Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Tineret“: Trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, a prezentat, în cadrul unei postări ample pe Facebook, propunerile sale în ceea ce privește noua formă a „Garanției pentru Tineret“, în contextul angajamentului luat de noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a o transforma „într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor, cu un buget crescut și raportări periodice”. În acest sens, Dragoș Pîslaru a subliniat faptul că „obiectivul nu trebuie să fie doar sprijinirea tinerilor în educație și formare sau un loc de muncă, ci și să îi scoată „din nou pe drum, în diverse moduri”.

„Am găzduit astăzi în Parlamentul European evenimentul cu tema «Generația Invizibilă: ce urmează pentru tinerii inactivi din Europa?»

Mesajul principal pe care l-am transmis este acela că trebuie să construim poduri, nu ziduri. Tinerii simt adesea că există o anumită barieră între ei și reprezentanții lor care nu înțeleg provocările actuale și sunt departe de perspectiva lor asupra societății în continuă schimbare. Tinerii care nu ocupă un loc de muncă, care nu au educație sau formare profesională (NEET), în special cei care nu dețin competențele necesare, tinerii cu dizabilități, tinerii cu probleme de sănătate sau de familie sau cei care provin din medii defavorizate, se confruntă cu bariere specifice în ceea ce privește accesul pe piața muncii.

În ultimii șase ani, UE a abordat o integrare a tinerilor pe piața muncii printr-un instrument principal, „Garanția pentru tineret” – angajamentul politic luat de statele membre în 2013 de a oferi fiecărei persoane sub 25 de ani o ofertă de angajare, educație continuă, ucenicie sau stagiu într-o perioadă de 4 luni de la terminarea indemnizației de șomaj. Acest angajament a fost completat de «Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri», principalul program de finanțare al UE pentru facilitarea derulării garanției pentru tineret, 6,4 miliarde de euro destinate să sprijine anumite regiuni în care șomajul tinerilor a fost mai mare de 25% (ceea ce însemna 20 de state membre ). Această garanție pentru tineri a ajutat 3,5 milioane de tineri pe an să se pregătească, să învețe sau să muncească.

Acum, noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat în programul de lucru că va transforma «Garanția pentru Tineret» din 2013 într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor, cu un buget crescut și raportări periodice.

În timp ce așteptăm să aflăm cum va arăta acest instrument, cred că în primul rând, această nouă garanție de tineret trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă. Obiectivul nu trebuie să fie doar sprijinirea tinerilor în educație și formare sau un loc de muncă, ci și să îi scoată «din nou pe drum», în diverse moduri. O investiție care să poată aborda provocările lor individuale, să le dezvolte abilitățile necesare pentru a se adapta la piața muncii și a contribui astfel la bunăstarea lor economică și socială”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Concret, Dragoș Pîslaru propune următoarele măsuri: „În primul rând, trebuie să ne gândim la suportul individual, cum să ascultăm și să răspundem nevoilor individuale. Eurofound a sugerat deja că diversitatea NEET-urilor include șomeri de scurtă durată și de lungă durată, persoane bolnave sau cu handicap, cei care nu pot lucra din cauza responsabilităților familiale, cei care sunt descurajați de lipsa de oportunități, cei care sunt cei mai vulnerabili. Tinerii aflați în situații vulnerabile au adesea provocări personale care ar putea afecta implicarea lor, iar aceste provocări trebuie să fie abordate înainte de a continua orice muncă pentru îmbunătățirea abilităților lor sau pentru a se gândi să obțină un loc de muncă. Acest lucru poate fi, de asemenea, completat de o combinație de consiliere și îndrumare oferite de profesioniști dedicați și special instruiți.

În al doilea rând, trebuie să susținem implicarea timpurie a tinerilor.

