Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Dragoș Pîslaru critică inițiativa „Contul Junior“, promovată de PSD: „Nu există transparență“. Cum ar îmbunătăți sistemul privind alocațiile copiilor și ce spune despre asistații social

Publicat

pe data de

Dragoș Pîslaru, numărul 3 pe lista USR PLUS pentru alegerile europarlamentare și fost ministru al Muncii în cadrul Guvernului Cioloș, a criticat, într-un interviu pentru Business Express, „Contul Junior“ lansat de Guvernul PSD-ALDE și politica coaliției de guvernare privind alocațiile copiilor și asistații social.

Dragoș Pîslaru consideră că măsura pusă deja în practică privind deschiderea la Trezoreria statului a câte unui cont pe numele fiecărui copil din România este „o manieră disperată de a acoperi gaura bugetară de către un Guvern PSD-ALDE iresponsabil. Practic, trag bani azi de la populație cu o promisiune de a plăti o subvenție semnificativă peste ani, la împlinirea vârstei de 18 ani. Falimentează azi economia și acoperă gaura îndatorând generațiile viitoare“.

Candidatul USR PLUS la europarlamentarele din 26 mai a făcut o paralelă între sistemul pus în practică de PSD-ALDE și Pilonul II, subliniind că nu există un studiu de impact privind fundamentarea subvenției care se acordă tuturor celor care au cont Junior deschis. „Atrag public atenția că nu există studiu de impact din nou pentru fundamentarea subvenției și că nu există o minimă transparență în cheltuirea sumelor economisite de către stat. Nu se pune problema, cum ar fi trebuit, ca banii să nu fie cheltuiți, ci investiți, pentru ca să existe o bază reală pentru rambursarea viitoare. Este o paralelă perfectă cu Pilonul I versus II de pensii – primul în care banii strânși se cheltuie imediat, al doilea în care banii se investesc judicios. Și în cazul pensiilor, PSD și ALDE sunt preocupați de cheltuiala imediată și nu cu investițiile“, a explicat Dragoș Pîslaru pentru Business Express.

Referitor la majorarea alocațiilor pentru copii, Dragoș Pîslaru a subliniat că este firesc să fie mărite, ținând cont de degradarea puterii de cumpărare, dar a ținut să arate că majorarea nu are la bază un studiu privind nevoile reale ale copiilor, iar nivelul alocațiilor a fost stabilit și acum, ca în trecut, arbitrar. „Creșterea alocațiilor este firească, mai ales prin prisma degradării puterii de cumpărare și creșterii inflației ca urmare a măsurilor economice și fiscale inconștiente ale PSD-ALDE. Nivelul rămâne unul arbitrar, neexistând din păcate un studiu de impact serios nici acum și nici în trecut. Propunerea PNL a fost pentru a obține capital politic, dar cu o justificare obiectivă, așa cum am precizat mai sus“, a spus fostul ministru al Muncii.

Dragoș Pîslaru a prezentat și una dintre soluțiile PLUS privind criticile care se aduc uneori referitor la modul în care ar putea fi cheltuiți de către părinți banii acordați de stat copiilor: „În cadrul PLUS, discutăm în comunitatea tematică Social de ceva vreme despre oportunitatea introducerii de carduri dedicate, care să aibă un tratament gen bonuri de masă, cu interzicerea cheltuielilor pentru alcool sau țigări. Tehnic există posibilitatea și, dacă am cupla la o astfel de inițiativă un program de educație financiară atât de necesar, am putea obține rezultate excelente. Si nu mă refer numai la educație financiară pentru adulți, ci poate, mai ales, pentru copii. Aici văd clar un posibil parteneriat public-privat, în care instituțiile financiar/bancare să își aducă o contribuție semnificativă. Evident, cardurile sociale ar putea să primească și sumele provenite din alte tipuri de beneficii / prestații oferite de stat, ceea ce ar reduce masiv costurile de tranzacție și birocrația aferentă“.

Candidatul USR PLUS la europarlamentare a vorbit și despre situația mult criticaților „asistați social“ și a subliniat că înainte de toate trebuie acționat cu empatie și oferit un minim ajutor, mai ales prin educație, astfel încât oamenii să-și poată depăși condiția de „asistat“.

