Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache, despre reglementarea și concurența în piețele digitale: Criza aceasta ne-a dovedit că suntem pe un drum fără întoarcere în ceea ce privește digitalizarea

Publicat

pe data de

„Nu sunt unul dintre adepții reglementării internetului, însă ceea ce cred că trebuie să se întâmple, și istoria ultimilor ani a demonstrat din ce în ce mai mult acest lucru, este că trebuie să vedem cum facem să aducem în discuție o responsabilitate pentru conținutul ilegal care e, din păcate, uneori postat pe astfel de platforme online și trebuie să vedem unde punem cursorul responsabilității civile pe care platformele o au față de acest conținut, atunci când au cunoștință despre el sau atunci când au posibilitatea de a interveni”, a subliniat președintele executiv al PLUS, europarlamentarul Dragoș Tudorache, joi, în cadrul unei dezbateri organizate de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană împreună cu Biroul Parlamentului European în România despre reglementarea și concurența din piețele digitale.

„Aș începe prin a sublinia cât de importantă este această discuție și cât de important a devenit mediul digital și criza aceasta ne-a dovedit, dacă mai era nevoie, că practic suntem pe un drum fără întoarcere în ceea ce privește digitalizarea și transformarea a tot ceea ce ține de economiile noastre în direcția digitală. E o dezbatere ar fi trebuit organizată deja de către autoritățile române mult mai devreme. E important să vedem unde punem cursorul între ideea de încurajare a unei piețe concurențiale în domeniul acesta atât de important și, pe partea cealaltă, a unei răspunderi sociale pe care platformele digitale încep să o aibă și, aici, nivelul de recunoaștere, de realizare a acestei realități este diferit.

Un element pe care eu îl consider foarte important este conținutul. Știți foarte bine, e o dezbatere lungă cu privire la modul în care internetul trebuie sau nu trebuie reglementat. Nu sunt unul dintre adepții reglementării internetului, însă, ceea ce cred că trebuie să se întâmple, și istoria ultimilor ani a demonstrat din ce în ce mai mult acest lucru, este că trebuie să vedem cum facem să aducem în discuție o responsabilitate pentru conținutul ilegal care e, din păcate, uneori postat pe astfel de platforme online și trebuie să vedem unde punem cursorul responsabilității civile pe care platformele o au față de acest conținut, atunci când au cunoștință despre el sau atunci când au posibilitatea de a interveni.

Discuția inițială pe acest subiect a început uitându-ne, așa cum facem de multe ori la platformele mari, însă discuția acum se extinde cu privire la toți furnizorii de servicii, toți deținătorii de platforme online și, cred eu, cu responsabilitate trebuie să ne uităm și să vedem cum reglementăm această responsabilitate pentru conținut.

Sunt foarte multe voci, inclusiv din grupul politic pe care îl reprezint, care susțin și eu sunt susținătorul acestei dezbateri cu privire la regula pe care am aplicat-o până acum și anume a unui singur spațiu geografic delimitat, care să preia întreaga responsabilitate pentru o platformă prezentă la nivel european pe partea de liability. Am văzut ce a însemnat în cazul Facebook și Irlanda: Irlanda practic preia la nivelul reglementatorului pe protecția datelor personale, preia practic toată jurisprudența europeană în ceea ce privește Facebook și dacă ne uităm la rezultatele de până acum, eu unul nu sunt convins că este o soluție adecvată și trebuie să vedem cum anume în viitorul pachet vom reuși să reglementăm mai bine această chestiune.