– Activități de orientare / profilare pentru a evalua interesele, aspirațiile și opțiunile tinerilor în ceea ce privește educația, formarea și oportunitățile de angajare și pentru a-i ajuta să înțeleagă realitatea lumii muncii. Acestea trebuie să fie completate de planuri de acțiune individuale, care să conțină recomandări adaptate fiecărei situații și care să contureze următorii pași pentru progresul lor.
– Oferirea de sprijin financiar pentru tinerii vulnerabili care participă la programe active pe piața muncii, cum ar fi o indemnizație lunară, care acoperă unele cheltuieli, cum ar fi costurile de transfer.
– Angajatorii joacă un rol esențial pentru a găsi locuri de muncă durabile pentru tineri și pentru a crea oportunități de formare. O legătură între instituții și angajatori este, de asemenea, importantă pentru ca angajații să conștientizeze problemele cu care s-ar putea confrunta tinerii aflați în situații vulnerabile și pentru a oferi sprijin angajatorilor pentru a înțelege și aborda aceste probleme.

Nu în ultimul rând, trebuie să explorăm modalități de a măsura succesul programelor. Ar trebui să ne abatem de la criteriile de evaluare „rezultatul obținut” și mai degrabă să proiectăm indicatori de performanță inovatori pentru a măsura distanța parcursă de individ de la accesarea sprijinului (cum ar fi, de exemplu, «nivelul de autonomie»)”.

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Avem nevoie de un pact adevărat pe educație. Reforma învățământului din România este o urgență

Publicat

pe

„Cauzele sunt multe, dar, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcționare a sistemului. Trebuie să înțelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educație”, susține președintele PLUS, Dacian Cioloș, în contextul în care România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani la testele PISA din 2018. Dacian Cioloș critică, totodată, în cadrul unei postări pe Facebook, reacția ministrului Educației, Monica Anisie, pe acest subiect, arătând faptul că realitatea învățământului românesc este una tragică și că reforma sa ar trebui să fie „prioritatea zero a oricărui guvern responsabil”.

„Rezultate dezamăgitoare pentru elevii români la Testele PISA din 2018: aproape 50% dintre ei nu sunt capabili să își folosească cunoștințele învățate la școală în viața de zi cu zi. De exemplu, elevii au fost puși să compare distanța totală pe două rute alternative sau să convertească prețurile într-o monedă diferită. La asemenea teste, România are, în 2018, rezultate chiar mai slabe decât în 2012 sau în 2015. Comentând situația, ministrul Educației, Monica Anisie, ne spune că nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm. Că evaluarea de la Testele PISA nu pune accent pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.

Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educație din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situații concrete de viață, dar ministrul Educației ne spune să stăm liniștiți, pentru că elevii știu. În fapt, este o tragedie: elevii români învață după un curriculum care nu are legătură cu viața reală. Dincolo de resurse, de finanțarea învățământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA țin de modul în care profesorii reușesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viața reală.

Programa școlară din România este depășită, manualele arată, cele mai multe dintre ele, mai rau decât cele din perioada comunistă. Copiii se plictisesc la ore pentru că materiile le sunt predate ca acum 30 de ani. Ne facem că nu știm toate acestea și vorbim despre reforme pe hârtie, despre educație subfinanțată, despre profesori prost plătiți. Da, avem toate aceste probleme, dar niciodată nu punem degetul pe rană. Nu ne ducem la originea dezastrului. Cauzele sunt multe, dar, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcționare a sistemului. Trebuie să înțelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educație.

Nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă în urma căreia tinerii ies din școală incapabili să-și asume proactiv un loc și un rost în societate. Cei mai mulți dintre antreprenorii cu care am stat de vorbă în ultima vreme ne spun că trebuie să-i califice pe tineri la locul de muncă, indiferent că este vorba despre absolvenți de școală generală, de liceu sau de facultate. Da, avem nevoie de un pact adevărat pe educație. Reforma învățământului din România este o urgență. Trebuie să fie prioritatea zero a oricărui guvern responsabil, căruia îi pasă de soarta acestei țări. Iar reforma trebuie făcută împreună cu cei mai buni specialiști pe care România îi are. Din țară și din diaspora”, a afirmat, pe Facebook, Dacian Cioloș.

Reacția liderului PLUS vine în contextul în care România are cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani la testele PISA 2018, scorul fiind în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, informează G4Media.ro.

Potrivit rezultatelor PISA 2018, publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), procentul de analfabetism funcțional este de 41%, în creștere față de 2015.

Rezultatele PISA 2018 la Citire arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009.

La Matematică rezultatele PISA 2018 înregistrează cea mai mare scădere față de testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14 puncte pierdute de România față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012.

