Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dragoș Tudorache, de vorbă cu băcăuanii: Ați fost surpriza cea mai mare a acestor alegeri!

Publicat

pe data de

„Facem ceea ce am promis și cred că este un lucru important”, a subliniat Dragoș Tudorache, europarlamentar al Alianței USR PLUS și membru al Biroului Național PLUS, vineri, în cadrul unei întâlniri cu susținătorii partidului din Bacău, unde a vorbit atât despre alegerile europarlamentare și rezultatele obținute deja de delegația USR PLUS în Parlamentul European, cât și despre modalitatea prin care România se poate dezvolta și finanțările pe care le are la dispoziție la nivel european.

„Nu sunt băcăuan, dar, cu toate astea, m-am decis să vin prima oară în Bacău. Sunteți primul oraș pe care îl vizitez de când am câștigat cu toții alegerile și poate ar trebui să încep cu asta: să vă mulțumesc dumneavoastră pentru că știu că, printre dumneavoastră, au fost cei care au tras cel mai mult în alegeri, ați fost în stradă, ați lipit afișe, ați strâns semnături, ați fost alături de noi și ați făcut posibilă întâmplarea din 26 mai. De aceea pentru mine e foarte important să vă mulțumesc.

În al doilea rând, ați fost, din punctul nostru de vedere, surpriza cea mai mare a acestor alegeri. Cândva, în 2018, când noi gândeam proiectul politic, la acel moment România Împreună și apoi PLUS, făceam tot felul de studii sociologice, măsuram ce vor românii, ce așteptări au și măsuram cam care este bazinul nostru electoral. Și atunci, din studii, apărea undeva un element-surpriză, și anume că în Moldova se întâmplă ceva. Sociologii cu care vorbeam atunci spuneau «nu se poate, Moldova e roșie, din Moldova nu puteți să sperați la foarte multe voturi».

La acel moment, eu și încă cineva din partid am spus că nu credem în asta. Nu pot să zic că aveam o bază obiectivă pe care să îmi fundamentez opinia, dar eu am simțit atunci că în Moldova se întâmplă ceva, că Moldova va da o surpriză în aceste alegeri și cred că rezultatele din 26 mai au arătat asta. Din nou, dacă s-a întâmplat asta, nu s-a întâmplat neapărat din cauza noastră sau pentru că am făcut noi ceva în plus pentru Moldova. S-a întâmplat tot datorită dumneavoastră, pentru că eu sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră ați vorbit cu prieteni, cu colegi, cu familia și i-ați convins că putem să facem altceva și că putem să oferim electoratului altceva.

Ca europarlamentar sunt aici, în primul rând, pentru a vă spune că Bacău este primul oraș în care îmi voi deschide un cabinet de europarlamentar din care vreau să fac un model de interacțiune cu oamenii, este și o promisiune pe care am făcut-o în timpul campaniei și vreau să mă țin de ea. De ce Bacău? Cristi m-a convins să vin la Bacău. Eu sunt plin de speranță și sunt convins că din acest cabinet putem să facem un model. Nu avem încă sediu, dar îl vom avea foarte curând și, din acel moment, eu vreau să vin cât mai des în acest cabinet pentru că e modalitatea prin care aș vrea să reușesc să stau de vorbă cu electoratul cât mai des, mai ales că, de acum până la anul, va fi o serie lungă și intensă de momente electorale în care va trebui să adaugăm peste ceea ce am reușit să obținem în 26 mai pentru a ajunge acolo unde noi ne-am propus de la bun început, și anume să câștigăm guvernarea în 2020”, a declarat Dragoș Tudorache.

În a doua parte a discursului său, Dragoș Tudorache a vorbit despre activitatea sa la nivel european și despre ce au obținut, până la acest moment, europarlamentarii USR PLUS pentru România. „Ce pot să vă spun despre activitatea de europarlamentar este că, într-un fel, este cum am promis-o noi electoratului și cred că ăsta este și primul punct pe care puteți să îl spuneți celor care vă întreabă ce anume facem noi: facem ceea ce am promis și cred că este un lucru important.

Am spus în campanie că, prin profilul oamenilor pe care i-am pus pe listă, vom reuși mai mult decât a reușit orice altă delegație de europarlamentari români acolo să contăm, să avem influență politică pozitivă, adică să ne asigurăm că deciziile care se iau sunt decizii în care și noi să avem o contribuție.