A doua temă pe care vreau să o pun în dezbatere, legată cumva de chestiunea de conținut, și anume cea care ține de tipul de publicitate pe care îl găsim și de care sunt responsabile platformele online ce gestionează servicii pentru consumatori sau marketplace-uri. Aici trebuie să vedem cum anume se așază această chestiune. Trebuie să fim foarte atenți și aici, din nou, pun accent politic pe ceea ce se întâmplă din ce în ce mai mult în domeniul publicității politice și a fake news-ului. Ceea ce se întâmplă în zona comercială și e acceptabil să se petreacă, în zona publicității politice și a posibilității de a manipula platforme pentru a interveni politic în procese fie electorale, fie inclusiv în felul în care consumatorii își iau informația, acolo deja intrăm într-o zonă care cred că trebuie să fie, la fel, atent privită și chiar reglementată, la un moment dat. Trebuie să găsim un cadru în care să purtăm acest dialog și să găsim posibilitățile cele mai adecvate de a limita impactul negativ al acestor realități”, a declarat Dragoș Tudorache.

În cadrul intervenției sale, Dragoș Tudorache a abordat și chestiunea strategică a poziționării operatorilor europeni în cadrul global: „Trebuie să privim foarte pragmatic la ce se întâmplă în jurul nostru, la nivel global, să vedem care au fost motivele pentru care acești operatori, care nu sunt europeni, au reușit să își clădească niște monopoluri în domeniile în care operează și să vedem dacă nu ar trebui și noi să avem un dialog mult mai aplicat cu industria, cu reprezentanții business-ului pentru a înțelege, de fapt, care sunt nevoile lor înainte de a ne grăbi cu reglementarea. Eu cred că noi fiind o Uniune și state membre, administrații, guvernări bazate foarte mult pe statul de drept, pe reguli, ne mândrim foarte mult cu standardele pe care le fixăm la nivel european și e bine că o facem, însă, în acest domeniu trebuie să fim foarte atenți la nevoile business-ului și să creăm posibilitățile de testare a unor soluții înainte ca ele să fie fie reglementate, fie puse anumite cadre, testarea lor și un dialog constant cu mediul de afaceri reprezentativ înainte de a avea pretenția că la nivel de reglementatori avem deja soluțiile legislative, prin care să reglementăm un domeniu sau altul. În cadrul mare de reglementare pe serviciile digitale, eu sper să văd din partea autorităților române o mână întinsă către mediul de afaceri pentru a vedea care sunt nevoile mediului de afaceri românesc în domeniul digital”.

Întreaga dezbatere poate fi urmărită AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Noutăți Generale

Alianța USR PLUS Neamț și-a lansat candidații la alegerile locale

Publicat

pe

Alianța USR PLUS Neamț și-a lansat, luni, 3 august, candidații la funcția de primar al orașului Piatra Neamț și la cea de președinte al Consiliului Județean, precum și la funcțiile de consilier local și consilier județean. Liderul USR Neamț, deputatul Iulian Bulai, și președintele PLUS Neamț, Ionuț Meraru, au fost prezenți la eveniment pentru a-și susține colegii.

Conferința de presă a fost deschisă de Iulian Bulai, care a vorbit despre nevoia de a face politică altfel în tot județul Neamț: „Avem oameni care vor fi vocea cetățenilor care doresc schimbare în fiecare localitate. Programul nostru de guvernare va fi unul umanist, axat pe investiții directe în oameni. Om cu om schimbăm județul în bine. Aceasta este intenția alianței USR PLUS la Neamț, acesta va fi sloganul nostru“.

Marius Irimia, candidatul USR PLUS la Primăria Piatra Neamț, de profesie inginer silvic, și-a prezentat obiectivele cu care intră în cursa electorală, vorbind, în primul rând, despre dezvoltarea turismului: „Am intrat în această competiție deoarece conducerea Primăriei Piatra Neamt și-a uitat scopul, acela de a-i mulțumi pe pietreni. Noi, Alianța USR PLUS, vedem turismul ca pe o reală posibilitate de dezvoltare a orașului. De exemplu, pentru Dealul Cozla avem planuri și soluții ca acolo să creăm un pol turistic, o zonă unde pietrenii și turiștii care aleg să ne viziteze orașul să poată petrece cel puțin o zi explorând zona. Avem soluții turistice și pentru alte zone cum ar fi: lacurile Bâtca Doamnei și Reconstrucția, situl arheologic Bâtca Doamnei, dealurile Pietricica și Cârlomanu. Avem soluții să facem din orașul Piatra-Neamț o adevărată zonă turistică, de interes național“.

