, în contextul criticilor dure transmise de Consiliul Fiscal cu privire la rectificarea bugetară, adoptată de Guvernul Dăncilă.

„Rectificarea reflectă dezastrul politicii economice a cuplului Vâlcov-Dragnea, continuată de Eugen Teodorovici, în ultimii doi ani, în special în acest an. Este suficient să citim opinia Consiliului Fiscal, care are acum o nouă structură – nu mai sunt acei membri numiți în perioada președintelui Băsescu, sunt membri noi, un președinte nou, domnul Daniel Dăianu – și, dacă citiți opinia, care este extrem, extrem de critică, și mai ales afirmația foarte îngrijorătoare a domnului Dăianu, că niciodată bugetul nu a fost atât de tensionat, ne dăm seama de dimensiunea situației reale.

PNDL este un program dedicat acestor nobili, lorzi, baroni, cum vrem să îi numim, locali, rezultatele lui le vedem într-o grămadă de reportaje pe care mass-media le prezintă. El a fost construit de o asemenea natură printr-o inflație de credite de angajament – care sunt credite pentru anii următori, care acum au venit la decont.

O altă problemă este faptul că PNDL-ul finanțează proiecte de o slabă calitate tehnică și la cerințe tehnice mult, mult sub cerințele unor proiecte similare pe fonduri europene, și PNDL-ul mai spune un lucru care trebuie să ne dea de gândit: reflectă o prioritate absolută dată infrastructurii mici în detrimentul infrastructurii naționale. Deci mută resurse de la căi ferate naționale, autostrăzi naționale, infrastructură națională, conectivitate națională către infrastructură mică. În principiu avem nevoie și de una, și de alta. Problema este care sunt prioritățile și, mai ales, problema este dacă infrastructura asta mică are un rol în dezvoltarea locală. Din punctul de vedere al eficacității este vorba de proiecte extrem de reduse”, a explicat Victor Giosan.

În ceea ce privește o eventuală reacție din partea Curții de Conturi, Victor Giosan nu crede „că are instrumente atât de rapide să se opună unei astfel de rectificări”.

„Legea responsabilității fiscal-bugetare a fost făcută praf de ultimele guverne PSD, care au introdus în ea o grămadă de excepții de la regulile pe care această lege le avea”, a adăugat Victor Giosan.

Referitor la scumpirile înregistrate la alimentele de bază, anunțate de INS, Victor Giosan a subliniat faptul că „riscurile sunt extrem de mari pentru că e vorba nu numai de supraevaluarea veniturilor”.

„Consiliul Fiscal vorbește de aproape șapte miliarde, de subevaluarea unor cheltuieli pe asistență socială și pe bunuri de servicii, dar se mai atrage atenția asupra unui lucru: există niște riscuri externe. Asistăm la un război comercial și valutar între marile puteri și suntem nepregătiți.

Deocamdată este vorba numai de apropierea unei crize fiscal-bugetare, dar așa cum spuneam înainte, există și riscuri externe și, ca de obicei, la fel ca în 2007-2008, aceste riscuri externe prind România cu un buget foarte tensionat, cu politici așa-numite prociclice foarte păguboase, fără rezerve în buget pentru o perioadă proastă, astfel încât viitorul poate să fie extrem de complicat.

Domnul Tăriceanu este ipocrit. Situația bugetar-fiscală de astăzi este, la dimensiunile respective, este foarte asemănătoare cu cea a cuplului Tăriceanu-Vosganian din 2007-2008. Același gen de politici, același gen de efecte”, a mai precizat Victor Giosan.

În acest context, Victor Giosan a subliniat faptul că „trebuie să ne pregătim de turbulențe politice semnificative” și că, mai ales, „trebuie să fim extrem de atenți cu posibilele turbulențe bugetar-fiscale pentru acest sfârșit de an și anul 2020”.

„Cred că aceste lucruri trebuie luate foarte în serios de partidele politice”, a mai punctat Victor Giosan.

Citește în continuare

Revista Presei

Andrei Lupu, la Digi24: Tăriceanu încearcă să forțeze ieșirea de la guvernare pentru a se afirma mai bine și pentru a avea mai multe șanse la alegerile prezidențiale

Publicat

pe

„În momentul acesta, această opoziție de care spunem, care ar putea forma un Guvern, și anume PNL-USR-PLUS, are în Parlament undeva la 28-29%. În sondaje stăm mult peste 50. Astfel spus, situația din Parlament nu mai reflectă de mult situația legată de voința cetățenilor”, a declarat Andrei Lupu, jurist și membru al Biroului Național PLUS, luni, la Digi24, unde a reiterat susținerea PLUS pentru alegerile anticipate.