S-a întâmplat din prima săptămână: atunci când Dacian Cioloș a fost ales președintele grupului politic din care facem parte, al treilea grup politic european ca mărime și ca importanță urcăm mai sus de locul trei pentru că, de fapt, am devenit un punct important în stabilirea majorității politice din Parlamentul European. Deci prima livrabilă concretă a fost asta.

A doua este că, și asta e cumva tot datorită profilului oamenilor pe care îi avem acolo, am reușit să obținem deja, din primele luni, dosarele care, pentru România, sunt cele mai importante: Dragoș Pîslaru, Cristi Ghinea, Clotilde, eu, toți. Fiecare dintre noi am reușit să ne impunem și avem gestiunea unor dosare foarte importante pe partea de fonduri europene, pe partea de fonduri de investiții (în următoarea finanțare de șapte ani la nivel european), foarte importantă pe zona de drepturi sociale, deci am urmărit în mod deliberat dosarele care au impact la nivel național”, a argumentat Dragoș Tudorache.

În acest context, Dragoș Tudorache a explicat ce surse de finanțare are România la nivel european și importanța lor. „Banii la nivel național vin din patru locuri. Dacă ești un guvern care gândește, dacă știi de fapt ce se întâmplă în jurul tău, o să îți dai seama că sursele de finanțare nu vin doar din bugetul național. Avem partea de fonduri europene, care este extrem de importantă, și mai sunt încă două surse care vin către noi la nivel european: sunt fondurile de investiții sau fondurile deschise pentru proiecte de investiții și pe care noi, până acum, nu le-am accesat deloc. De ce? Pentru că nu a existat niciodată o strategie la nivel național care să aducă autoritățile locale, firmele din România către acele proiecte. În primul rând să le spună despre ele, să îi învețe cum să le acceseze și să aducă acei bani care sunt extrabugetari – sunt bani care sunt disponibili pentru statele membre și care vin peste bugetul național și peste fondurile structurale.

Începând din acest an financiar, a mai apărut o a patra sursă de finanțare foarte importantă – pentru reforme structurale. Adică exact reformele de care o țară ca România are nevoie. Acest instrument va veni și cu bani, și cu expertiză tehnică pentru a ajuta statele membre care au nevoie de sprijin și de susținere pentru aceste reforme. Cine va fi raportul Parlamentului European pe aceste fonduri structurale – tot noi. Înseamnă că vom avea din nou posbilitatea să influențăm cât putem și să împingem cât mai mult din aceste instrumente către România. Tot ce ne mai trebuie este ca, la nivel național, să avem un Guvern și niște autorități, și la nivel local, și la nivel central care să știe ce trebuie să facă”, a explicat Dragoș Tudorache.

Stiri PLUS

Cine sunt candidații la funcția de coordonator regional PLUS și care sunt atribuțiile acestora

Publicat

pe

Sâmbătă, în prima zi a Convenției Naționale Extraordinare, membrii PLUS delegați își vor alege coordonatorii regionali, al căror principal rol este, conform Statutului partidului, asigurarea colaborării și schimburilor de experiență dintre filialele județene PLUS din aceeași regiune, implementarea unitară la nivel regional a hotărârilor structurilor de conducere ale PLUS de la nivel național, precum și reflectarea în politicile propuse de PLUS la nivel național a ideilor, propunerilor și nevoilor identificate la nivel regional.

În cadrul Convenției vor fi desemnați prin vot maximum cinci coordonatori regionali pentru fiecare dintre următoarele zone geografice, alegând dintre primii 10 candidați din fiecare regiune, clasați în ordinea voturilor obținute în cadrul alegerilor regionale:

a) Regiunea Nord-Est, cuprinzând județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui;
b) Regiunea Sud-Est, cuprinzând județele Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța;
c) Regiunea Sud-Muntenia, cuprinzând județele Prahova, Dâmbovița, Argeș, Ialomița,
Călărași, Giurgiu, Teleorman;
d) Regiunea Sud-Vest-Oltenia, cuprinzând județele Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinți;
e) Regiunea Vest, cuprinzând județele Hunedoara, Arad, Caraș-Severin, Timiș;
f) Regiunea Centru, cuprinzând județele Harghita, Mureș, Alba, Covasna, Brașov, Sibiu;
g) Regiunea Nord-Vest, cuprinzând județele Maramureș, Satu Mare, Bihor, BistrițaNăsăud, Sălaj, Cluj.
h) Regiunea București-Ilfov, cuprinzând sectoarele Municipiului București și județul Ilfov;
i) Diaspora