Florin Zaharia este inginer transporturi maritime și comandant de cursă lungă și va candida la președinția CJ Neamț: „M-am hotărât să candidez pentru a schimba modul de lucru al administrației publice. Nu numai la Piatra-Neamț există un depozit de deșeuri care pune în pericol sănătatea oamenilor, aproape în fiecare oraș există. O comunitate educată nu tolerează incompetența responsabililor de mediu. Mai sunt școli în județ unde elevii nu au apă caldă, încălzire, școli cu acoperișul spart și profesori necalificați. Asemenea lucruri care nu trebuie să se întâmple într-o țară membră a Uniunii Europene“.

La rândul său, Ionuț Meraru, președintele PLUS Neamț, a declarat că programul de guvernare locală propus de candidații Alianței USR PLUS a fost adaptat în funcție de nevoile reale ale cetățenilor: „Alianța USR PLUS este formată pentru a aduce schimbări importante în administrația publică. Venim cu o echipă onestă, profesionistă. Programul de guvernare locală va fi unul simplu, realizabil și, totodată, adaptat la nevoile reale ale comunității”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, scrisoare către Michael Roth, ministrul de stat pentru Europa al Germaniei, și preşedinta Comisiei Europene cu privire la situația presei din Ungaria

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, solicită ministrului de stat pentru Europa al Germaniei, Michael Roth, și preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, măsuri în vederea asigurării respectării valorilor fundamentele ale Uniunii Europene în Ungaria, în contextul ultimelor amenințări la adresa presei independente, după ce redactorul-șef al principalului site independent de ştiri din Ungaria, index.hu, a fost forțat să demisioneze.

„În aceeași săptămână în care Viktor Orban s-a întors la Budapesta, proclamându-și triumful în urma Summit-ului european de săptămâna trecută, principalul site independent de ştiri din Ungaria este în criză, după ce redactorul-șef al index.hu a fost forțat să demisioneze, pe fondul acuzațiilor de ingerință politică. Această nouă amenințare la adresa independenței presei și a pluralismului media confirmă, încă o dată, îngrijorările în creștere cu privire la faptul că Ungaria continuă să întoarcă spatele valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. O presă liberă și vibrantă este unul dintre pilonii democrației.

Parlamentul European a preluat responsabilitatea în septembrie 2018, solicitând Consiliului să acționeze în vederea prevenirii autorităților maghiare de la încălcarea valorilor fondatoare ale Uniunii Europene. La acel moment, existau deja îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare, dar și privind independența judiciară, corupția, drepturile minorităților și situația migranților și refugiaților. Regret profund absența totală a progreselor din partea Consiliului privind Articolul 7 – procedura împotriva Ungariei, știind că, așa cum au indicat rapoarte oficiale recente, situația s-a deteriorat de când Parlamentul European a luat măsuri”, menționează Dacian Cioloș în debutul celor două scrisori.

În scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderul PLUS a solicitat următoarele: „Investigați situația din jurul index.hu și adoptați o poziție puternică pentru a susține independența presei în Ungaria. Nu există adevăr fără jurnaliști liberi pentru a-l putea relata. Contribuiți la accelerarea procedurii în cadrul Consiliului în vederea formulării unor recomandări concrete, stabilirea unor termene clare și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale UE în Ungaria. În prezent, audierile nu sunt organizate nici în mod regulat, nici structurat.

În urma acordului din Consiliul European privind imperativul pentru condiționalitatea cu statul de drept, contribuiți la accelerarea lucrărilor în Consiliu cu privire la propunerea Comisiei din 2018, care urmărește protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Parlamentul European este pregătit să înceapă trilogurile. Acesta este un element cheie pentru adoptarea rapidă a următorului cadru financiar multianual.

Anchetați și adoptați o declarație cu privire la acuzațiile depuse la DG Concurență, care susțin că piața mass-media din Ungaria este distorsionată în mod serios din cauza ajutorului de stat ilegal acordat către mass-media pro-guvern.

