Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Dragoș Tudorache, la Digi24: Există un parcurs constituțional care poate fi demarat odată cu trecerea moțiunii de cenzură. Noi suntem pregătiți de guvernare

Publicat

pe data de

„Pentru noi, soluția anticipatelor e cea ideală. Însă, dacă ajungem într-o situație politică în care e nevoie de un Guvern care să ajute țara să treacă peste momentul dificil în care suntem acum, nu numai politic, dar și economic în primul rând, noi suntem pregătiți să susținem acel efort, indiferent din ce poziție va fi nevoie. Formula care se va găsi după moțiune e una care trebuie discutată în Alianță, împreună cu colegii de la USR, și apoi cu președintele Klaus Iohannis“, a declarat Dragoș Tudorache, europarlamentar al Alianței USR PLUS și membru al Biroului Național PLUS, vineri seară, la Digi24.

„Am spus-o de la bun început, imediat după alegerile din 26 mai: pentru noi soluția legitimă și cea mai bună pentru țară sunt alegerile anticipate. Ceea ce nouă, la PLUS, ne e foarte clar e că țara aceasta nu mai poate fi lăsată pe mâna PSD. Deci, pentru noi, primul lucru care trebuie să se întâmple săptămâna viitoare, la moțiune, e ca acest Guvern să plece. Dacă această moțiune trece și dacă această majoritate, care ar susține moțiunea, ar fi o majoritate de succes, în primul rând ne-am aștepta ca ea să pregătească calea către alegeri anticipate. Se poate asta. Există un parcurs constituțional care poate fi demarat odată cu trecerea moțiunii de cenzură, ne-am duce, conform Constituției, undeva în decembrie, deci după alegerile prezidențiale și, din acel moment, putem intra pe un parcurs care să ne permită să ne adresăm electoratului undeva în primăvara anului viitor. Asta ar fi cea mai bună soluție pentru țară“, a declarat Dragoș Tudorache, vineri seară, la Digi24.

În acest context, Dragoș Tudorache a ținut să puncteze faptul că PLUS are așteptări foarte mari din partea președintelui Klaus Iohannis. „Bineînțeles că aici și președintele Klaus Iohannis joacă un rol important și consultările pe care le-ar avea cu partidele parlamentare, care ar susține motiunea, ar putea să conducă și către un asemenea lucru. Avem așteptarea noi, la PLUS, ca președintele să înțeleagă necesitatea acestor alegeri anticipate și împreună cu majoritatea de săptămâna viitoare să traseze un astfel de parcurs“, a subliniat Dragoș Tudorache.

Întrebat care este cealaltă variantă pe care o propune, în lipsa concretizării alegerilor anticipate, Dragoș Tudorache a răspuns: „Este o variantă care ne duce din nou către necesitățile țării și ale românilor. Românii au nevoie de o guvernare serioasă, care să facă în primul rând un buget pentru anul viitor, ceea ce nu va fi simplu și să înceapă niște reforme foarte importante pentru țară“.

În acest sens, întrebat ce guvern ar putea să îl înlocuiască pe cel condus de Viorica Dăncilă, Dragoș Tudorache a punctat: „Un guvern care să sprijine majoritatea creată după moțiune și un guvern care să aibă sprijinul acelei majorități. Aici intervine din nou președintele Iohannis, iar consultările pe care va trebui să le inițieze dumnealui trebuie să găsească în acea majoritate o soluție guvernamentală, cu un prim-ministru desemnat, care mai apoi să formeze un guvern și să treacă prin Parlament”.

Întrebat dacă PLUS este dispus să rămână pe margine, Dragoș Tudorache a precizat că PLUS nu este în Parlament, însă este într-o alianță cu USR care este în Parlament. „PLUS a investit foarte mult timp în această perioadă, împreună cu cel puțin vreo 200 de membri PLUS care fac parte din Comisia națională de politici publice, tocmai pentru a lucra un program de guvernare și pentru a fi pregătiți pentru orice moment în care țara va avea nevoie de un Guvern, pe care noi să putem să îl sprijinim.

