Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Dragoș Tudorache: Noi încă sperăm că PNL va face ceea ce a spus și că își va asuma o soluție pentru două tururi

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

„Ceea ce pe noi ne-a deranjat cel mai tare este faptul că s-au sacrificat alegerile în două tururi”, a declarat președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, duminică seară, la Realitatea Plus, unde a subliniat faptul că PLUS și USR încă așteaptă din partea PNL să facă ceea ce a promis, și anume să își asume o soluție legislativă pentru ca alegerile locale să aibă loc în două tururi.

„Vom vota și noi prin intermediul partenerilor noștri de alianță, colegii de la USR. Vom susține ceea ce inițiază Guvernul Orban și PNL ca secvență de anticipate. Este o solicitare pe care noi am făcut-o încă din vara anului trecut, imediat după alegerile europarlamentare. De ce? Pentru că nouă ne era limpede că acest Parlament nu mai reprezenta voința electoratului român.
Mă bucur să văd că PSD este pregătit și vrea și el anticipate. O să vedem la vot foarte curând dacă într-adevăr așa este sau nu. Pentru noi, la acest moment, este prioritatea politică – trebuie să ajungem cât mai repede la electorat.

Ceea ce pe noi ne-a deranjat cel mai tare este faptul că s-au sacrificat alegerile în două tururi. Pentru noi era și aceasta o foarte mare prioritate, și pentru electoratul român. Noi încă sperăm că PNL va face ceea ce a spus, și anume își va asuma o soluție legislativă politică pentru două tururi. Încă așteptăm acest lucru”, a declarat Dragoș Tudorache.

În ceea ce privește cele 25 de OUG adoptate de Guvernul Orban, Dragoș Tudorache a criticat declarația făcută de Ludovic Orban potrivit căreia „obligaţia guvernului nu e să facă filosofie despre constituţionalitate”.

„Nu se pune problema de a face comparația între un guvern și situația de la nivel european, Parlamentul European funcționează pe alte principii. Pentru mine problema este, într-adevăr, modul în care a fost organizată acea ședință de guvern și cele 25 de ordonanțe. Problema este că nu le-am văzut încă și nu vreau să comentez lucruri pe care nu le-am văzut. Abia două sau trei cred că au fost publicate.

Am auzit un premier al României care spune că constituționalitatea unei legi este o filosofie și că un guvern nu are timp să se piardă în filosofii constituționale și asta mi se pare o declarație foarte periculoasă, în primul rând, pentru democrația noastră. Înțeleg cu toată responsabilitatea de ce în anumite momente e nevoie să reglementezi prin OUG. Aș vrea să înțeleg, după ce voi vedea lista de 25 și ce era în ele, care era urgența în toate cele 25 de ordonanțe, dacă într-adevăr ele se justificau.

Eu nu înțeleg alt lucru: noi am vorbit imediat după moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, din toamnă, noi, prin partenerii noștri de la USR, cu domnul președinte și cu domnul Orban și am cerut atunci foarte clar un proces pentru anticipate. Lucru pe care atât președintele Iohannis, cât și premierul Orban ne-au promis că se vor face.

Dacă Guvernul Orban și-a proiectat un astfel de plan și un astfel de calendar, cu bună-credință, de ce a trebuit să ajungem cu o seară înainte să trebuiască să dăm 25 de OUG? Unde este elementul de planificare politică aici? Mi-e greu să cred că toate acele 25 de ordonanțe de urgență nu au putut fi anticipate și, din nou, astea înseamna că tot acel plan și calendar de anticipate a fost lăsat, cumva, la voia întâmplării sau la voia unei discuții, negocieri cu PSD”, a argumentat Dragoș Tudorache.