Utilizați toate instrumentele aflate la dispoziția Comisiei pentru a preveni o încălcare gravă a valorilor comune, cum ar fi procedurile de infringement accelerate și cererile pentru măsuri interimare în fața Curții de Justiție”.

De asemenea, în scrisoarea adresată ministrului de stat pentru Europa al Germaniei, Michael Roth, liderul Renew Europe a formulat următoarele solicitări: „Investigați situația din jurul index.hu și adoptați o poziție puternică pentru a susține independența presei în Ungaria. Nu există adevăr fără jurnaliști liberi pentru a-l putea relata.

Accelerați procedura în cadrul Consiliului în vederea formulării unor recomandări concrete, stabilirea unor termene clare și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale UE în Ungaria. În prezent, audierile nu sunt organizate nici în mod regulat, nici structurat.

În urma acordului din Consiliul European privind imperativul pentru condiționalitatea cu statul de drept, accelerați lucrările în Consiliu cu privire la propunerea Comisiei din 2018, care urmărește protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Parlamentul European este pregătit să înceapă trilogurile. Acesta este un element cheie pentru adoptarea rapidă a următorului cadru financiar multianual.

Răspundeți public la evenimentele din jurul index.hu și la zvonurile, difuzate de Viktor Orban, potrivit cărora cancelarul Germaniei a promis că va încheia procedurile Articolului 7 împotriva guvernului ungar până la sfârșitul acestui an”.

La finele celor două scrisori, Dacian Cioloș precizează că Ungaria nu este singurul stat membru unde sunt încălcări ale principiilor statului de drept și invocă, în acest sens, situația din Polonia, precum și solicitarea Comisiei Europene, din decembrie 2017, ca UE să ia acțiune în contextul amenințărilor percepute la adresa independenței judiciare din Polonia.

„Rapoarte recente au arătat că situația s-a deteriorat de atunci. Guvernul polonez a promis recent că va „repoloniza” mass-media țării, o strategie folosită adesea de politicieni pentru a pune botniță presei libere. Renew Europe mizează pe Președinția germană pentru a accelera, de asemenea, și procedura Articolului 7 în Consiliu față de Polonia.

Este timpul ca Uniunea Europeană să se poziționeze ferm cu privire la valorile sale. Este timpul ca Consiliul să își asume responsabilitatea și să apere toți europenii pentru a se asigura că trăiesc într-o societate liberă, democratică și prosperă. Cancelarul german, Angela Merkel, a subliniat în mai multe rânduri că statul de drept este o prioritate pentru Președinția germană. Acum este timpul să transpunem acest lucru în acțiuni concrete”, a conchis Dacian Cioloș.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Solicitare de urgență a unui audit extern de cercetare și management financiar pentru proiectul laserului de la Măgurele

Publicat

pe

Cele mai tulburătoare vești ale ultimelor săptămâni au fost cele legate de evoluția nefavorabilă (în creștere accelerată) a numărului de îmbolnăviri de COVID-19 din România. Starea curentă nu e bună, trendul și dinamica cifrelor sunt și mai proaste. În consecință, e normal ca lumea să fie îngrijorată atât legat de starea de sănătate a populației, cât și în ceea ce privește evoluția economiei noastre în următoarea perioadă.

Și atunci de ce mai vorbim despre orice altceva? De ce este marele proiect ELI (Extreme Light Infrastructure) o temă curentă? De ce e relevantă astăzi, mai mult decât oricând, această preocupare? De ce aproape în fiecare zi cercetători încă în contact cu fenomenul ELI sau plecați de pe platformă de ceva vreme dezvăluie noi bucăți de puzzle din afacerea Măgurele? Poate tot din cauza îngrijorării.