Rezultatele PISA 2018 pentru Științe sunt și ele mai slabe, diferența față de cele de la PISA 2015 fiind de 9 puncte, iar față de 2012 – 12 puncte.

Citește în continuare

Stiri PLUS

PLUS: Sperăm că Guvernul își va angaja răspunderea și pentru schimbarea legislației electorale

Publicat

pe

PLUS salută intenția Guvernului de a-și angaja răspunderea în Parlament cu privire la abrogarea recursului compensatoriu sau la eliminarea dispozițiilor privind dublarea perioadei cursurilor în cadrul INM. Chiar dacă acest pas prezintă riscul depunerii unei moțiuni de cenzură, considerăm că votul pentru o astfel de moțiune nu ar putea decât să clarifice situația politică din România. Guvernul trebuie să continue în acest sens, fără să cadă în cursa întinsă prin urgentarea procedurilor legislative din Parlament de către PSD.

Ne exprimăm, însă, îngrijorarea cu privire la omiterea modificărilor privitoare la legislația electorală dintre normele pe care Guvernul este dispus să își angajeze răspunderea. Lipsa unor modificări realizate urgent cu privire la alegerile locale (introducerea votului în două tururi pentru primari și președinți de consiliu județean) va permite perpetuarea conducerilor ilegitime ale baronilor locali. De asemenea, păstrarea la doi senatori și patru deputați a numărului de reprezentanți ai diasporei în Parlamentul României nu ia în calcul voința masivă de a se implica în deciziile din România exprimată cu ocazia ultimelor alegeri de către românii plecați din țară.

Ne dorim să colaborăm. Drept consecință, specialiștii PLUS pun la dispoziția Guvernului un proiect de lege prin care se impune trecerea la votul în două tururi pentru alegerea primarilor și președinților de consiliu județean, precum și creșterea numărului reprezentanților diasporei în Parlament de la șase la 15, în mod direct proporțional cu numărul de cetățeni cu domiciliul înregistrat formal în alte state. Astfel, diaspora ajunge să fie reprezentată în Parlament de un număr de parlamentari mai mare sau egal cu cel din județele mari ale României, precum Timiș, Cluj sau Dolj. De altfel, chiar președintele Klaus Iohannis le-a declarat liberalilor, luni, potrivit informațiilor apărute în presă, că trebuie să susțină revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin și a făcut apel pentru sporirea numărului de parlamentari aleși pentru românii din diaspora.

La momentul instalării, alegerea primarilor și președinților consiliilor județene în două tururi a fost unul dintre angajamentele publice ale Guvernului, iar creșterea numărului de parlamentari reprezentând diaspora a fost asumată de către PNL chiar înainte de acest moment. Sperăm ca Guvernul României să își mențină aceste promisiuni și să înțeleagă urgența punerii lor în aplicare, angajându-și răspunderea asupra proiectului propus de către PLUS.

De asemenea, atragem atenția asupra importanței desființării Secției Speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție, un real mijloc de presiune asupra magistraților. Solicităm Guvernului includerea în proiectul asupra căruia își va angaja răspunderea a desființării acestei structuri de parchet și revenirea la dispozițiile anterioare privind competența de urmărire a infracțiunilor săvârșite de magistrați.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Solicit acestei noi Comisii să ne arate trei lucruri – viziune, pasiune și ambiție

Publicat

pe

„I-am spus doamnei Ursula von der Leyen, înainte de votul de astăzi pentru noua Comisie, ce așteptări avem – eu și grupul Renew Europe – de la noul colegiu al comisarilor. Nu dăm cecuri în alb, pentru că vreau ca de această dată Comisia să se consulte cu Parlamentul European și să aibă în vedere așteptările cetățenilor în toate deciziile care privesc viitorul Uniunii”, a afirmat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, miercuri, în cadrul unei postări pe Facebook, cu privire la votul pe care Alianța USR PLUS l-a acordat noii Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen, care a fost învestită de Parlamentul European cu 461 de voturi ”pentru”, 157 de voturi ”împotrivă” și 89 de abțineri.

