Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Dragoș Neacșu, despre digitalizarea ANAF: Avem o administrație fiscală de Evul Mediu. Bulgarii au informatizat fiscul, iar efectele pozitive s-au văzut din primul an

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

ANAF-ul trebuie reformat și obligatoriu informatizat, pentru că digitalizarea înseamnă transparență și eficientizare, iar banii obținuți astfel în plus la buget, dintr-o mai bună colectare, pot fi folosiți pentru investițiile care în ultmii ani sunt la cel mai mic nivel de la intrarea în UE, avertizează Dragoș Neacșu, membru al Biroului Național PLUS.

„Este nevoie de voință politică. Eu sper să fie, este primul lucru pe care mi-l doresc de la noul guvern. Digitalizarea se poate face într-un an“, a declarat Dragoș Neacșu în cadrul emisiunii „În fața ta“, de la Digi24.

Dragoș Neacșu a arătat că situația economică nu neste roz, că veniturile sunt mici, deficitul bugetar este de 2,1% în primele opt luni ale anului, în condițiile în care limita maximă permisă de UE este de 3%, iar misiunea viitorului guvern va fi una dificilă pentru a menține echilibrul bugetar. Omul de afaceri a explicat că în mediul privat primul lucru care s-ar verifica este dinamica veniturilor și cum sunt atinse țintele necesare, iar în cazul statului, responsabil cu colectarea veniturilor este ANAF, instituție despre a cărei reformare se vorbește foarte mult, dar nu se pune în practică.

„La nivelul primelor opt luni ale anului vorbim de un deficit bugetar deja de 2,1% din PIB, peste nivelurile din anii anteriori, și mult înainte de multe dintre cheltuielile care sunt amânate pentru ultimele două-trei luni ale anului. Asta face ținta de 3% din PIB deficit destul de greu de realizat, în măsura în care nu sunt amânate din nou și nu sunt abandonate plăți care sunt în ultimii trei ani, cel puțin, oaia neagră a deficitului bugetar. 

Primul lucru la care trebuie să te uiți este dinamica veniturilor: pe ce bani te poți baza, cât de sustenabile sunt veniturile. În funcție de asta îți poți planifica cheltuielile, pentru că trebuie să fie un echilibru.

În cazul statului, responsabil de venituri este în primul rând ANAF. Aici ajungem la unul dintre nodurile spinoase ale oricărei guvernări și în special pentru această guvernare despre care vorbim. Mediul de business și fiecare dintre cetățenii României, în calitate de contribuabil, își doresc reforma ANAF de foarte multă vreme.

S-a încercat de mai multe ori, s-au pornit programe cu Banca Mondială și s-au irosit bani, timp, resurse umane, iar noi avem în continuare o administrație fiscală care este mai degrabă din epoca medievală. Nu poate face față unei economii, vorbim despre sectorul privat, care încearcă să introducă digitalizare, inteligență artificială, robotizare. Vrea să fie în pas și are de ce să fie în pas cu aceste ultime forme de manifestare a revoluției industriale.

În acest timp, în cazul ANAF, după cum știm butada, veniturile online se colectează la ghișeul de la etajul 2.

Digitalizarea ANAF poate schimba fundamental modul în care sunt colectate veniturile bugetare și modul în care pot fi alocate resurse interne care pot în egală măsură să atragă o mult mai eficientă utilizare a fondurilor europene“, a explicat Dragoș Neacșu. 

Bulgaria, exemplu de succes privind efieciența digitalizării Fiscului. Condiția necesară: să existe voință politică

„Este nevoie de voință politică. Eu sper să fie, este primul lucru pe care mi-l doresc de la noul guvern. Digitalizarea se poate face într-un an. Exemplul cel mai clar este Bulgaria. Vecinii noștri au făcut acest lucru în perioada 2015-2017. Efectele au fost vizibile din primul an. Din 2015, când «gap-ul» de colectare (diferența dintre cât ar trebui colectat și cât se colectează în realitate, n.r.) a TVA-ului, principala zonă de deficit, de ineficiență în a colecta veniturile bugetare, era de 20%. Într-un an, în 2016, a ajuns la 12%, deci aproape s-a înjumătățit, și au menținut acest nivel și în 2017, doar pentru că au făcut această digitalizare, informatizare la nivel unitar și unificarea formularelor. În momentul de față, noi suntem de departe Polul Nord al acestui «gap», suntem în zona 36% la nivelul anului 2017, iar în perioada  2013-2014, potrivit OECD, am variat între 35 și 40%. Media la nivelul UE este de 11%. Prin digitalizarea fiscului, Bulgaria a ajuns la nivelul întregii UE într-un timp foarte scurt“, a arătat Dragoș Neacșu. 

„Toate aceste exerciții ar trebui să nu introducă un puseu inflaționist. La nivelul Zonei Euro, pentru 2019-2020, vorbim de un nivel al inflației de 1 – 1,2%. Noi suntem în zona 4%, în ultimii ani am avut o inflație cumulată de 10%, ceea ce înseamnă putere de cumpărare mai mică, ceea ce înseamnă putere de a angaja investiții mai mică pentru statul român. Ceea ce câștigăm dintr-o colectare mai bună trebuie să alocăm către investiții. Dacă analizăm doar ultimii ani, la gap-ul TVA, de colectare, avem valoarea cea mai mare, iar la nivelul bugetar acordat pentru investiții suntem la polul opus,  undeva la 2,3 – 2,6%“, a avertizat Neacșu.

Rezistența la schimbare a sitemului indică existența multor profitori. Efectele pozitive ale informatizării: transparența duce la o mai bună colectare a veniturilor

„Există și o rezistență la reformare, care vine din interiorul sistemului, legată de siguranța locului de muncă, dar aș face o analogie cu momentul de dinaintea intrării în UE, anii 2005-2007, când stegulețele roșii ale României erau pe justiție. Costul în bani al acestora era de până la 10 milioane de dolari la vremea respectivă și însemna informatizarea instanțelor judecătorești, astfel încât repartizarea dosarelor să se facă aleatoriu. A fost o rezistență teribilă a sistemului din vremea respectivă împotriva acestui demers absolut normal. Este vorba despre trasparență. Acesta este un punct nevralgic. E acea butadă: unii sunt mai egali decât alții, vă aduceți aminte de George Orwell (Ferma animalelor, n.r.). Adică unii plătesc întocmai și la timp, iar alții sunt tolerați în a nu plăti, unii chiar niciodată. De vreme ce vedem această rezistență constantă și încăpățânată, cred că sunt încă mulți care profită de lipsa de transparență“, a explicat Dragoș Neacșu, care a arătat că România continuă să fie prima în ceea ce privește „economia ascunsă“. Dacă doar o parte din economia ascunsă ar fi fiscalizată, România ar putea acorda cei 6% din PIB pentru bugetul eucației, așa cum prevede Legea Educației de ani buni, fără să fi fost însă aplicată niciodată.

„Plecând de la definițiile OECD, există o altă dimensiune la care România este liderul nedorit la nivelul UE: economia ascunsă. Aceasta conține elemente de tipul economiei subterane: există niste afaceri care evită fiscalizarea, care au niște căi binedefinite, au niște «șerpași» care îi duc către o «poieniță cu salarizare maximă»,  deci nu plătesc taxe; sunt acele activități ilegale; există zona de autoconsum și există și zona gospodăriilor individuale. Toate acestea însumate, deci și cele beningne și cele maligne, la nivelul anului 2015, potrivit raportului OECD, însemnau în România cam 23% din PIB. Media europeană atunci era de 16%. Dacă, printr-un miracol, am reuși să găsim mijloacele pentru a ajunge la media europeană, acei 6 și ceva la sută din PIB ar însemna, pentru prima oară în România, că ceea ce scrie în Legea Educației de niște ani buni, acea alocare de 6% din PIB, s-ar putea face integral. Niciodată nu am reusit să atingem acest nivel. Iar Educatia este domeniul esențial pe care iarăsi îl reclamăm ca mediu de afaceri pentru a îmbunătăți calitatea capitalului uman pe care îl avem, dar pe care nu reușim să îl fructificăm“.

Noutăți Generale

Andrei Lupu: Misiunea CSM este apărarea independenței justiției, nu ținerea sa sub control politic prin instrumente ca Secția Specială

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Respingerea proiectului de desființare a Secției Speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție de către CSM este încă o dovadă că justiția din România nu are nevoie numai de independență, ci și de o reformă reală”, este de părere Andrei Lupu, membru al Biroului Național PLUS, care subliniază, în acest context, că „PLUS propune regândirea modului de constituire a CSM, astfel încât magistrații să fie reprezentați în mod egal, fără a fi favorizați judecătorii și procurorii din cadrul instanțelor și parchetelor superioare”.

„Chiar CSM, organ reprezentativ al judecătorilor și magistraților, se opune astăzi în mod absurd desființării unei structuri de parchet care în mai mult de un an a reușit să trimită în judecată doar 3 persoane.

Mai mult, majoritatea membrilor CSM a acționat astăzi chiar împotriva opiniilor magistraților din întreaga țară pe care, teoretic, îi reprezintă și care, consultați fiind, au arătat în procent de aproape 80% că susțin desființarea Secției Speciale.

Nu în ultimul rând, votul rușinos dat astăzi de CSM a fost posibil doar prin contribuția celor doi «reprezentanți ai societății civile», numiți de fapt de către majoritatea din Senat.