Referindu-se la PSD, Dragoș Tudorache a evidențiat faptul că nu a văzut nicio asumare din partea social democraților pentru prejudiciile aduse țării. „Dincolo de dezbaterile astea interne, care sunt firești la un partid care este în convalescență, eu aș vrea să văd o asumare a ceea ce a făcut acest partid acestei țări în ultimii ani și nu o văd deloc. Nu cred că PSD a învățat ceva din lecțiile acelea”, a punctat Dragoș Tudorache.

În ceea ce privește procesul fuziunii PLUS cu USR și deciziile luate, duminică seară, de către Consiliul Național al PLUS și Comitetul Politic al USR, Dragoș Tudorache a explicat: „Acest mit cu paritatea versus moștenirea pe care am văzut-o circulată de multe ori prin presă legat de ceea ce cer colegii de la USR nu reprezintă spiritul în care noi am dus discuțiile noastre de până acum și felul în care ne-am organizat colaborarea ca alianță încă din primăvara anului trecut.

Discuția este foarte vie și cred că este normal și firesc să fie o discuție foarte vie tocmai pentru că suntem două partide formate din oameni care au opinii foarte puternice, care își doresc foarte mult și de la organizațiile în care au intrat, și de la obiectivele lor politice. Eu nu văd în asta un lucru rău. Suntem partide vii și dinamice. Ceea ce este important este ceea ce reușim să facem, acțiunile politice pe care ne angajăm să le facem, programul politic cu care vom veni în fața românilor și la locale, și la parlamentare.

Ceea ce este important din ceea ce s-a întâmplat ieri la Comitetul politic al USR și la Consiliul Național al PLUS este că am decis împreună – deciziile au fost aproape în oglindă – de a demara acest proces de fuziune, de a ne pregăti pentru acest proces de fuziune.

Ne simțim aliniați (în privința ideologiei, n.r.). Bineînțeles că pentru programul guvernamental și programul politic pe care îl vom asuma în timpul campaniilor ne vom alinia în continuare. Deci nu e o chestiune de ideologie, dar un proces de fuziune trebuie foarte bine pregătit în cele două organizații și legal, juridic sunt chestiuni care trebuie pregătite și procese prin care trebuie să trecem”.

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Digi24: Pentru agricultură, e important să putem susține financiar agricultorii, să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Pentru România e o foarte bună oportunitate să revedem și să restructurăm sectorul agroalimentar, întărind capacitatea de producție și de comercializare locală, și să exportăm cât mai puțină materie primă”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, vineri, în cadrul unei intervenții la Digi24.

„Pentru agricultură, lucrul cel mai important acum este să putem susține financiar agricultorii ca să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor. În măsura în care agricultorii vor putea să își facă treaba, să întrețină culturile, să le recolteze la timp, putem salva o mare parte din producția agricolă. Sunt zone afectate de secetă unde fermierii vor fi sprijiniți, vor fi despăgubiți. Pentru România e o foarte bună oportunitate să revedem și să restructurăm sectorul agroalimentar, întărind capacitatea de producție și de comercializare locală, și să exportăm cât mai puțină materie primă: grâu, porumb, să procesăm alimentele în țară ca să ținem valoarea adăugată în țară pentru că această criză ne-a arătat cât de important este sectorul agroalimentar pentru astfel de situații de criză”, a spus liderul PLUS.

Întrebat dacă ne putem aștepta sau nu la o criză alimentară, Dacian Cioloș a răspuns: „Evident, există întotdeauna un astfel de risc pentru că la nivel mondial mai multe țări au fost afectate de această criză a coronavirusului care a oprit activitatea economică și asta are repercusiuni și asupra sectorului agroalimentar. Dar oricum va trebui să ne pregătim pentru anii viitori pentru transformări profunde în agricultură pentru că, așa cum am spus, prioritatea aceasta de reducere a impactului practicilor agricole asupra mediului, introducerea noilor tehnologii digitale în agricultură vor fi provocări și pentru agricultura din România, dar pot să fie și oportunități dacă ne pregătim din timp pentru asta”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Publicat

pe

„Suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, joi dimineață, în cadrul unei intervenții telefonice la RFI, în care a criticat Parlamentul și Guvernul pentru modul în care gestionează criza COVID-19.