„Această Comisie este rezultatul unui examen riguros pe care Parlamentul l-a stabilit, dar care ar trebui să o consolideze. De aceea noul colegiu al comisarilor va trebui să-și respecte toate angajamentele luate în fața noastră. Solicit acestei noi Comisii să ne arate trei lucruri: viziune, pasiune și ambiție. Acesta este singurul mod de pregătire a Europei pentru a face față noilor provocări ale acestei lumi și de a-i inspira pe cetățeni, de a-i entuziasma în același timp. Da, de a-i entuziasma, pentru că avem nevoie de entuziasm pentru a realiza acest proiect. „O comisie geopolitică”, a spus doamna von der Leyen. E foarte bine, dar acest lucru necesită schimbări profunde.

Ca grup, am definit patru priorități majore:

Prima: avem ambiția de a face din Europa primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei în 2050, cu o economie gată să facă față acestei provocări. Acest lucru va fi posibil doar dacă îi avem alături implicați pe antreprenori, fermieri și cercetători. Așadar, haideți să investim în acest efort de tranziție – cu un fond de tranziție echitabil și o Bancă pentru Mediu – și un buget care să se ridice la nivelul acestei aspirații.

A doua: digitalizarea ne transformă societatea. Cu oportunități considerabile pentru cetățeni și economia noastră, dar și cu riscuri. Pentru a ține pasul cu această evoluție, trebuie să construim companii care să fie lideri în domeniu, facilitând accesul la finanțare pentru IMM-uri cu un cadru de reglementare pentru inteligența artificială, incluzând o adevărată strategie europeană pentru gestionarea datelor. Sunt convins că Margrethe Vestager și Thierry Breton se vor ridica la înălțimea acestei sarcini.

A treia: va vorbi Europa, în următorii cinci ani, pe picior de egalitate cu China sau Statele Unite? Va fi întotdeauna o voce auzită în Africa? Trebuie să arătăm că suntem capabili să gestionăm o politică de azil și migrație, care să fie în acord cu valorile noastre, să construim o politică comercială având în același timp clauze de sustenabilitate eficiente și o adevărată Europă a apărării, care să rămână deschisă parteneriatelor.

Nu în ultimul rând, pentru a ajunge la aceste obiective trebuie să reconectăm cetățenii la visul European. Ne dorim o democrație europeană care nu constă doar în prezența la urne din cinci în cinci ani, ci în care toată lumea se simte implicată. Aceasta va fi misiunea Conferinței privind viitorul Europei al cărei motor va fi grupul pe care-l conduc. Aceasta este modalitatea de a elimina obstacolele instituționale care împiedică Uniunea să acționeze cum ar trebui. Sindromul „Prea puțin, prea târziu” ar trebui să fie eradicat o dată pentru totdeauna.
În caz contrar, nu va fi domnul Schinas cu portofoliul său, ci americanii sau, chiar mai rău, chinezii cei care vor decide de mâine modul nostru de viață”, a declarat Dacian Cioloș în cadrul discursului său, susținut în fața noii Comisii Europene, în care a prezentat așteptările grupului Renew Europe de la noul colegiu al comisarilor.

Dacian Cioloș a argumentat, totodată, de ce a votat noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen:

„Facem acest lucru pentru că o bună parte din obiectivele, pentru care cei opt europarlamentari USR PLUS au primit votul cetățenilor români se regăsesc în programul noului colegiu al comisarilor:

Extinderea MCV la nivel european
☑Angajamentul de a lupta împotriva corupției prin operaționalizarea și finanțarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi
☑Păstrarea unui nivel consistent al fondurilor europene accesibile României prin politica de coeziune și politica agricolă comună
☑Angajamentul pentru incluziune și promisiunea implementării Garanției pentru Copii și Tineri
☑Organizarea unei conferințe privind viitorul Europei care să găsească soluții pentru democratizarea UE, inclusiv un mecanism de consultare permanentă a societății civile, pentru ca cetățenii să participe la deciziile instituțiilor europene

De asemenea, noua Comisie a inclus în programul său și marile teme de pe agenda grupului Renew Europe, pe care îl conduc: ambiția de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere al impactului asupra climei în 2050, cu o economie gata să facă față acestei provocări, și o orientare spre digitalizarea Europei cu un cadru de reglementare pentru inteligența artificială și o adevărată strategie europeană de date”.

Citește în continuare

Cele mai citite