Lista candidaților la funcția de Coordonator Regional este următoarea:

Coordonatorii regionali aleși în cadrul Convenției Naționale Extraordinare din 7-8 decembrie 2019 vor avea următoarele atribuții:

• Susțin o colaborare eficientă interjudețeană, atât între echipele de conducere județene, cât și între echipele operaționale, inclusiv prin organizarea ședințelor online/offline cu Birourile filialelor județene sau cu echipele de resort;
• Contribuie la implementarea unitară, la nivel regional, a hotărârilor structurilor de conducere ale PLUS de la nivel național și sesizează organele statutare în cazul neimplementării sau nerespectării acestor hotărâri;
• Sprijină echipele județene în îndeplinirea obiectivelor asumate;
• Sunt primul punct de contact pentru filialele județene din regiunea respectivă, în momente de criză și/sau când se prezintă o urgență care nu poate fi rezolvată, în timp util, de către conducerea județeană;
• Asigură transmiterea la nivel local a hotărârilor adoptate la nivel național;
• Pot interveni în medierea conflictelor din interiorul filialelor județene din regiune;
• Participă la agrearea contractelor de performanță între Biroul Național și Birourile filialelor din regiune și monitorizează implementarea acestora;
• Prezintă semestrial un raport de activitate către filialele județene din regiune, precum și către Consiliul Național;
• Realizează o analiză semestrială a activității filialelor județene din regiunea lor;
• Comunică la nivel regional în numele PLUS, în coordonare cu echipa națională de comunicare PLUS și cu conducerea de la nivel județean;
• Pot participa, fără drept de vot, la orice ședință a organelor de conducere din cadrul filialelor județene, la ședințele comunităților din regiunea coordonată, precum și la orice alte activități organizate de către acestea;
• Participă lunar, fără drept de vot, la cel puțin o ședință (fizică sau online) cu membrii unuia dintre birourile județene din regiunea pe care o coordonează. Pe o durată de 6 luni, fiecare coordonator regional trebuie să participe minim o dată la o ședință a fiecărui birou județean din regiunea a cărei coordonare o asigură;
• Convoacă o dată la trei luni reprezentanții birourilor județene din regiunea pe care o coordonează pentru a evalua împreună activitatea PLUS din regiune și pentru a stabili prin consens direcțiile, prioritățile și obiectivele județene și regionale pentru următoarele trei luni;
• Susțin schimbul de bune practici în toate domeniile activității politice a PLUS, la nivel regional;
• Facilitează împreună cu președinții filialelor județene reflectarea la nivel național a necesităților și viziunilor responsabililor de politici publice din cadrul birourilor județene, prin colaborarea dintre aceștia și Comisia Națională de Politici și Programe;
• Își asumă în cadrul echipei de coordonatori regionali din respectiva regiune unul dintre următoarele roluri: strategie politică, politici publice, extindere și consolidare organizațională, comunicare publică, dezvoltarea activității de tineret. Rolurile vor fi asumate la începutul mandatului și pot fi modificate, ulterior, cu acceptul celorlalți coordonatori regionali din regiune.
• Monitorizează respectarea termenelor menționate în Statut și Regulament, pentru validarea/invalidarea de către filiale sau, după caz, comunități locale a potențialilor noi membri (inclusiv pentru cei cu activitate politică anterioară);
• Sprijină conducerile județene și echipele operaționale în procesele de planificare strategică, inclusiv prin mentorat în construirea unor planuri de acțiune viabile și implementarea acelor planuri;
• Sprijină echipele județene în planificarea unui calendar de evenimente de impact, cu vizibilitate maximă;
• Sprijină echipele județene în organizarea de consultări cu actorii relevanți din județ și/sau din regiune;
• Sprijină echipele județene în identificarea potențialilor viitori candidați pentru funcții publice;
• Susțin Birourile Județene în procesul de desemnare a candidaților PLUS pentru funcțiile de primar de municipiu reședință de județ și președinte de Consiliu Județean, prin formularea de evaluări de oportunitate pentru fiecare din candidații supuși consultării membrilor, conform Art. 45, alin. 2 din Regulamentul Intern.
• Asigură un proces statutar și regulamentar de organizare a alegerilor județene și a alegerilor la nivel de comunități, cu excepția situațiilor în care candidează pentru orice funcții în cadrul acestor alegeri;
• Sprijină echipele județene în interacțiunile lor cu partenerii din alianțe politice sau electorale, precum și în raport cu reprezentanții altor partide;
• Asigură comunicarea către membrii din regiune a mesajelor de interes regional, prin intermediul structurilor de conducere de la nivel local.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Tineret“: Trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, a prezentat, în cadrul unei postări ample pe Facebook, propunerile sale în ceea ce privește noua formă a „Garanției pentru Tineret“, în contextul angajamentului luat de noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a o transforma „într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor, cu un buget crescut și raportări periodice”. În acest sens, Dragoș Pîslaru a subliniat faptul că „obiectivul nu trebuie să fie doar sprijinirea tinerilor în educație și formare sau un loc de muncă, ci și să îi scoată „din nou pe drum, în diverse moduri”.