Una dintre puținele motive de optimism legat de viitor vine din acordul istoric european prin care în exercițiul financiar 2021-2027 Uniunea Europeană va avea un buget de 1,074 miliarde de euro și un plan de redresare de 750 de miliarde de euro. România ar urma să beneficieze de aproape 80 de miliarde de euro, din care 63,1 nerambursabile, iar restul împrumuturi la dobândă foarte mică. Dar această veste bună este înnegurată de îndoială, de grija că nu vom reuși să absorbim aceste fonduri, din lipsă de viziune, disciplină sau competență managerial sau, dimpotrivă, din prea multă mândrie națională și lipsă de cooperare.

În acest context, eliminarea suspiciunilor legate de ELI devine o măsură critică. Din păcate, semnalele de la Măgurele nu sunt deloc bune. Criticile legate de maniera în care domnul Nicolae Victor Zamfir administrează atât ca manager de cercetare, cât și ca manager financiar proiectul ELI sunt din ce în ce mai acute.

În aprilie 2013 se semnau la Bruxelles actele de înființare a AISBL – Asociația Consorțiului Internațional de furnizare al ELI. Domnul Zamfir reprezenta Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica și Inginerie Nucleara – „Horia Hulubei”, membru-gazdă al proiectului ELI alături de organizațiile din Ungaria și din Cehia.

În iunie 2020, structura de cercetare europeană ELI-ERIC (Extreme Light Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium) nu mai specifica prezența institutului din România în rândul membrilor fondatori pe fondul unui conflict de perspective: partea română supărată că trebuie să ceară aprobarea ERIC până și pentru „angajarea unei femei de serviciu”, în timp ce partenerii europeni menționează că așteaptă România să se alăture oricând consorțiului, dar prezentând dovezi clare de transparență și corectitudine în managementul financiar și de cercetare.

Stimată doamnă ministru a Ministerului Educației și Cercetării, Monica Anisie, stimate domn ministru secretar de stat responsabil cu activitatea științifică Dragoș Ciupariu, în mediul privat, atunci când grave suspiciuni planează asupra competenței sau bunei intenții a unui departament sau asupra unei organizații teritoriale dintr-o companie mai mare, prima măsură naturală este demararea unei anchete interne sau a unui audit extern, neutru, profesionist. Abia pe baza acestor date obținute managementul poate lua decizia potrivită.

Fără să intrăm în suita de informații care întețesc suspiciunile privitoare la extrem de lungul mandat al domnului Zamfir în rolul de director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și în rolul de coordonator al părții românești de proiect ELI, fără să ne propunem să analizăm motivele pentru care Ministerul Educației Superioare, al Cercetării și al Inovării din Franța a interzis propriilor institute colaborarea cu IFIN-HH, fără să ne propunem să examinăm aici multiplele plângeri realizate de aproximativ 100 de cercetători din institut care semnalizează abuzurile discreționare ale managementului, solicităm să se facă lumină în cazul ELI – Măgurele. 

Este de datoria instituţiilor statului să folosească mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a asigura atât opinia publică internă, cât şi partenerii europeni că România se ridică la nivelul aşteptărilor. În această direcţie, pe scară ierarhică, prima responsabilitate pentru redarea încrederii în proiectul ELI revine Ministerului Educaţiei căruia îi solicităm să recurgă la un audit exhaustiv cu comisii formate din experţi internaţionali.

Proiectul Măgurele este unul dintre puținele motive de mândrie națională pentru România. Haideți să păstrăm acest simbol deasupra oricărei suspiciuni de incompetență sau rea-credință prin realizarea acestui audit internațional și să identificăm cel mai bun mod de a continua, implementând un plan concret remedial pentru a debloca atât intern cât și internațional excelența în cercetare nucleară din România.

Ca sprijin, colegii noștri de la Bruxelles au scris deja o întâmpinare către Comisia Europeană solicitând poziția acesteia vis-a-vis de efortul de a asista România pentru reintegrarea acesteia în cadrul ELI-ERIC. Echipele noastre fac tot ce le stă în putință să sprijine recâștigarea încrederii partenerilor europeni. Dar e nevoie și de acțiune politică clară la nivel de minister pentru a putea recâștiga acest program simbol național.

 

Ștefan Pălărie, coordonator Grup de Lucru Politici Publice în Educație

Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite