Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache, în dialog cu Steven Erlanger de la New York Times și Darren McCaffrey de la Euronews: Noi, ca europeni, trebuie să înțelegem că Biden va avea nevoie de timp pentru a aborda problemele interne

Publicat

pe data de

Europa este parte a scenariului care se desfășoară în Statele Unite, chiar dacă privește de peste Atlantic la evenimente ce par a ține de politica internă americană.

La o zi de la inaugurarea președintelui Joe Biden la Washington, europarlamentarul USR PLUS Dragoș Tudorache a găzduit o discuție cu Steven Erlanger de la New York Times și Darren McCaffrey de la Euronews pe tema viitorului parteneriat dintre Statele Unite și Uniunea Europeană.

La dezbatere au luat parte și studenți, care au pus întrebări în cea de-a doua parte a dialogului.

„Conversația noastră de astăzi va avea în centru subiectul săptămânii, și anume noua administrație SUA, Administrația Biden, care și-a început mandatul ieri și ce va însemna ea pentru relația transatlantică dintre Europa și Statele Unite ale Americii, o relație care trebuie vindecată, pentru că numai prin vindecare poate să înceapă să rezolve, cu adevărat, marile probleme și provocări globale, care au nevoie de dedicare în acest parteneriat transatlantic.

Al doilea motiv pentru care cred că această conversație va fi una interesantă este datorită participanților săi: pe de o parte avem doi jurnaliști excepționali, Steven Erlanger, care a câștigat două premii Pulitzer, în prezent corespondent diplomatic pentru The New York Times, și Darren McCaffrey, redactor politic la Euronews, care a intervievat lideri europeni, prim-miniștri, președinți ai Comisiei. Astăzi eu voi juca rolul jurnalistului și le voi pune întrebări.

Pe de altă parte, avem o audiență foarte interesantă, pe care eu o stimez foarte mult, și anume studenții – de la facultăți de drept, de economie din România, o țară care a pus întotdeauna Statele Unite pe piedestalul democrației și le-a considerat un model demn de urmat. Întrebările lor le-am considerat întotdeauna foarte interesante despre lumea care îi înconjoară”, a declarat Dragoș Tudorache în debutul dezbaterii.

Este mandatul lui Joe Biden începutul vindecării de care societatea americană are nevoie? Este acesta începutul vindecării de care relația transatlantică are nevoie? Cum a arătat prima zi a noii administrații Biden?

Steven Erlanger: „Aș spune că o să fie mai plictisitor și sper că acesta este un lucru bun. Unul dintre lucrurile care m-a șocat atât de tare, ascultând discursul lui Joe Biden ieri, a fost cât de liniștitoare au fost cuvintele așteptate. Nu au fost tot timpul extraordinare, în unele momente au fost și clișee, dar a fost o ușurare să îl aud vorbind despre unitate, despre încetarea polarizării, despre bipartidismul, oricât de greu va fi, și să nu aud cuvintele, auzite în urmă cu patru ani, despre masacru american și cum America a fost distrusă de lume.
Este un fel de restaurare și democrații așa au și abordat-o, dar cred că trebuie să fim cu toții precauți pentru că, de fapt, când te uiți la rezultatele alegerilor, Donald Trump aproape a câștigat alegerile, cred că ar fi fost reales fără existența virusului și dacă ne uităm la numărul voturilor pe care le-a pierdut în state-cheie, ele au fost mai puține decât cele pierdute de Hillary Clinton.

Încă avem o situație foarte încordată în Senat, încă avem lucruri complicate de făcut, dar consider că tonul a fost foarte bun și prima zi, în termeni simbolici, a decurs foarte bine. A semnat 17 decrete prin care a revocat câteva dintre cele mai dezastroase măsuri luate de Trump în materie de imigrație, a pus capăt interdicţiei de călătorie pentru cetăţenii din ţări musulmane și a sădit speranță. Munca cu adevărat grea acum începe și sunt multe lucruri de făcut”.