Duminică avem un prim comitet politic al Alianței, reunirea celor două birouri naționale ale PLUS și ale USR. Se întâmplă pentru prima oară după alegerile interne pe care USR le-a avut la Congresul din septembrie. Printre altele, pe agendă, avem și o discuție referitoare la modul în care ne vom poziționa politic după moțiunea de săptămâna viitoare.

Noi suntem pregătiți de guvernare și am spus-o încă de acum două săptămâni, de când am prezentat programul PLUS ACUM. Avem oamenii și programul cu care să putem să ținem o guvernare, însă e nevoie de o majoritate parlamentară sănătoasă. De aceea pentru noi soluția anticipatelor e cea ideală. Însă, dacă ajungem într-o situație politică în care e nevoie de un Guvern care să ajute țara să treacă peste momentul dificil în care suntem acum, nu numai politic, dar și economic în primul rând, noi suntem pregătiți să susținem acel efort, indiferent din ce poziție va fi nevoie. Formula care se va găsi după moțiune e una care trebuie discutată în alianță, împreună cu colegii de la USR, și apoi cu președintele Klaus Iohannis“, a explicat Dragoș Tudorache.

În același timp, Dragoș Tudorache a subliniat faptul că nu există nicio contradicție între pozițiile PLUS și USR în privința intrării la guvernare: „Sunt convins că și partenerii de la USR înțeleg la fel de bine ca și noi că avem o responsabilitate cu toții pentru a asigura o guvernare sănătoasă, după ce PSD pleacă de la guvernare. Modul în care putem să asigurăm o astfel de guvernare sprijinită pe o majoritate serioasă în Parlament e o chestiune pe care va trebui să o discutăm și cu ei, și cu președintele Iohannis.

Noi, la PLUS, ne-am pregătit pentru acest moment. Ne-am pregătit în primul rând cu un program. Știm foarte bine ce reforme ar fi necesare într-o astfel de guvernare. Și aici intervine un punct foarte important – condițiile în care am participa sau am susține o astfel de soluție guvernamentală.

Sunt niște reforme esențiale pentru stat, ele pornesc de la o reformă constituțională, o reformă a administrației, electorală și alte puncte pe care le-am pus în PLUS ACUM și pe care noi, în orice formulă ar reieși după guvernare, le-am pune ca și condiții pentru o guvernare care să ducă la ceva, cu substanță.

Acum credem că dacă e să participăm la o formulă guvernamentală, mandatul cu care am participa la ea trebuie să fie foarte clar. Noi în 2015 nu am primit un mandat foarte clar. De data asta, dacă ar fi să intrăm la guvernare, am intra cu aceste condiții și cu acest mandat foarte clar în care să ne punem de acord cu acea majoritate parlamentară, care ar exista, ce anume s-ar face în acea perioadă guvernamentală, ce reforme din cele pe care noi le-am pus pe hârtie le-am face pentru a pregăti apoi guvernarea pe un mandat normal, de patru ani. În astfel de condiții am fi pregătiți să ne asumăm o soluție guvernamentală“.

În ceea ce privește dezvăluirile publicate de PressOne la adresa comisarului european de rezervă din partea României, Gabriela Ciot, privind plagierea unui articol științific, publicat alături de fostul negociator-șef cu UE, Vasile Puscas, în 2012, Dragoș Tudorache a precizat faptul că aceste informații contează în condițiile în care exigențele în Parlamentul European sunt foarte ridicate, iar „orice detaliu din biografia unui candidat, orice lipsă de coerență, mai ales în ceea ce privește integritatea sau potențialul conflict de interese sunt privite cu mare atenție și pot duce foarte ușor la respingere“.

În același timp, Dragoș Tudorache a atras atenția că România riscă să piardă portofoliul Transporturi. „Noi suntem ultimii, deja calendarul e foarte strâns. Oricine va fi candidatul României va trebui să treacă printr-o perioadă foarte scurtă de pregătire. Aceste audieri trebuie pregătite foarte serios. De aceea competența celor care sunt trimiși acolo trebuie să fie la cel mai înalt nivel pentru că altfel nu vor fi capabili să treacă prin audieri. Riscul există (n.r – să pierdem portofoliul) pentru că dacă întârziem foarte mult cu nominalizarea, dacă nu este una serioasă și din nou doamna von der Leyen va fi nevoită să respingă acea nominalizare sau dacă, din nou, sunt probleme de integritate/conflict de interese și Comisia juridică va respinge acea nominalizare, atunci vom fi atât de întârziați încât e posibil ca doamna von der Leyen să decidă că e nevoie de o regândire a portofoliului pe care îl acordă comisarului roman“, a evidențiat Dragoș Tudorache.

Pe de altă parte, referitor la afirmația premierului Viorica Dăncilă potrivit căreia forțele de ordine nu au intervenit la timp în cazul incidentului din fața Parlamentului, în urma căruia un bărbat în vârstă de 30 de ani a murit, pentru că „nu avem ministru de Interne” care să semneze ordinele de intervenție, Dragoș Tudorache a explicat faptul că ministrul de Interne nu e responsabil la modul în care prim-ministrul încearcă să speculeze „problemele mari de criminalitate pe care începem să le avem“.

„Există o problemă, în acest moment, în MAI care nu ține de interimatul la cârma ministerului, ci de fapt de o problemă de politizare excesivă în structura de comandă a ministerului și de faptul că, de ani de zile, după Legea domnului Oprea, de care tot PSD e responsabil de fapt, care a scos la pensie atât de mulți funcționari din MAI competenți, care ajunseseră la vârful carierei lor.

La MAI e nevoie de o reformă profundă care să înceapă cu structurile de educație de la agenți până la ofițerii superiori, Academia de Poliție trebuie reformată din temelii. E o întreagă plajă de măsuri care trebuie luate acolo“, a argumentat Dragoș Tudorache.

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Digi24: Pentru agricultură, e important să putem susține financiar agricultorii, să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Pentru România e o foarte bună oportunitate să revedem și să restructurăm sectorul agroalimentar, întărind capacitatea de producție și de comercializare locală, și să exportăm cât mai puțină materie primă”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, vineri, în cadrul unei intervenții la Digi24.

„Pentru agricultură, lucrul cel mai important acum este să putem susține financiar agricultorii ca să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor. În măsura în care agricultorii vor putea să își facă treaba, să întrețină culturile, să le recolteze la timp, putem salva o mare parte din producția agricolă. Sunt zone afectate de secetă unde fermierii vor fi sprijiniți, vor fi despăgubiți. Pentru România e o foarte bună oportunitate să revedem și să restructurăm sectorul agroalimentar, întărind capacitatea de producție și de comercializare locală, și să exportăm cât mai puțină materie primă: grâu, porumb, să procesăm alimentele în țară ca să ținem valoarea adăugată în țară pentru că această criză ne-a arătat cât de important este sectorul agroalimentar pentru astfel de situații de criză”, a spus liderul PLUS.

Întrebat dacă ne putem aștepta sau nu la o criză alimentară, Dacian Cioloș a răspuns: „Evident, există întotdeauna un astfel de risc pentru că la nivel mondial mai multe țări au fost afectate de această criză a coronavirusului care a oprit activitatea economică și asta are repercusiuni și asupra sectorului agroalimentar. Dar oricum va trebui să ne pregătim pentru anii viitori pentru transformări profunde în agricultură pentru că, așa cum am spus, prioritatea aceasta de reducere a impactului practicilor agricole asupra mediului, introducerea noilor tehnologii digitale în agricultură vor fi provocări și pentru agricultura din România, dar pot să fie și oportunități dacă ne pregătim din timp pentru asta”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Publicat

pe

„Suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, joi dimineață, în cadrul unei intervenții telefonice la RFI, în care a criticat Parlamentul și Guvernul pentru modul în care gestionează criza COVID-19.

„Cu tristețe trebuie să spun că nu mă surprinde faptul că tot mai multă lume își pierde încrederea în autoritatea statului și aici mă gândesc în primul rând la deciziile la nivel politic și la lipsa calității în unele domenii a serviciului public oferit de cetățean. Parte din ceea ce s-a decis acum intră în aceeași categorie (…) Suntem în același punct: numiri politice, protecție politică pentru anumite numiri politice în posturi de management care au fost făcute pentru că bătălia este între cele două mari partide care și-au numit oameni politic în Sănătate, Educație, Administrație Publică pe măsură ce au ajuns la guvernare. Acum, politicienii din Parlament, majoritatea, în loc să se preocupe de soluții – eu aș fi vrut să văd acum o dezbatere despre soluții economice pentru relansarea economiei, nu de protecție aproape de clan a unor numiri politice în fruntea unor instituții ale statului, stat care, iată, e slăbit și stat în care tot mai multă lume își pierde încrederea”, a declarat liderul PLUS.

Întrebat dacă este mulțumit de modul în care Guvernul a gestionat starea de urgență și gestionează acum starea de alertă, liderul PLUS a răpuns: „Parțial, aș spune, pentru că – și aici nu e vorba de cât sunt eu, personal, de mulțumit sau de nemulțumit – vedem chiar și din analize și sondaje modul cum percepe lumea, cum percep oamenii pe stradă acest mod de gestionare. Eu cred că am avut noroc că am avut un președinte care a fost ferm și clar și care a comunicat și pentru Guvern, pentru că din partea Guvernului mie mi se pare că a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de oameni și față de problemele oamenilor, vorbesc la nivel politic. Au existat anumite bâlbe, a existat acea perioadă de vid legislativ în modul de a gestiona lucrurile (….) Apoi transparența: noi am cerut transparență încă de la început în modul în care se fac achizițiile publice, în modul în care se iau deciziile, explicate proceduri foarte clare pentru spitale, pentru toate instituțiile din domeniul sanitar, protocoale foarte clare.

Știu că s-a organizat o rețea a medicilor români care lucrează în alte țari din UE tocmai în ideea de a ajuta colegii din România cu modele de proceduri și reguli pe care ei le respect în această perioadă de gestionare a crizei de COVID-19. Lucrurile acestea ar fi trebuit să le facă foarte clar statul, autoritățile publice. Deci suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani: sistemul de sănătate precar, sistemul de educație – la fel, care a fost în lumina reflectoarelor, în această perioadă, pentru că a trebuit să trecem de la un sistem de predare la altul, folosind noile tehnologii unde iar vedem că am rămas un pic în urmă față de alte țări tocmai pentru că nu am făcut reforme la timp. Ca să nu mai vorbesc de administrația publică, de calitatea serviciului public (….) dacă am fi continuat măcar ceea ce s-a început în 2016 cu transparentizarea unor proceduri sau a modului de lucru, și cu digitalizarea relației între stat și cetățean (…) vă dați seama că ar fi mers lucrurile mult mai ușor pentru cetățeni și pentru companii în această perioadă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Publicat

pe

FOTO www.viata-libera.ro

Profesoara Daniela Ancuța Șarpe, membru PLUS și director al Departamentului de Economie al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați, susține, în cadrul unui interviu pentru site-ul Viațaliberă.ro, că „pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar”.