„Am găzduit astăzi în Parlamentul European evenimentul cu tema «Generația Invizibilă: ce urmează pentru tinerii inactivi din Europa?»

Mesajul principal pe care l-am transmis este acela că trebuie să construim poduri, nu ziduri. Tinerii simt adesea că există o anumită barieră între ei și reprezentanții lor care nu înțeleg provocările actuale și sunt departe de perspectiva lor asupra societății în continuă schimbare. Tinerii care nu ocupă un loc de muncă, care nu au educație sau formare profesională (NEET), în special cei care nu dețin competențele necesare, tinerii cu dizabilități, tinerii cu probleme de sănătate sau de familie sau cei care provin din medii defavorizate, se confruntă cu bariere specifice în ceea ce privește accesul pe piața muncii.

În ultimii șase ani, UE a abordat o integrare a tinerilor pe piața muncii printr-un instrument principal, „Garanția pentru tineret” – angajamentul politic luat de statele membre în 2013 de a oferi fiecărei persoane sub 25 de ani o ofertă de angajare, educație continuă, ucenicie sau stagiu într-o perioadă de 4 luni de la terminarea indemnizației de șomaj. Acest angajament a fost completat de «Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri», principalul program de finanțare al UE pentru facilitarea derulării garanției pentru tineret, 6,4 miliarde de euro destinate să sprijine anumite regiuni în care șomajul tinerilor a fost mai mare de 25% (ceea ce însemna 20 de state membre ). Această garanție pentru tineri a ajutat 3,5 milioane de tineri pe an să se pregătească, să învețe sau să muncească.

Acum, noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat în programul de lucru că va transforma «Garanția pentru Tineret» din 2013 într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor, cu un buget crescut și raportări periodice.

În timp ce așteptăm să aflăm cum va arăta acest instrument, cred că în primul rând, această nouă garanție de tineret trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă. Obiectivul nu trebuie să fie doar sprijinirea tinerilor în educație și formare sau un loc de muncă, ci și să îi scoată «din nou pe drum», în diverse moduri. O investiție care să poată aborda provocările lor individuale, să le dezvolte abilitățile necesare pentru a se adapta la piața muncii și a contribui astfel la bunăstarea lor economică și socială”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Concret, Dragoș Pîslaru propune următoarele măsuri: „În primul rând, trebuie să ne gândim la suportul individual, cum să ascultăm și să răspundem nevoilor individuale. Eurofound a sugerat deja că diversitatea NEET-urilor include șomeri de scurtă durată și de lungă durată, persoane bolnave sau cu handicap, cei care nu pot lucra din cauza responsabilităților familiale, cei care sunt descurajați de lipsa de oportunități, cei care sunt cei mai vulnerabili. Tinerii aflați în situații vulnerabile au adesea provocări personale care ar putea afecta implicarea lor, iar aceste provocări trebuie să fie abordate înainte de a continua orice muncă pentru îmbunătățirea abilităților lor sau pentru a se gândi să obțină un loc de muncă. Acest lucru poate fi, de asemenea, completat de o combinație de consiliere și îndrumare oferite de profesioniști dedicați și special instruiți.

În al doilea rând, trebuie să susținem implicarea timpurie a tinerilor.

– Activități de orientare / profilare pentru a evalua interesele, aspirațiile și opțiunile tinerilor în ceea ce privește educația, formarea și oportunitățile de angajare și pentru a-i ajuta să înțeleagă realitatea lumii muncii. Acestea trebuie să fie completate de planuri de acțiune individuale, care să conțină recomandări adaptate fiecărei situații și care să contureze următorii pași pentru progresul lor.
– Oferirea de sprijin financiar pentru tinerii vulnerabili care participă la programe active pe piața muncii, cum ar fi o indemnizație lunară, care acoperă unele cheltuieli, cum ar fi costurile de transfer.
– Angajatorii joacă un rol esențial pentru a găsi locuri de muncă durabile pentru tineri și pentru a crea oportunități de formare. O legătură între instituții și angajatori este, de asemenea, importantă pentru ca angajații să conștientizeze problemele cu care s-ar putea confrunta tinerii aflați în situații vulnerabile și pentru a oferi sprijin angajatorilor pentru a înțelege și aborda aceste probleme.

Nu în ultimul rând, trebuie să explorăm modalități de a măsura succesul programelor. Ar trebui să ne abatem de la criteriile de evaluare „rezultatul obținut” și mai degrabă să proiectăm indicatori de performanță inovatori pentru a măsura distanța parcursă de individ de la accesarea sprijinului (cum ar fi, de exemplu, «nivelul de autonomie»)”.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Avem nevoie de un pact adevărat pe educație. Reforma învățământului din România este o urgență

Publicat

pe

„Cauzele sunt multe, dar, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcționare a sistemului. Trebuie să înțelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educație”, susține președintele PLUS, Dacian Cioloș, în contextul în care România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani la testele PISA din 2018. Dacian Cioloș critică, totodată, în cadrul unei postări pe Facebook, reacția ministrului Educației, Monica Anisie, pe acest subiect, arătând faptul că realitatea învățământului românesc este una tragică și că reforma sa ar trebui să fie „prioritatea zero a oricărui guvern responsabil”.

„Rezultate dezamăgitoare pentru elevii români la Testele PISA din 2018: aproape 50% dintre ei nu sunt capabili să își folosească cunoștințele învățate la școală în viața de zi cu zi. De exemplu, elevii au fost puși să compare distanța totală pe două rute alternative sau să convertească prețurile într-o monedă diferită. La asemenea teste, România are, în 2018, rezultate chiar mai slabe decât în 2012 sau în 2015. Comentând situația, ministrul Educației, Monica Anisie, ne spune că nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm. Că evaluarea de la Testele PISA nu pune accent pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.

Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educație din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situații concrete de viață, dar ministrul Educației ne spune să stăm liniștiți, pentru că elevii știu. În fapt, este o tragedie: elevii români învață după un curriculum care nu are legătură cu viața reală. Dincolo de resurse, de finanțarea învățământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA țin de modul în care profesorii reușesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viața reală.

Programa școlară din România este depășită, manualele arată, cele mai multe dintre ele, mai rau decât cele din perioada comunistă. Copiii se plictisesc la ore pentru că materiile le sunt predate ca acum 30 de ani. Ne facem că nu știm toate acestea și vorbim despre reforme pe hârtie, despre educație subfinanțată, despre profesori prost plătiți. Da, avem toate aceste probleme, dar niciodată nu punem degetul pe rană. Nu ne ducem la originea dezastrului. Cauzele sunt multe, dar, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcționare a sistemului. Trebuie să înțelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educație.

Nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă în urma căreia tinerii ies din școală incapabili să-și asume proactiv un loc și un rost în societate. Cei mai mulți dintre antreprenorii cu care am stat de vorbă în ultima vreme ne spun că trebuie să-i califice pe tineri la locul de muncă, indiferent că este vorba despre absolvenți de școală generală, de liceu sau de facultate. Da, avem nevoie de un pact adevărat pe educație. Reforma învățământului din România este o urgență. Trebuie să fie prioritatea zero a oricărui guvern responsabil, căruia îi pasă de soarta acestei țări. Iar reforma trebuie făcută împreună cu cei mai buni specialiști pe care România îi are. Din țară și din diaspora”, a afirmat, pe Facebook, Dacian Cioloș.

Reacția liderului PLUS vine în contextul în care România are cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani la testele PISA 2018, scorul fiind în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, informează G4Media.ro.

Potrivit rezultatelor PISA 2018, publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), procentul de analfabetism funcțional este de 41%, în creștere față de 2015.

Rezultatele PISA 2018 la Citire arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009.

La Matematică rezultatele PISA 2018 înregistrează cea mai mare scădere față de testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14 puncte pierdute de România față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012.

Rezultatele PISA 2018 pentru Științe sunt și ele mai slabe, diferența față de cele de la PISA 2015 fiind de 9 puncte, iar față de 2012 – 12 puncte.

Citește în continuare

Cele mai citite