Darren McCaffrey: „Îmi amintesc că Donald Trump l-a etichetat pe Biden drept «Joe adormitul» și cred că sunt mulți care speră că va fi adormit în SUA în următorii patru ani. Cum ne imaginăm că vor arăta următorii patru ani e mult mai predictibil și acest lucru e o mare ușurare pentru liderii europeni, mai ales la granițe. Va reuși Joe Biden să rezolve toate problemele interne ale SUA în următorii patru ani? Cu siguranță nu, este o țară profund divizată. Ce Joe Biden poate demonstra, din punct de vedere intern, că este capabil să facă este să reducă tensiunea. Dar o să poată rezolva multe din problemele care i-au condus pe oameni să îl voteze pe Trump? Nu, nu va putea și asta cred că pune o problemă pentru noi, cei care nu suntem din Statele Unite pentru că asta înseamnă că Administrația Biden va fi probabil una copleșită de chestiunile interne.

De exemplu, la acest moment, nu au convenit asupra unui plan privind pandemia, peste 4.000 de americani mor în medie în fiecare zi. Asta va ocupa, cel puțin, primele șase luni de mandat ale președintelui Biden, în special accelerarea programului de vaccinare, chestiuni precum imigrația, măsui de stimulare financiară pentru relansarea economiei, toate astea vor ocupa agenda primelor 100 de zile ale noii administrații și nu relațiile internaționale. Cu toate astea, sunt probleme-cheie în fața cărora Bruxelles, Europa și Casă Albă sunt pe aceeași poziție, mai ales în ceea ce privește schimbările climatice, Joe Biden readucând SUA în Acordul de la Paris – e un pas semnificativ.

Știm că Marea Britanie găzduiește în acest an Conferința părților, din nou, va fi un moment important în abordarea schimbărilor climatice. UE, Regatul Unit și SUA vor fi de aceeași parte, poate chiar și China, deci va fi un moment semnificativ. Va reveni în OMS, din nou, un pas binevenit. Donald Trump nu a plăcut UE, din contră, a văzut-o mai degrabă ca un inamic. Nu este cazul lui Joe Biden, din contră – este un mare susținător al UE. Asta nu înseamnă că totul va decurge lin în următorii patru ani, nu suntem de acord asupra tuturor chestiunilor, în mod special în ceea ce privește China și asta înseamnă că următorii patru ani vor avea momente impredictibile, dar o relație mult mai coordială între liderii europeni și președintele american”.

La rândul său, Dragoș Tudorache a punctat faptul că: „în timp ce așteptările sunt foarte mari și toată lumea este, să zicem, sub efectul lunii de miere, cu toții realizăm în mod realist că această lună de miere va fi, în fapt, foarte scurtă și nu asemenea lunilor de miere la care cineva s-ar aștepta la începutul unei relații. În primul rând pentru că aici nu vorbim de o relație nouă. Dacă ar fi să o compar cu ceva, e ca și cum un membru al familiei foarte drag, care a fost mult timp plecat de acasă, cumva se reîntoarce și există acea primă tăcere foarte ciudată pentru că nu ai ști de unde să începi discuția. Știi că, într-un fel, dragostea e tot acolo, legatură familială e tot acolo, dar nu ai ști care ar fi cuvintele cu care ai vrea să începi.

Realism pentru că, așa cum Darren spunea mai devreme, în mod inevitabil startul va trebui să fie unul intern. Este deja intern, din partea noastră, și cred că putem să ne așteptăm la o inerție în ceea ce privește această abordare care a fost instaurată de administrația Trump și avem în Europa lideri politici care și-au construit discursul pe baza acestei dogme, a autonomiei strategice și oricine ar putea să ghicească cum acest lucru va evolua acum când încercăm să reconstruim relația transatlantică.

De cealaltă parte, în mod vizibil societatea americană rămâne la fel de evazivă ca în urmă cu două săptămâni și, în mod clar, Biden va avea momente grele în gestionarea diviziunilor existente. Dacă vrem să fim parteneri buni și asta am spus și în ședința plenară de ieri, în această relație, noi ca europeni trebuie să înțelegem acest aspect. Trebuie să înțelegem că Biden va avea nevoie de timp, mai ales acum la începutul mandatului său, pentru a aborda, în primul rând, problemele interne din America, înainte de a începe să acorde atenția necesară relației cu UE. Asta nu înseamnă că nu va rămâne, ceea ce eu cred că este, și anume un proeuropean și că nu va dori să investească pe cât de mult posibil în această relație. Dar, din nou, realist vorbind, va trebui să livreze, în primul rând, rezultate poporului american.

În aceeași măsură, în lunile care urmează, relația transatlantică trebuie să țină cont de necesitatea de a livra. Cred că ambele părți atât cea americană, cât și cea europeană trebuie să livreze, în cadrul acestei relații, rezultate concrete pentru ceea ce contează cu adevărat pentru cetățenii lor. Trebuie să acordăm atenție nevoilor interne americane, cât și celor europene și din acel punct să trecem la următorul nivel pentru a vedea cum gestionăm împreună problemele globale”.

În partea cea de-a doua a dezbaterii, studenții au pus întrebări la care cei trei participanți au răspuns. Printre acestea, s-a numărat și următoarea: „în contextul atacului asupra Capitoliului și refuzul lui Trump de a accepta înfrângerea, cum credeți că acest lucru va afecta relația între noua administrație și guvernele populiste din Europa, care au legături strânse cu Donald Trump?”.

Steven Erlanger: „Cred că este clar că oamenii se înțeleg cu președintele american, indiferent cine este. America încă are puterea convenienței, puterea comerțului. Așa că vezi pe cineva ca Viktor Orban care a fost reticent să îl felicite pe Biden, dar a făcut-o ieri, după inaugurare. Și-a păstrat într-un fel speranța, alături de susținătorii lui Trump, să nu uităm că 54 de milioane de americani l-au votat pentru a fi reales. Și aceeași situație a fost și în Polonia și în alte locuri. Cred însă că UE are o problemă cu aceste țări, separat de problematica americană, în ceea ce privește condiționalitatea legată de statul de drept și aș fi foarte curios dacă poziția europarlamentarilor se va schimba în ceea ce privește apartența partidului lui Viktor Orban.

Faptul că Trump a pierdut alegerile a fost în sine o lovitură mare nu doar pentru aceste guverne, dar pentru populiști din întreaga Europă, dar ceeea ce s-a petrecut la Capitoliu și am fost foarte aproape de reale tragedii, cred că asta a șocat votanții europeni atât de tare încât mulți vor spune că aici conduce populismul – la refuzul de a accepta că ai pierdut niște alegeri și apoi conduce la violență. Am văzut populiștii din Europa făcând un pas în spate foarte rapid după atacul asupra Capitoliului, afirmând că violența este inacceptabilă. Prin urmare, cred că ambele chestiuni, luate împreună, vor avea un efect foarte important. În actualul context cu COVID-19, guvernele nu sunt populare nicăieri pentru că nimeni nu și-a dat seama cum să gestioneze foarte bine acest virus și impactul său. Dar cred că această combinație între înfrângere și violență este un adevărat apel de trezire pentru mulți votanți europeni privind efectele populismului”.

Darren McCaffrey: „Este foarte interesant când citești acea declarație a lui Viktor Orban pentru Donald Trump, de ieri, pentru că vorbește de respect mutual și bună-credință, dar se concentrează pe NATO, combaterea terorismului și resursele energetice. Este clar o punere de acord chiar și între Administrația Biden și Administrația Orban de la Budapesta. Dar, înfrângerea lui Trump este dăunătoare, aș spune, în special pentru Slovenia, pentru Ungaria și Polonia. Președintele Duda, înainte de a fi reales, a călătorit la Washington cu trei zile înainte de alegeri pentru a-l vizita pe președintele american, dar a văzut acest lucru ca o impulsionare a campaniei sale, dar Trump nu mai e președinte, iar Biden nu va privi guvernele din Budapesta, Varșovia sau Ljubljana la fel ca predecesorul său, ceeea ce va fi complicat pentru aceste administrații. În final, ceea ce încerc să spun este că, fără președintele Trump la Casa Albă, asta va forța acel grup de țări chiar să încerce să se apropie de Bruxelles și poate chiar ar fi un lucru bun pentru UE”.

Dragoș Tudorache: „Mă întorc la una dintre conversațiile pe care am avut-o cu unul dintre studenții, prezenți în acest call, care opina că cele mai multe dintre aceste guverne populiste din întreaga lume au avut de-a face cu retragerea SUA din acordurile globale. Acum, având în vederea înfrângerea lui Trump și angajamentul fără echivoc între SUA și UE pe scena globală, populiștii din întreaga lume s-ar putea simți descurajați, Cu siguranță există multe alte motive mult mai profunde pentru care guvernele populiste apar în întreaga lume și sunt alese de societățile lor și cu siguranță nu va fi atât de ușor, doar prin setarea unui nou exemplu. Dar cred fără echivoc că acest exemplu nou trebuie dat și este una dintre datoriile pe care le avem din punct de vedere moral – atât noua administrație americană, cât și UE – la nivel global pentru a da, cu adevărat, împreună un semnal al valorilor democratice puternice și al semnificației lor, și a încerca să combatem împreună rădăcinile populismului, în primul rând”.

Noutăți Generale

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Publicat

pe

Decizia Guvernului de astăzi privind adoptarea proiectului de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) reprezintă un gest de normalitate și un pas necesar pentru România și pentru obiectivul coaliției de guvernare de a ridica MCV-ul, au transmis viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul Justiției, Stelian Ion, joi seară, în cadrul unei conferințe de presă.

Proiectul de desființare a Secției Speciale urmează să fie trimis în Parlament.

„Dacă ieri, în Parlament, am văzut că a fost adoptată legea privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, astăzi ne îndeplinim un nou obiectiv al coaliției și suntem în această confirmare a mandatului reformist, pe care coaliția și l-a asumat la momentul învestirii Guvernului.

E o decizie necesară pentru România și pentru obiectivul acestui Guvern de a ridica MCV-ul și de a reuși anul acesta să ieșim de sub această monitorizare.

În egală măsură, decizia de astăzi a Guvernului este un prim pas din obiectivul major de reparare a Legilor justiței. România este într-un proces de recâștigare a credibilității și a demnității funcționării sistemului de justiție

Sunt convins că și în Parlament această lege va trece într-o formă prin care să ne asigurăm și acest obiectiv și să nu denaturăm sensul ei inițial, acela de a avea o justiție funcțională”, a declarat Dan Barna.

La rândul său, ministrul Justiției, Stelian Ion, a vorbit despre detaliile tehnice legate de această inițiativă și despre ce urmează în perioada imediat următoare: „Desființarea SIIJ este un gest de normalitate. Bineînțeles, justiția nu începe și nu se termină cu SIIJ. Aceasta a fost o chestiune asumată în programul de guvernare, asumată prin Memorandumul care prevede niște pași importanți pentru ridicarea MCV. Toate organismele europene: GRECO, Comisia de la Veneația, Comisia Europeană în cadrul rapoartelor MCV au spus la unison că înființarea acestei Secții Speciale reprezintă un regres.

La acel moment, CSM a fost foarte vehement în sensul în care înființarea acestei Secții Speciale nu se impunea, dând un aviz negativ și spunând că nu avem de-a face cu un fenomen generalizat de corupție în rândul magistraților care să impună înființarea unei astfel de secții.

Varianta pe care am propus-o a fost aceea de revenire a situației de dinainte de atacurile aduse de PSD la justiție, în sensul în care dosarele care sunt acum în soluționare la SIIJ vor fi trimise către unitățile de parchet, după competența după materie și anume: dacă este vorba de fapte care țin de criminalitate organizată vor fi trimise la DIICOT; dacă este vorba de fapte de corupție, vor fi trimise la DNA; dacă este vorba de alte fapte, dosarele vor fi trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sau la parchetele de pe lângă curțile de apel. Actele, măsurile procesuale, renunțările, clasările, trimiterile în judecată care nu au fost supuse încă unui control realizat de procurorii de la SIIJ, vor fi supuse controlului către procurorul general din cadrul PÎCCJ.

Mai fac o referire la avizul negativ din partea CSM. Inițial CSM a fost împotriva înființării. Acum, în mod paradoxal, pare a fi împotriva desființării. În realitate, dacă veți citi conținutul avizului negativ, veți observa că nu este un aviz negativ referitor la măsura în sine a desființării SIIJ. Ce s-a solicitat, însă, la pachet cu desființarea SIIJ au fost niște așa-zise garanții suplimentare de care ar avea nevoie magistrații. Niște imunități suplimentare, despre asta este vorba, cu care nu suntem de acord nici noi, nici foarte mulți magistrați. Nu au fost cerute de majoritatea magistraților aceste garanții suplimentare. Ar însemna să creăm niște dezechilibre”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Publicat

pe

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a susținut o conferință de presă, în Parlament, după dezbaterea moțiunii simple depuse de PSD împotriva sa, în care a vorbit atât despre cazul pacientului de 51 de ani din Constanța cu arsuri grave, transferat în Belgia, care a decedat, cât și despre măsurile luate, din prima zi de mandat, pentru prevenirea incendiilor în spitale.