„Cu tristețe trebuie să spun că nu mă surprinde faptul că tot mai multă lume își pierde încrederea în autoritatea statului și aici mă gândesc în primul rând la deciziile la nivel politic și la lipsa calității în unele domenii a serviciului public oferit de cetățean. Parte din ceea ce s-a decis acum intră în aceeași categorie (…) Suntem în același punct: numiri politice, protecție politică pentru anumite numiri politice în posturi de management care au fost făcute pentru că bătălia este între cele două mari partide care și-au numit oameni politic în Sănătate, Educație, Administrație Publică pe măsură ce au ajuns la guvernare. Acum, politicienii din Parlament, majoritatea, în loc să se preocupe de soluții – eu aș fi vrut să văd acum o dezbatere despre soluții economice pentru relansarea economiei, nu de protecție aproape de clan a unor numiri politice în fruntea unor instituții ale statului, stat care, iată, e slăbit și stat în care tot mai multă lume își pierde încrederea”, a declarat liderul PLUS.

Întrebat dacă este mulțumit de modul în care Guvernul a gestionat starea de urgență și gestionează acum starea de alertă, liderul PLUS a răpuns: „Parțial, aș spune, pentru că – și aici nu e vorba de cât sunt eu, personal, de mulțumit sau de nemulțumit – vedem chiar și din analize și sondaje modul cum percepe lumea, cum percep oamenii pe stradă acest mod de gestionare. Eu cred că am avut noroc că am avut un președinte care a fost ferm și clar și care a comunicat și pentru Guvern, pentru că din partea Guvernului mie mi se pare că a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de oameni și față de problemele oamenilor, vorbesc la nivel politic. Au existat anumite bâlbe, a existat acea perioadă de vid legislativ în modul de a gestiona lucrurile (….) Apoi transparența: noi am cerut transparență încă de la început în modul în care se fac achizițiile publice, în modul în care se iau deciziile, explicate proceduri foarte clare pentru spitale, pentru toate instituțiile din domeniul sanitar, protocoale foarte clare.

Știu că s-a organizat o rețea a medicilor români care lucrează în alte țari din UE tocmai în ideea de a ajuta colegii din România cu modele de proceduri și reguli pe care ei le respect în această perioadă de gestionare a crizei de COVID-19. Lucrurile acestea ar fi trebuit să le facă foarte clar statul, autoritățile publice. Deci suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani: sistemul de sănătate precar, sistemul de educație – la fel, care a fost în lumina reflectoarelor, în această perioadă, pentru că a trebuit să trecem de la un sistem de predare la altul, folosind noile tehnologii unde iar vedem că am rămas un pic în urmă față de alte țări tocmai pentru că nu am făcut reforme la timp. Ca să nu mai vorbesc de administrația publică, de calitatea serviciului public (….) dacă am fi continuat măcar ceea ce s-a început în 2016 cu transparentizarea unor proceduri sau a modului de lucru, și cu digitalizarea relației între stat și cetățean (…) vă dați seama că ar fi mers lucrurile mult mai ușor pentru cetățeni și pentru companii în această perioadă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Publicat

pe

FOTO www.viata-libera.ro

Profesoara Daniela Ancuța Șarpe, membru PLUS și director al Departamentului de Economie al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați, susține, în cadrul unui interviu pentru site-ul Viațaliberă.ro, că „pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar”.

Întrebată care sunt domeniile în care statul ar trebui să intervină pentru a crea un context favorabil și unde se termină rolul autorității publice și începe ceea ce se numește „leadership privat” pentru depășirea crizei economice, Daniela Ancuța Șarpe a răspuns:

„Cred că răspunsul e legat, pe de o parte, de capacitatea statului de a genera o consistentă dinamică economică prin investiții de anvergură: autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, locuințe sociale, în domeniul eficienței energetice, al logisticii industriale sau lucrări majore de protecție a mediului și de amenajare a teritoriului, cum ar fi infrastructura de irigații. Instrumentele financiare de suport pot fi accesate, dacă România se racordează la planul de relansare al Comisiei Europene. Pe de altă parte, răspunsul vizează și mediul antreprenorial din România, felul în care acesta înțelege să-și construiască viitorul în actuala conjunctură. Ar trebui ca relansarea să nu fie făcută prin impunere de norme și reguli rigide, ci privilegiind un parteneriat între instituții și antreprenori, bazat pe încredere, solidaritate și colaborare. Dialogul constant între părți ar trebui să dea ocazia investitorilor să-și fructifice experiența acumulată și creativitatea. Calea colaborării active este singura viabilă, după eșecul politicilor populiste bazate pe stimularea administrativă a salariilor și consumului.

Având în vedere tendințele globale, pe termen mediu și lung este necesară promovarea unor sectoare de specializare inteligentă, cu valoare adăugată mare, care să permită României poziționarea ca actor cheie și valorificarea unor resurse risipite parțial în momentul de față. Metodologia de selecție pleacă de la competitivitatea deja demonstrată a unor domenii, dar și de la potențialul încă nevalorificat al altora. Ar trebui pus accentul pe dezvoltarea și susținerea sectorului digital, a industriei alimentare și de procesare a plantelor tehnice, industriilor creative, turismului și sectorului de ospitalitate, industriei de îngrijire și sănătate („care industry”), sectorului dedicat economiei circulare (restauratoare, cu eliminarea deșeurilor – n.r.), industriei de apărare, auto și a celorlalte industrii prelucrătoare.

O cultură antreprenorială autentică și performantă creează pentru o națiune nu doar resurse și rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, care știu importanța cooperării, stimulează responsabilitatea și curajul. Ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară”.

Întrebată, totodată, dacă privește cu optimism traversarea acestei crize, conform declarațiilor făcute de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, Daniela Ancuța Șarpe a replicat: „E foarte posibil ca ministrul să se bazeze pe date și informații pertinente, dar optimismul ar trebui, cred, temperat, deoarece semnele nu par a fi foarte bune. În anii anteriori s-au luat decizii care au vizat cu precădere încurajarea consumului în defavoarea investițiilor, iar acum măsurile impuse de pandemie adaugă costuri suplimentare, greu de acoperit printr-un echivalent al colectărilor bugetare.

Pe termen scurt, este posibil ca veniturile statului să fie pozitiv afectate de acordarea bonificațiilor pentru firmele ce plătesc la timp impozitul pe profit, aferent primului trimestru din 2020, dar și cheltuielile cresc urmare plății șomajului tehnic pentru contractele de muncă suspendate. Pe termen mediu, prognozele naționale și internaționale arată o scădere economică importantă, ce va face dificil procesul de diminuare a deficitului bugetar (deja la 4,3% în 2019), cu structură nefavorabilă a cheltuielilor statului, în favoarea celor de personal și asistență socială (peste 60% din total).

O posibilă și de dorit soluție ar fi eficientizarea colectării veniturilor, mai ales prin informatizarea ANAF pentru diminuarea evaziunii, în special în zona TVA. Iată un alt context în care accentuarea digitalizării trebuie să fie opțiune cheie. Dacă luăm în calcul previziunile autorităților financiare internaționale pentru România, remarcăm că se așteaptă o contracție importantă a PIB-ului în 2020 (în jur de 5%, conform FMI), cu revenire din 2021 la ritmul de creștere anterior (de aproximativ 4%). Rata șomajului poate avea însă o creștere importantă, spun aceleași surse, ajungând până la 10% în 2020, cu presiune suplimentară pe cheltuielile bugetare. În concluzie, se poate spune că pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar”.

Citiți interviul integral

Citește în continuare

Cele mai citite