„Haideți să oferim acces și oportunitate pentru rezolvarea unor nevoi primare și atunci oamenii se vor ridica și își vor depăși condiția de «asistați». Dar, mai întâi, este nevoie de o minimă empatie, de un minim sprijin coerent. Trebuie să investim în oameni, nu să îi momim cu niște sume care oricum nu le sunt suficiente decât să supraviețuiască. Nu sunt adeptul redistribuirii forțate, dar cred în echitate minimală prin a oferi oamenilor undița, și nu doar pește. Rezolvarea este deci trecerea de la «a da» bani oamenilor pentru a-i ține activi la a investi în oameni pentru a putea să se activeze. Doar așa îi vom scoate pe mulți din sindromul Stockholm în care se află azi, la mila unor politicieni corupți și interesați doar de propriul buzunar“, a explicat Dragoș Pîslaru.

Revista Presei

VIDEO Dragoș Tudorache, despre numirea membrilor CCR: Aș cere acestor instituții care nominalizează să pună în spatele numirii lor o procedură care să dea niște garanții

Publicat

pe

FOTO Adevărul

„Noi am anunțat că printre prioritățile noastre, odată ajunși la guvernare, va fi și reforma constituțională care va privi și regândirea interacțiunii dintre președinte și celelalte puteri ale statului, CCR, rolul CSM și garantarea independenței justiției. Sunt câteva elemente esențiale pe care noi le vedem absolut fundamentale pentru a putea să așezăm democrația românească pe baze un pic mai serioase”, a declarat Dragoș Tudorache, candidat din partea Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare, miercuri, la Adevărul LIVE, unde a prezentat viziunea formațiunii sale politice cu privire la reforma Curții Constituționale.

„Profilul unui judecător constituțional trebuie să aibă două componente: prima componentă este o competență profesională fără cusur și care nu trebuie să fie una strict juridică. Trebuie să fie oameni care, în cariera lor, prin ceea ce au făcut în mod dovedit și care poate fi verificat, și atins de oameni, au dovedit că au o înțelegere a modului în care funcționează statul superioră. De ce? Pentru că CCR asta face: trebuie să înțeleagă funcționarea statului în toată complexitatea lui și să înțeleagă ce înseamnă, de fapt, echilibrul între puterile statului pentru că ei asta sunt chemați să facă.

A doua componentă a profilului trebuie să fie cea morală. Oamenii aceștia trebuie să aibă un profil moral dovedit, auditabil pe care să îl putem vedea, atinge, simți dincolo de orice îndoială. Cum facem lucrul ăsta: marea majoritate a cursurilor constituționale din lume, acolo unde ele există, numirile sunt făcute de politic, de instituțiile cu reprezentare politică. Dacă e o problemă, nu acolo e, ci a felului în care aceste instituții înțeleg să facă nominalizările și să aleagă oamenii pe care îi trimit acolo și a responsabilității pe care ei o simt și a mecanismelor de control pe care le-am avea asupra acestor instituții.

Faptul că noi avem, din păcate, de 30 de ani un Parlament care este atât de departe de voința oamenilor, de încrederea oamenilor și că în afară de momentele electorale, în momentul în care ajung acolo, în mai toate cazurile, parlamentarii și-au văzut numai de ale lor, asta pe de-o parte. În al doilea rând, calitatea oamenilor care au intrat în politică, în acești 30 de ani, și a oamenilor care au ajuns în Parlament și pentru foarte mulți dintre ei, lipsa de profil moral la ei înșiși, nu am cum să mă aștept ca oamenii ăia să înțeleagă ce înseamnă un profil moral fără cusur dacă ei înșiși nu îl au.

Atunci, dacă e să căutăm o soluție, trebuie să o căutăm în felul în care alegem oamenii, să înțelegem că noi, ca societate, avem datoria civică și morală față de noi înșine, și față de copiii noștri, să alegem oameni mai buni, pe care să îi punem în Parlament. Trebuie să înțelegem că dacă nu o facem și trimitem oameni cu o istorie în spate de decizii proaste – sunt personaje în acel Parlament care sunt de 20 de ani acolo. E suficient să dăm o căutare pe Google și să găsim toate nenorocirile legislative pe care le-au făcut de 20 de ani. Faptul că noi continuăm să alegem astfel de oameni e o problemă în sine”, a declarat Dragoș Tudorache.

În acest context, Dragoș Tudorache a dat drept exemplu cazul nominalizării candidaților la funcția de procuror-șef european. „Apoi, aș cere acestor instituții care nominalizează să pună în spatele numirii lor o procedură care să dea niște garanții și se poate face fără să schimbi legea. Aș da un exemplu: numirea la Parchetul European. Haideți să ne uităm la ce s-a întâmplat, de altfel tot o numire politică. Obiectivez discuția, o las pe doamna Kovesi deoparte.