„Haideți să definim lucrurile. Dacă ar fi fost o singură persoană care să se fi opus acestui transfer al tânărului, aș fi înțeles să vorbim despre un autor moral. Există un ordin al ministrului Sănătății cu ministrul Afacerilor Interne, respectiv un acord care spune că DSU este responsabil atât pentru găsirea centrului din străinătate, în care pot fi tratați arșii, cât și pentru efectuarea transferului.

Astea sunt două atribuții care sunt la Departamentul pentru Situații de Urgență, dar nu putem să vorbim despre autor moral atât timp cât colegii de la DSU au făcut tot ce a depins de dânșii și anume: pe 21 seara, deja au primit înștiințarea cei de la DSU, tot atunci au început să caute centre în Europa, unde să poată fi transferat pacientul.

De îndată ce au găsit un centru, pacientul a fost transferat, de îndată ce acest lucru a fost posibil din punct de vedere tehnic. Da, a existat o defecțiune a avionului, ăsta este un lucru pe care l-am aflat de la doctorul Arafat. De îndată ce s-a găsit o soluție alternativă, prin Ministerul Apărării, pacientul a fost transferat.

Îndoielile pe care am putea să le avem – vin din discuțiile pe care le-am avut și eu, și colegi de-ai mei cu medicul de origine română, care lucrează la spitalul din Bruxelles – și verificările pe care le facem sunt, mai ales, legate de modul în care a fost tratat pacientul. Nu a existat nici măcar o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta, am sunat la DSU și, de îndată ce transferul a fost posibil, s-a și efectuat”, a declarat Vlad Voiculescu.

De altfel, Vlad Voiculescu a decis trimiterea Corpului de control la cele trei unități medicale din România unde a fost internat pacientul pentru a verifica modul în care i-au fost acordate îngrijirile medicale.

Pe de altă parte, întrebat ce măsuri a luat pentru prevenirea incendiilor în spitale, de când a venit la Ministerul Sănătății, Vlad Voiculescu a arătat că au fost luate măsurile urgente necesare chiar înainte de începerea mandatului său:

„Au fost verificări ale spitalelor făcute de Inspecția Sanitară de Stat, pe de o parte, dar mai ales de către IGSU. Au existat măsuri care au fost transmise spitalelor de către IGSU, nu trebuie ca cineva să astepte ca lucrurile să vină direct de la ministru. Sunt instituții de sine stătătoare, vorbesc despre IGSU și chiar despre Inspecția de Stat, măsurile au fost transmise.

Ceea ce am făcut eu, ca la o lună după ce măsurile au fost transmise, a fost să cer raportare, să vedem câte dintre măsurile deja transmise, deja stabilite împreună cu managementul spitalelor, au fost aplicate, respectiv câte vor fi aplicate în perioada imediat următoare. Ce am făcut eu este să cer un raport cu măsura în care toate acele măsuri au fost realizate.

Mai multe dintre măsurile recomandate erau bune și mai multe au fost deja aplicate. Veți vedea un raport în câteva zile. Sunt măsuri care se iau la nivelul spitalelor.

La Ministerul Sănătății se poate acorda finanțare și exact lucrul acesta l-am făcut, alocând 50 de milioane de euro din fonduri europene exact pentru aceste lucrări, în special pentru siguranța la incendiu, exclusiv pentru spitalele COVID care tratează pacienți în perioada aceasta, în mod deosebit pentru locurile unde se utilizează gaze medicale, acolo există riscul cel mai mare, acolo trebuie făcute lucrurile”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Publicat

pe

„Împrumuturile pe care le poți face prin PNRR sunt la niște dobânzi extrem de atractive. Dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe care le iei pe PNRR sunt undeva între 0 și 0,5% ca nivel, ceea ce înseamnă că România câștigă niște miliarde bune”, a declarat europarlamentarul USR PLUS Dragoș Pîslaru, coraportor al Mecanismului de Redresare și Reziliență, luni, în cadrul unei conferințe de presă care a avut ca subiect principal fondul european de redresare post-COVID-19.

„Mecanismul de Redresare și Reziliență, ca parte a pachetului Noua Generație, este un simbol care ne arată că atunci când suntem în dificultate în spațiul european, avem capacitatea de a ne mobiliza și a demonstra că putem depăși criza împreună. România este puternică într-o Europă puternică.

Planul Național de Redresare și Reziliență în România (PNRR) are două componente importante: de a repara ce nu s-a reparat 30 de ani: infrastructura, școli, spitale, lucruri care țin de baza de dezvoltare a țării. Al doilea lucru major pe care ar trebui să îl vedem în PNRR este ambiția pentru viitor.

Prima chestiune – reforme și investiții, aici nu discutăm de un automat bancar din care Guvernul României să-și tragă niște bani pentru a-și acoperi niște găuri din buget, ci de a proiecta niște investiții care fac parte din niște reforme mari ale societății. România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză.

Resursele care vin sunt aceste 30,5 miliarde pe PNRR plus acea alocare fără precedent din politica de coeziune și politica agricolă, partea clasică de cadru financiar multianual, de peste 46,5 miliarde. România are tot ce îi trebuie ca și ingrediente, în acest moment, să se poată dezvolta”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Europarlamentarul USR PLUS a subliniat faptul că „discutăm de reforme și proiecte” și a dat drept exemplu sistemul de sănătate: „Este vorba de proiecte de investiții și de un cadru de reformă pe care ni-l propunem. Să luăm zona de sănătate: avem multe spitale care trebuie îmbunătățite, avem investiții majore în infrastructura spitalicească din România, dar nu este vorba numai de a avea investiții în spitale. Este vorba despre ce ne dorim de la sistemul de sănătate din România, care sunt reformele necesare pentru ca sistemul de sănătate din România să fie mai competitiv?

Degeaba schimb niște echipamente dacă voi avea niște probleme structurale ale sistemului. Reforma este o chestiune care pune accent pe accesul la nivel comunal, de orașe mici la servicii de sănătate și e vorba de schimbarea piramidei – baza ei trebuie să fie prevenția, și vârful piramidei să fie urgența. Am dat un exemplu. Se aplică în toate domeniile”.

Dragoș Pîslaru a precizat că „proiectele trebuie să fie mature și încheiate până în 2026”. „Avantajul este că pe anumite domenii putem găsi astfel de proiecte și, dacă ne mobilizăm, și să le terminăm. Există, însă, și proiecte care durează mai mult. De exemplu – spitalele regionale pentru că în anii trecuți nu s-au făcut mari progrese”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

Întrebat ce se poate finanța pe granturi și ce pe împrumuturi, Dragoș Pîslaru a explicat: „Împrumuturile pe care le poți face prin PNRR sunt la niște dobânzi extrem de atractive. Dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe care le iei pe PNRR sunt undeva între 0 și 0,5% ca nivel, ceea ce înseamnă că România câștigă niște miliarde bune.

Ce putem să facem foarte bine cu acești bani este să avem, de exemplu, instrumente financiare pentru sectorul privat. În loc să dai granturi, deci bani gratis, firmelor private care poate nu au neapărat nevoie de ei, ci să își finanțeze niște activități antreprenoriale, ai putea să multiplici acești bani prin garanții, prin dobândă subvenționată, prin fonduri de equity”.

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Dialog despre femei în politică

Noutăți Generaleacum 7 zile

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Editorialeacum O săptămână

Vlad, nu te opri! Ne trebuie o reformă fără anestezie!

Noutăți Generaleacum O săptămână

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Noutăți Generaleacum O săptămână

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Editorialeacum O săptămână

Ipocrizia nu salvează hoția

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Ciprian Teleman, despre reforma digitală a statului: Transformarea digitală înseamnă schimbarea unui mod de a gândi

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Anca Dragu, despre prioritățile sale și ale USR PLUS în Parlament: accesul la finanțare, educația, problema pensiilor speciale și un cod electoral suplu și modern

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș, despre Mecanismul de Redresare și Reziliență: Avem trei ani să angajăm toate aceste fonduri, adică să avem proiectele elaborate și aprobate, și apoi încă trei ani să implementăm aceste proiecte

Cele mai citite