În contextul tensiunilor dintre PSD și ALDE, Andrei Lupu a punctat faptul că jocul pe care Călin Popescu Tăriceanu încearcă să îl facă, prin forțarea ieșirii partidului său de la guvernare, nu urmărește decât sporirea șanselor sale la alegerile prezidențiale din toamnă.

„Trebuie să ne gândim la câteva dispoziții din Constituție, și anume cum se poate crea o nouă majoritate în Parlament, bazată pe o nouă relegitimare din partea cetățenilor. Asta înseamnă concret: alegeri anticipate. Nu e chiar așa lungă (calea până la anticipate, n.r.). În momentul acesta, această opoziție de care spunem, care ar putea forma un Guvern, și anume PNL-USR-PLUS, are în Parlament undeva la 28-29%. În sondaje stăm mult peste 50. Astfel spus, situația din Parlament nu mai reflectă de mult situația legată de voința cetățenilor. Pentru a ajunge la alegeri anticipate nu este atât de mult”, a declarat Andrei Lupu, luni, la Digi24.

Întrebat când ar putea să aibă loc alegerile anticipate, Andrei Lupu a răspuns: „Probabil undeva în aprilie-mai, cel târziu, anul viitor. Eventual să fie cuplate cu alegerile locale de anul viitor”.

În acest sens, întrebat dacă fără alegerile anticipate nu vede posibilă o guvernare cu ALDE și Pro România, Andrei Lupu a precizat: „Eu, cel puțin, în numele PLUS pot să vorbesc acum, pentru că nu a fost deschisă această discuție și împreună cu colegii de la USR, dar în numele PLUS, eu nu văd posibilă o colaborare cu ALDE sau Pro România.

Cred că ALDE și Pro România acum fac exact jocul pe care l-a făcut PSD, dacă vă amintiți, în 2009, atunci când PSD se afla la guvernare împreună cu PDL, și PSD, ca urmare a unor mici certuri privitoare la un ministru de pe atunci, a forțat ieșirea, fără să argumenteze foarte clar, a dat niște ultimatumuri PDL-ului, a forțat ieșirea. Mircea Geoană, care voia să se afirme pentru candidatura la prezidențiale, a vrut să arate că el nu poate să mai stea alături de partidul lui Traian Băsescu.

Cam așa și acum, domnul Tăriceanu încearcă să forțeze această ieșire de la guvernare, cerând lucruri pe care orice partid rațional probabil că nu le-ar da către două partide care, împreună, însumat au 9% în voința cetățenilor și încearcă să forțeze această ieșire de la guvernare tocmai pentru a se afirma mai bine și pentru a avea mai multe șanse la alegerile prezidențiale”.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 5 ore

Vlad Voiculescu: Dacă doamna Firea ar spune cu vorbe, acestea ar fi probabil – „Eu, primar general Gabriela Firea, nu vreau pensionari, muncitori și oameni care lucrează în branșe mai puțin bănoase în centrul orașului“

Revista Preseiacum 2 zile

Ciprian Teleman, la Realitatea TV: Doamna Firea ne-a anunțat doar că va colecta banii. Taxe e ușor să stabilești, dar pentru ce?

Stiri PLUSacum 2 zile

Dan Nica și Rovana Plumb, propuneri inacceptabile pentru postul de comisar european din partea României

Stiri PLUSacum 2 zile

Dacian Cioloș: Intrăm în următoarea campanie electorală având reprezentare în toată România. PLUS organizat în teritoriu va însemna și o Alianță întărită și cu reprezentare mai largă

Stiri PLUSacum 3 zile

Andrei Ion: Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe nu fac destul pentru a organiza corect alegerile prezidențiale în diaspora. Chiar cifrele Guvernului o demonstrează

Revista Preseiacum 3 zile

Victor Giosan, la Realitatea TV: Rectificarea reflectă dezastrul politicii economice a cuplului Vâlcov-Dragnea, continuată Teodorovici. E suficient să citim opinia Consiliului Fiscal

Revista Preseiacum 4 zile

Andrei Lupu, la Digi24: Tăriceanu încearcă să forțeze ieșirea de la guvernare pentru a se afirma mai bine și pentru a avea mai multe șanse la alegerile prezidențiale

Noutăți Generaleacum 6 zile

Alin Mituța, despre nominalizarea lui Plumb și Nica pentru comisari europeni: O doamnă acuzată în dosarul Belina și un domn acuzat în dosarul Microsoft. Desemnarea fără consultare este nelegitimă

Noutăți Generaleacum 7 zile

AEP le recomandă cetățenilor cu drept de vot din străinătate să opteze pentru votul prin corespondență, a cărui procedură este simplă, sigură și eficientă

Noutăți Generaleacum 7 zile

Ramona Strugariu, mesaj pentru Dăncilă: Nu pedeapsa cu închisoarea pe viață e soluția crizei profunde prin care trece un stat întreg. Soluția e viața decentă şi ocrotită, într-un stat funcțional

Cele mai citite