Care e procedura de numire în funcția de procuror european: primul pas și de aceea din punctul meu de vedere e pasul cel mai important: a fost un filtru profesional făcut de un juriu de vreo 11 membri, oameni care prin ceea ce fac, foarte diverși ca și profil profesional și ca zonă instituțională din care veneau, deci în acel juriu au fost avocați, președinți de Curți de Conturi, procurori generali din state membre, deci o așezare foarte complexă a modului în care oamenii ăia vedeau o funcție de procuror și funcția de procuror-șef a unei funcții atât de importante ca cea de procuror european.

Oamenii ăia, folosind niște criterii foarte clare, au decis o ordine, iar apoi acele numiri s-au dus la nivel politic. Orice ar face politica mai departe contează mai puțin. De ce? Pentru că m-am asigurat că acei oameni totuși au trecut de un filtru profesional care a spus că ei sunt ok și că ei bifează acele căsuțe de competență și de profil esențiale.

Ce ne împiedică și pe noi să facem asta? Nu ai nevoie de lege pentru asta. Deci ce împiedică Parlamentul, dacă vrea într-adevăr să arate că înțelege responsabil datoria pe care o are față de oameni, ce i-ar fi împiedicat să spună: uite, noi am stabilit să facem un juriu, aducem doi-trei oameni din societatea civilă, care înțeleg ce înseamnă funcționarea statului și Constituția, aducem doi-trei magistrați. Puteai să găsești niște profesori de drept constituțional, puteai să aduni în jurul tău oameni credibili și atunci decizia politică putea fi înțeleasă”, a explicat fostul ministru de Interne.

Dragoș Tudorache și-a exprimat speranța că românii vor da un semnal pe 26 mai pentru schimbarea clasei politice.

„Începând de duminică eu sper că, dacă înțelegem cu toții responsabilitatea civică, individuală și morală pe care o avem, putem să începem să facem primul pas să schimbăm clasa politică. Noi am anunțat că printre prioritățile noastre, odată ajunși la guvernare, va fi și reforma constituțională care va privi și regândirea interacțiunii dintre președinte și celelalte puteri ale statului, CCR-ul, rolul CSM-ului și garantarea independenței justiției. Sunt câteva elemente esențiale pe care noi le vedem absolut fundamentale pentru a putea să așezăm democrația românească pe baze un pic mai serioase.

Țara asta, Constituția noastră are nevoie de un mecanism pentru alegeri anticipate. Asta e ceea ce noi vrem să schimbăm: trebuie să introducem în Constituție un mecanism care să permită întoarcerea la electorat, la popor atunci când se rupe cumva încrederea între alegători și Parlament într-o formă sau alta”, a punctat Dragoș Tudorache.

Citește în continuare

Revista Presei

VIDEO Dragoș Tudorache, la Adevărul LIVE: Fac un apel la conducătorii Jandarmeriei să se gândească foarte bine ce fac și cum urmează acele ordine politice

Publicat

pe

FOTO Adevărul

„Dacă vrem să înțelegem de ce Jandarmeria acționează într-un fel sau altul, atunci trebuie să căutăm comanda politică. Nu ar trebui să fie așa și e un mare păcat că s-a ajuns aici. Eu sunt convins că în sufletul fiecărui jandarm care acum execută aceste ordine e un mare conflict”, a declarat Dragoș Tudorache, candidat din partea Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare, miercuri, la Adevărul LIVE, unde a vorbit despre măsurile necesare pentru a reforma Ministerul Afacerilor Interne (MAI), evidențiind problemele din sistem cu care s-a confruntat, în 2016, când s-a aflat la conducerea instituției.

„Eu am spus-o și după evenimentele din 10 august și am spus-o și de câteva ori de atunci: Jandarmeria este un instrument. Așa e ea clădită: ca instituție în cadrul MAI. Jandarmeria e formată să fie disciplinată și să urmeze niște ordine și atunci dacă vrem să înțelegem de ce Jandarmeria acționează într-un fel sau altul, de ce a acționat cum a făcut-o în 10 august, de ce acționează la Topoloveni și în alte părți, atunci trebuie să căutăm comanda politică. Nu ar trebui să fie așa și e un mare păcat că s-a ajuns aici, în primul rând pentru instituția Jandarmeriei. Este o instituție care a adunat, de-a lungul timpului, foarte mult respect.

Jandarmeria, prin menirea funcțiilor pe care le are, e de obicei foarte aproape de om, ajută oamenii în situații dificile, în momente de catastrofe naturale. Oamenii au și au avut, în mod natural, încredere în Jandarmerie și e mare păcat ce se întâmplă. Eu fac un apel la conducătorii Jandarmeriei să se gândească foarte bine ce fac și cum urmează acele ordine politice.