Întrebată care sunt domeniile în care statul ar trebui să intervină pentru a crea un context favorabil și unde se termină rolul autorității publice și începe ceea ce se numește „leadership privat” pentru depășirea crizei economice, Daniela Ancuța Șarpe a răspuns:

„Cred că răspunsul e legat, pe de o parte, de capacitatea statului de a genera o consistentă dinamică economică prin investiții de anvergură: autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, locuințe sociale, în domeniul eficienței energetice, al logisticii industriale sau lucrări majore de protecție a mediului și de amenajare a teritoriului, cum ar fi infrastructura de irigații. Instrumentele financiare de suport pot fi accesate, dacă România se racordează la planul de relansare al Comisiei Europene. Pe de altă parte, răspunsul vizează și mediul antreprenorial din România, felul în care acesta înțelege să-și construiască viitorul în actuala conjunctură. Ar trebui ca relansarea să nu fie făcută prin impunere de norme și reguli rigide, ci privilegiind un parteneriat între instituții și antreprenori, bazat pe încredere, solidaritate și colaborare. Dialogul constant între părți ar trebui să dea ocazia investitorilor să-și fructifice experiența acumulată și creativitatea. Calea colaborării active este singura viabilă, după eșecul politicilor populiste bazate pe stimularea administrativă a salariilor și consumului.

Având în vedere tendințele globale, pe termen mediu și lung este necesară promovarea unor sectoare de specializare inteligentă, cu valoare adăugată mare, care să permită României poziționarea ca actor cheie și valorificarea unor resurse risipite parțial în momentul de față. Metodologia de selecție pleacă de la competitivitatea deja demonstrată a unor domenii, dar și de la potențialul încă nevalorificat al altora. Ar trebui pus accentul pe dezvoltarea și susținerea sectorului digital, a industriei alimentare și de procesare a plantelor tehnice, industriilor creative, turismului și sectorului de ospitalitate, industriei de îngrijire și sănătate („care industry”), sectorului dedicat economiei circulare (restauratoare, cu eliminarea deșeurilor – n.r.), industriei de apărare, auto și a celorlalte industrii prelucrătoare.

O cultură antreprenorială autentică și performantă creează pentru o națiune nu doar resurse și rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, care știu importanța cooperării, stimulează responsabilitatea și curajul. Ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară”.

Întrebată, totodată, dacă privește cu optimism traversarea acestei crize, conform declarațiilor făcute de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, Daniela Ancuța Șarpe a replicat: „E foarte posibil ca ministrul să se bazeze pe date și informații pertinente, dar optimismul ar trebui, cred, temperat, deoarece semnele nu par a fi foarte bune. În anii anteriori s-au luat decizii care au vizat cu precădere încurajarea consumului în defavoarea investițiilor, iar acum măsurile impuse de pandemie adaugă costuri suplimentare, greu de acoperit printr-un echivalent al colectărilor bugetare.

Pe termen scurt, este posibil ca veniturile statului să fie pozitiv afectate de acordarea bonificațiilor pentru firmele ce plătesc la timp impozitul pe profit, aferent primului trimestru din 2020, dar și cheltuielile cresc urmare plății șomajului tehnic pentru contractele de muncă suspendate. Pe termen mediu, prognozele naționale și internaționale arată o scădere economică importantă, ce va face dificil procesul de diminuare a deficitului bugetar (deja la 4,3% în 2019), cu structură nefavorabilă a cheltuielilor statului, în favoarea celor de personal și asistență socială (peste 60% din total).

O posibilă și de dorit soluție ar fi eficientizarea colectării veniturilor, mai ales prin informatizarea ANAF pentru diminuarea evaziunii, în special în zona TVA. Iată un alt context în care accentuarea digitalizării trebuie să fie opțiune cheie. Dacă luăm în calcul previziunile autorităților financiare internaționale pentru România, remarcăm că se așteaptă o contracție importantă a PIB-ului în 2020 (în jur de 5%, conform FMI), cu revenire din 2021 la ritmul de creștere anterior (de aproximativ 4%). Rata șomajului poate avea însă o creștere importantă, spun aceleași surse, ajungând până la 10% în 2020, cu presiune suplimentară pe cheltuielile bugetare. În concluzie, se poate spune că pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar”.

Citiți interviul integral

Citește în continuare

Cele mai citite