Un jandarm execută un ordin. Așa e construit el să acționeze. E o structură militarizată a MAI tocmai pentru asta: el e făcut să asigure ordinea publică pe baza unor instrucțiuni pe care i le dau comandanții. Bineînțeles, e și un cod al lor. Există niște proceduri pe care le urmează în diferite momente, dar, din nou: dacă vrem să căutăm responsabilitatea, mai degrabă aș căuta-o acolo de unde vine instrucțiunea.

Jandarmii, până la urmă, sunt oameni înainte de orice și sunt convins că în momentele chiar cele mai grele, jandarmii pun și o bucățică din ei în ceea ce fac. Am lucrat alături de jandarmi în câteva ocazii, mă refer la perioada din misiunea Kosovo, în care petreceam chiar foarte mult timp, eram printre singurii români, noi eram mână de civili care lucram la ONU și la OSCE, iar ei erau deja un detașament și știu că sunt oameni foarte buni acolo, oameni minunați care cumva pun și din sufletul lor și din mintea lor în ceea ce fac.

Însă, revin la ceea ce spuneam înainte: în esență, un jandarm care e scos în stradă cu o misiune, el nu are loc decât să execute un ordin. Dacă comandantul îi spune «te duci și interpelezi acei oameni de pe trotuar și îi bagi în dubă și îi aduci la secție», deci procedura în lege există: «conducerea la secție pentru identificare». Deci s-au primit niște instrucțiuni, te duci și îi iei la secție pe baza acelui articol din lege și apoi la secție te prefaci că durează până când îi cauți. Acolo intervine reaua-credință a celor care au dat ordine.

Eu sunt convins că, în sufletul fiecărui jandarm care acum execută aceste ordine, e un mare conflict, e o mare luptă interioară în ei pentru că sunt convins că, folosind acea bucațică de suflet pe care o pun în misiunile pe care le fac, sunt convins că acea conștiință le spune că nu e bine. Ceea ce sunt convins că se întâmplă este că mulți dintre jandarmii care sunt fortați să execute astfel de misiuni au mari procese de conștiință. Nu aș vrea să fiu în sufletul lor, în acest moment”, a declarat Dragoș Tudorache.

În acest context, Dragoș Tudorache a evidențiat una dintre constatările făcute, în 2016, când a preluat conducerea MAI, cu privire la modul în care oamenii erau obișnuiți să lucreze și să se raporteze la cel care le era ministru:

„Din păcate ar fi o constatare pe care am făcut-o cu tristețe, după ce am ajuns la MAI. În acel minister nu a existat o cultură organizațională care să lase oamenii să gândească cu capul lor și să aibă curajul să își facă meseria. Îmi amintesc printre primele ședințe de comandă pe care le-am făcut, aveam în fiecare dimineață ședință de comandă cu toți șefii de instituții din minister, și apăreau pe agendă diverse situații sau puncte pe care trebuia să luăm decizii și eu îi întrebam: «ce părere aveți?». În primele zile, de fiecare dată când întrebam «ce părere aveți?», se lăsa o liniște în sală și simțeam cât de dificil era pentru ei să înțeleagă ce se întâmplă. Cum adică să ne întrebe un ministru ce părere avem, cum adică să ne invite să spunem cum vedem noi, de exemplu, decizia respectivă pentru că ei acolo, și de multe ori am auzit, când îi întrebam: «cum să facem asta?» și răspunsul era: «cum ordonați?».

Era un exercițiu pe care oamenii aceștia nu îl aveau, nu erau obișnuiți ca cineva, la acel nivel, să îi lase să își aducă aportul la acea decizie. Ceea ce, însă, m-a bucurat a fost să văd că, în timp, oamenii se deschid dacă le dai oportunitatea, dacă îi întrebi, și în mod autentic, ce vor și ce cred, oamenii încep să construiască o brumă de încredere și încep să își întindă aripile, și să dea din expertiza și experiența lor. Ceea ce e foarte important. D-aia sunt încrezător că, pe un mandat mai lung, MAI se poarte reforma în bine în toate aspectele funcționării lui și de acolo pleacă, de la șefii de instituții”.

Pe de altă parte, Dragoș Tudorache a reiterat faptul că cei care trebuie să răspundă pentru evenimentele din 10 august sunt comandanții din acea perioadă: „Am și spus-o public, de câteva ori: șefii Jandarmeriei, cei care au fost în acele momente și au dat acele decizii, sunt primii care trebuie să explice care au fost ordinele de misiune pe care le-au avut și modul în care le-au îndeplinit. Nu jandarmii din stradă. Ei acolo au îndeplinit niște ordine”.

Întrebat cum ar reforma MAI, Dragoș Tudorache a punctat faptul că ar începe cu o revizuire a competențelor, iar mai apoi ar trece la profesionalizarea funcțiilor de decizie.

„O reformă a administrației, în general, și o reformă a unui minister cum e MAI nu e o treabă ușoară, dar ea ca să fie făcută bine și să funcționeze, trebuie să o faci repede. Cu cât întârzii mai mult decizia, cu atât devine mai dificilă. Aș începe de la a revedea foarte bine competențele diverselor instituții. Există multe neclarități între ce face Poliția, Jandarmeria, polițiile locale, deci sunt multe lucruri de revăzut la nivel de competențe, apoi trebuie mers foarte repede la profesionalizarea funcțiilor de decizie”, a subliniat fostul ministru de Interne.

În acest sens, Dragoș Tudorache a vorbit despre „cutuma împuterniciților la comandă”, pe care a găsit-o în 2016 la MAI:

„Înseamnă că poți să îl schimbi de azi pe mâine cum vrei tu, ca ministru. E într-un fel ce face Liviu Dragnea cu partidul lui, în acest moment. Deci când ai împuterniciți la comandă, asta înseamnă că oamenii ăia simt nevoia să îți fie supuși dincolo de regulile profesionale, pe care trebuie să le respecte, pentru că știu că stau în pixul tău și asta nu e normal. Sunt foarte puțini șefi de inspectorate județene care sunt acolo pentru că au câștigat un concurs și au stabilitate pe funcții. Din punctul meu de vedere, asta e o condiție esențială pentru profesionalizare și pentru desprinderea de politic. La nivelul tuturor șefilor de instituții pentru că această cutumă, a împuternicirii la comandă, o găsești peste tot în minister.

La nivel de desprindere de politic, asta e cel mai important: așezarea de competențe, inclusiv legislativ acolo unde este nevoie. Sunt foarte mulți oameni buni în administrația românească și în MAI la fel, dar oamenii buni au o istorie de a li se dea peste ceafă și atunci nu mai au curajul să creadă că poate fi și bine și, atunci, într-un început de reformă radicală cum e cea pe care eu aș face-o, la nivelul așezării funcțiilor de conducere, acolo trebuie să dai, în primul rând, încredere oamenilor buni care își pot asuma astfel de funcții, să o facă”.

În același timp, Dragoș Tudorache a ținut să precizeze faptul că o mare problemă va fi, pentru oricine va încerca să facă această reformă, confruntarea cu „valul de pensionări după legea Oprea”.

„Am spus-o și atunci când eram ministru: înțelegeam de ce oamenii ieșeau la pensie. Dacă aveau posibilitatea să iasă la pensie, cu pensie plină și cu toate drepturile la 40 de ani, nu puteam să condamn oamenii respectivi.

Au plecat enorm de mulți oameni buni. Un polițist, un jandarm, un pompier, un specialist în orice domeniu în minister, care ajunge la 39 – 40 și un pic de ani, acolo e la vârful potențialului lui profesional. Marea majoritate din ei deja începuseră să aibă acel curaj să vină pe funcții de conducere la un nivel mai ridicat și atunci tu să îi scoți din sistem, când ei încep să dea din acea experiență înapoi sistemului și să îi învețe pe cei care vin din spate cum trebuie să te așezi profesional, dacă tu scoți atunci un întreg etaj din sistem e o pierdere enormă pentru sistem”, a explicat Dragoș Tudorache.

Citește în continuare

Revista Presei

Dragoș Tudorache: „Sunt cel care face să se întâmple lucruri“. Candidatul PLUS la europarlamentare, despre cariera profesională, viitorul său politic și planul concret prin care aduce bani europeni în România

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Tudorache, candidat al PLUS pe listele Alianței 2020 pentru europarlamentare, fost șef al cancelariei prim-ministrului și ministru de Interne în Guvernul Cioloș, vorbește într-un interviu pentru Ziare.com despre cariera sa profesională și despre planurile sale privind mandatul de europarlamentar. La 27 de ani era liderul unei echipe de 100 de oameni care încercau să construiască un sistem juridic în Kosovo, iar acum candidează pentru un post de europarlamentar cu scopul clar trasat de a aduce bani europeni în România prin amplasarea unui centru operațional al UE privind migrația la Constanța.

În interviul acordat Ziare.com, Tudorache spune că este convins că va ajunge europarlamentar, fiind al cincilea pe lista Alianței 2020 USR PLUS, iar scorul necesar pentru a accede în PE este de 15% pentru USR PLUS. Candidatul PLUS se arată încrezător că Alianța 2020 va fi o voce puternică în viitoarea familie europeană pe care o va forma alături de En Marche din Franța și alte partide.

„Am fi a treia delegație în viitorul grup, ceea ce ne va permite să contăm inclusiv în negocierile din familiile europene pentru constituirea majorității în PE. Avem niște obiective clare pe care vrem să le îndeplinim, să livrăm pe programul asumat, iar pentru asta, în logica europeană, trebuie să ai influență în propria familie politică.

Urmărim două planuri: să ne impunem obiectivele din programul nostru politic în programul viitoarei CE și să participăm cât mai activ în negocierile pentru desemnarea funcțiilor celor mai importante din instituțiile europene “, spune Dragoș Tudorache, care mai precizează că îl vede pe Michel Barnier drept candidat cu șanse la șefia Comisiei Europene, în detrimentul lui Weber și Timmermans.

Dragoș Tudorache vorbește pe larg despre cariera sa profesională, care a început prin a fi judecător la doar 22 de ani.

„Am terminat Facultatea de Drept la 22 de ani, în 1997, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Era primul an când se dădea concurs național pentru intrarea în magistratură. Tinerii care am luat concursul aveam o alegere de făcut: un an la INM, atunci înființat, sau direct în instanță ori parchet. Eu am ales instanța pentru că eram nerăbdător să încep să muncesc. Așa am ajuns eu judecător la 22 de ani“, povestește fostul ministru de Interne tehnocrat.

„După foarte puțin timp s-a organizat la Ambasada Suediei un concurs pentru ceea ce era o primă deschidere a universităților din vest pentru absolvenți din Est pentru cursuri de masterat pe programele de drept european. […] Am văzut-o ca pe o oportunitate de a ieși și a mă deschide către altceva. Mereu a fiert în mine dorința de a face altceva, am nevoie de un stimul intelectual. Meseria de judecător e foarte frumoasă, îți da o structură de a gândi și simți, pe care cred că încă o am, dar devine ușor repetitivă.

Am câștigat bursa și am plecat la Stockholm. Era prima dată când ieșeam din țară, a fost o experiență fantastică și atunci am dorit pentru prima data să dau ceva țării. Și nu folosesc cuvinte grandioase.

Programele acestea existau pentru că începuseră negocierile de aderare cu blocul estic și era nevoie de oameni pregătiți pe drept european. La Stockholm studiam împreună cu un ceh, un slovac, un eștonian, un lituanian, un leton, deci cam din fiecare stat estic. De la jumătatea anului mai venea câte unul și spunea că a fost contactat de minister și la întoarcerea în țara va prelua departamentul de negociere cu UE.

Eu așteptam să sune telefonul și mă gândeam cum o să mă duc să pun umărul la negocieri și ce frumos va fi să folosesc ce învățam cu sârg. Am luat diplomă «cum laude», dar telefonul n-a sunat. M-am întors la instanța, mi-am văzut de ale mele, dar ceva intrase în sistemul meu.

Un an mai târziu, când se terminase conflictul din fosta Iugoslavie, OSCE a trimis solicitări către toate statele membre pentru diverse tipuri de profesii de care aveau nevoie. În fostele state în conflict, OSCE stabilise misiuni de monitorizare, în Kosovo chiar o misiune de administrare împreună cu ONU. O situație foarte interesantă să construiești o țară de la zero!

Pe vremea ministrului Stoica (Valeriu Stoica, n.r.), toate adresele chiar ajungeau la instanțe, așa că am văzut-o într-o zi în secretariat pe cea de la OSCE.

Mi-am trimis CV-ul la Viena, am fost contactat, am dat interviu și m-am trezit că în noiembrie 2000 am fost invitat să ocup o funcție în OSCE în Kosovo. Am plecat la două săptămâni după nuntă. Ne întrebam pe atunci, eu și soția, când vom ieși din garsoniera de serviciu de la instanță, mică și tenebroasă. Ne uitam la cei 2000 de dolari rămăși de la nuntă și ne întrebam ce să facem cu ei. Îi avem și acum.

Am plecat în ideea că voi sta șase luni, dar mi-a plăcut foarte mult. Șeful de departament, un canadian, mi-a propus să încerc să-l ajut să conducă departamentul, după următoarele șase luni a plecat și m-au numit în locul lui. Departamentul de monitorizare a statului de drept în Kosovo. ONU gestiona, era guvenul de facto, și OSCE întărea capacitatea instituțională și monitoriza“, povestește Tudorache, care explică în continuare cum a ajuns să conducă o echipă de 100 de oameni.

Când iau o decizie o fac după ce cântăresc bine. OSCE mi-a oferit un contract direct, dar am fost abordat de directorul general al departamentului de justiție din misiunea ONU, cei care administrau și pe care îi monitorizam, îi criticam. Era un american care mi-a zis direct: „ne-am săturat de critici, nu vrei să faci tu ce spui ca trebuie să facem?”.

Da, am spus, dacă îmi dați mandatul să fac ceea ce cred eu că trebuie făcut vă pun pe roți șandramaua și o fac să funcționeze bine. Americanul s-a uitat la mine, în SUA fusese șeful departamentului de crimă organizată în Departamentul de justiție de la Washington. A zis: OK!

Sistemul juridic rămas din vechea Iugoslavie era asemănător cu cel din România și asta m-a ajutat în contextul în care majoritatea personalului ONU nu erau europeni și înțelegeau greu sistemul continental, mai ales pe cel estic. Poate m-a ajutat spiritul meu foarte aplicat, mereu am avut tendința să iau lucrurile în mână.

Prima mea «sală a motoarelor» era un fel de grefă unde lucrau 20 de oameni. Erau niște table puse pe pereți și se încerca o organizare de instanță empirică. Într-o săptămână i-am aliniat pe obiective clare. Petreceam zilnic câte o oră la început, apoi a fost nevoie din ce în ce mai puțin, pentru a-i face să cânte aceeași partitură.

IT-ul nu ne ajuta. Cu tablele de pe pereți am început să organizăm dosar cu dosar și audiere cu audiere. Apoi am intrat în partea de substanță, am început să coordonez judecătorii și procurori internaționali, echipele care judecau dosarele și încet, încet am organizat orchestra. În doi ani am făcut-o cea mai eficientă operațiune ONU pe zonă de instanțe și procese internaționale.

Eram un puști de 27 de ani român care gestionam 100 de oameni, 70% canadieni și americani, câțiva germani și englezi, toți mai bătrâni ca mine. Când venea în Kosovo, fiecare primea o listă cu ce are de făcut în prima zi. Pe la punctul 4 scria să te întâlnești cu Tudorache.  Aveam o plăcuță cu numele meu pe ușă și invariabil se întâmpla ața: auzeam bătăi în ușă, cineva băga capul pe ușă, se uita la mine 5 secunde, închidea ușa și se ducea în secretariat să intrebe de dl Tudorache. «La ușa aceea». «Sigur? Că am deschis ușa și acolo era un tânăr». Și intrau înapoi.

Venea un judecător de la District Court Washington DC și îl vedea pe Tudorache de 27-28 de ani să-i spună cum merg lucrurile.

Mereu mi s-a întâmplat să fiu prea tânăr pentru lucrurile pe care le-am făcut și m-am învățat cu asta“, își amintește Tudorache.

Fostul țef al cancelariei prim-ministrului Dacian Cioloș ocupă în prezent o o poziție de funcționar european de care este foarte mândru și pe care nu i-o poate lua nimeni niciodată.

„La două săptămâni după ce am intrat în UE, au început să sune telefoanele de la Departamentul de justiție și afaceri interne, atunci încă erau unite, cu care lucrasem de la București în permanență. Am primit vreo trei, patru oferte.

Întâi ca agent temporar în Direcția de justiție și afaceri interne, mi-au propus să gestionez facilitatea Schengen. Erau un pachet financiar care venea și cu niște criterii pentru investiții în tot ce însemna pregătirea României și Bulgariei pentru intrarea în Schengen. Mi s-a părut interesant.

După șase luni s-a organizat și primul concurs pentru funcționari permanenți în instituțiile europene. L-am luat. Am devenit funcționar permanent și apoi m-am înscris la primul concurs pentru șef de unitate și l-am luat. Am devenit șef de unitate în CE. Ceea ce sunt și acum, este o poziție permanentă pe care nu mi-o poate luă nimeni vreodată.

Concursul acela mi-a dat ocazia de a fi în sistemul de management al Comisiei, am primit un grant asimilat celui de șef de unitate. Ce unități ocupi e în funcție de tine. Ultima este de migrație ilegală și politică de returnare. Eu am fost întotdeauna un magnet de crize și de misiuni imposibile“, mai spune Dragoș Tudorache.

Candidatul PLUS la europarlamentare spune că simte în mod natural că poate gestiona situații de criză și îi și place, exemplificând cu negocierile privind operaționalizarea sistemului Schengen, când a negociat cu delegații germani ți ceea ce a decis el s-a implementat.

„Îmi și place, în mod natural știu să le gestionez (crizele, n.r.) și cei din jurul meu simț asta. Prima ofertă a venit după ce CE primise mandatul de a dezvolta sistemul informatic Schengen și sistemul informatic pentru vize care urmau să fie cele două coloane vertebrale ale Schengen. Fără ele nu există Schengen. Dacă sistemul pică 5 minute, în toate aeroporturile e haos.

Sistemul era într-o criză profundă pe toate planurile. Tehnic se ratau toate testele, contractual era un conflict între CE și dezvoltator. Statele membre pierduseră încrederea în CE ca poate gestiona acest sistem și în 5 luni urma să fie luată decizia să-l oprească. M-a chemat directorul general și mi-a propus acest cadou otrăvit. Mulți dintre prieteni m-au sfătuit să refuz: vei rămâne cu stigmatul acestei ratări.

Mie mi-a plăcut sfidarea și m-am dus. Întâi m-am asigurat că statele membre nu vor opri proiectul și nu a fost ușor. Au fost negocieri grele până în ultima noapte de Consiliu. Concluziile Consiliului care au repus proiectul pe șine le-am negociat cu delegația germană la 2 noaptea și le-am scris pe un șervețel în restaurant. Și s-a întâmplat fix cum era scris pe șervețel. Apoi am renegociat complet contractul și tehnic am reorganizat complet echipele interne. Într-un an și jumătate am reușit“, mai spune fostul ministru de Interne, care indică și domeniile în care vrea să se implice odată ajuns în Parlamentul European și cum va aduce un centru operațional al UE la Constanța, lucru care înseamnă bani pentru această regiune a României

„Vreau să mă implic în negocierea pachetului legislativ pe migrație, din care știu toate detaliile. Vreau să echilibrez măsurile de control ale fluxurilor migratorii și să găsesc numitorul comun între interesele statelor membre. De ce e important pentru români? Pentru că fără a aduce „pacea” în dosarul migrație va fi foarte dificil să negociem în condiții bune celelalte dosare importante pentru România, cum ar fi politica de coeziune și fondurile alocate.

După adoptarea recentă a noului regulament Frontex, agenția europeană care susține statele membre în gestiunea frontierelor externe al UE, a fost inclusă posibilitatea stabilirii unor centre operaționale. Vreau să aduc un astfel de centru operațional în România, la Marea Neagră. Va însemna bani pentru regiunea Constanța, și un profil politic și strategic însemnat pentru țara noastră la nivelul Uniunii“, explică Dragoș Tudorache.

Citește interviul integral pe Ziare.com

 

Citește în continuare
Revista Preseiacum 19 ore

VIDEO Dragoș Tudorache, despre numirea membrilor CCR: Aș cere acestor instituții care nominalizează să pună în spatele numirii lor o procedură care să dea niște garanții

Editorialeacum 20 de ore

Sfaturi pentru Rovana Plumb ca să recupeze azi voturile pierdute

Revista Preseiacum 20 de ore

VIDEO Dragoș Tudorache, la Adevărul LIVE: Fac un apel la conducătorii Jandarmeriei să se gândească foarte bine ce fac și cum urmează acele ordine politice

Noutăți Generaleacum 2 zile

Inițiativa „Oameni noi în politică“ a întrunit condițiile prevăzute de lege. CCR trebuie să ofere lămuriri pentru invalidarea acesteia

Stiri PLUSacum 2 zile

Ovidiu Țentea: Despre „prostia monumentală“ a Guvernului României

Stiri PLUSacum 3 zile

Comunitatea maghiară poate avea drepturi doar într-un stat de drept și într-o Europă puternică. Declarația membrilor maghiari ai PLUS

Noutăți Generaleacum 4 zile

Victor Giosan, despre OUG care le permite primăriilor împrumuturi de 700 de milioane de lei pentru plata subvențiilor restante furnizării energiei termice: Un nou atentat la comportamentul corect al administrațiilor locale

Noutăți Generaleacum 4 zile

Din polul PLUS, urcăm la Cruce

Stiri PLUSacum 5 zile

Dragoș Tudorache, la Chișinău: România poate și trebuie să devină avocatul și vocea ce mai puternică în UE pentru Republica Moldova

Stiri PLUSacum 6 zile

Dacian Cioloș, la Chișinău: Eu, personal, sunt pentru unire. Noi abordăm acest subiect în mod pragmatic, nu în mod populist sau emoțional. Ne construim proiectul comun în jurul unor valori care să ducă la bunăstare

Cele mai citite