Prin programul său politic, PLUS propune regândirea modului de constituire a CSM, astfel încât magistrații să fie reprezentați în mod egal, fără a fi favorizați judecătorii și procurorii din cadrul instanțelor și parchetelor superioare, care, deși mai puțini, ajung astăzi să desemneze mai mulți reprezentanți. De asemenea, susținem ca cei doi reprezentanți ai societății civile să poată fi desemnați printr-o colaborare reală cu organizații non-guvernamentale active în acest sector, iar nu politic, de către Senat. Implementarea unor astfel de modificări poate asigura o funcționare a CSM care să prevină în viitor luarea unor decizii contrare intereselor sistemului judiciar și chiar simplilor cetățeni, ce își doresc să apeleze la justiție.

Misiunea CSM este apărarea independenței justiției, nu ținerea sa sub control politic prin instrumente ca Secția Specială”, a declarat Andrei Lupu.

Reacția lui Andrei Lupu vine în contextul în care plenul CSM a votat pentru menținerea SII cu 10 voturi pentru, 8 împotrivă și un vot nul. Codruț Olaru a votat împotriva desfiintarii, iar procurorul general, Gabriela Scutea, a dat vot nul, potrivit informațiilor G4Media.ro. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a votat pentru desființarea SIIJ.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Vlad Voiculescu: Siegfried Mureșan a mințit în ceea ce privește munca mea și a Guvernului Tehnocrat

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Domnule Siegfried Muresan, dumneavoastră datorați scuze echipei mele. Ce ar fi și mai important însă este să spuneți adevărul, pentru că doar pe adevăr putem construi – s-a mințit prea mult în țara asta. Partidul Naţional Liberal însă datorează mai mult decât scuze. PNL datorează în continuare explicații pentru mai bine de 20 de milioane de euro din banii țării ăsteia, doar pe subiectul construirii spitalelor regionale”, afirmă Vlad Voiculescu, președintele PLUS București, în cadrul unei postări ample pe Facebook, în care îl acuză pe europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, că a mințit în ceea ce privește munca sa și a Guvernului Tehnocrat. În acest context, Vlad Voiculescu prezintă, pe scurt, „istoria spitalelor regionale și intersecția acesteia cu istoria PNL”.

„Dintre membrii PNL, domnul Siegfried Mureșan recunosc că îmi era mai degrabă simpatic. De aceea, nu mă așteptam tocmai de la dânsul să uite incompetența și furtul PNL-PSD când vine vorba de (ne-)construirea de spitale în România. Ieri, domnul Mureșan s-a înfoiat cum des o face PNL care încearcă să pară ce nu este și nici nu a fost în ultimii 30 de ani. Tot într-un stil politicianist, Siegfried Mureșan a mințit în ceea ce privește munca mea și a Guvernului Tehnocrat.

E poate un moment bun să ne reamintim istoria spitalelor regionale și intersecția acesteia cu istoria PNL.

𝐀𝐍𝐈𝐈 𝟐𝟎𝟎𝟔-𝟐𝟎𝟎𝟖: 𝐏𝐍𝐋 𝐋𝐀 𝐒Ă𝐍Ă𝐓𝐀𝐓𝐄

Încă din anii 2000 se vorbea despre spitalele regionale. A trebuit însă ca PNL să vină la guvernare pentru ca povestea acestor spitale să fie legată de un tun istoric*: în prima guvernare PNL-PSD (da, aceea cu domnul Tăriceanu în frunte), domnul Nicolăescu – ministru al sănătății liberal (între 22.08.2005 – 22.12.2008 și apoi între 22.12.2012 – 26.02.2014) – a comandat contra frumoasei sume de 114.839.000 lei studii de fezabilitate pentru construirea și dotarea ”la cheie” a 28 de spitale de urgență și pentru reabilitarea a 15 spitale județene de urgență. Un contract de peste 20 de milioane de euro a mers, prin atribuire directă, desigur – unui frumos consorțiu româno-austriac, pentru spitalele regionale.

Presa a cerut insistent în acei ani studiile, acestea nu au fost însă niciodată făcute disponibile publicului sau măcar autorităților publice locale pentru a le folosi.

Aveam să aflu de ce abia când am ajuns la Ministerul Sănătății: toate acele zeci de studii erau de fapt… unul singur. Restul păreau mai degrabă produse prin metoda copy-paste.

La vremea respectivă însă, ei s-au făcut că fac, guvernul s-a făcut că nu vede și așa s-au dus peste 20 de milioane de euro.

𝐀𝐍𝐈𝐈 𝟐𝟎𝟏𝟐-𝟐𝟎𝟏𝟒: 𝐏𝐍𝐋/𝐔𝐒𝐋 𝐋𝐀 𝐒Ă𝐍Ă𝐓𝐀𝐓𝐄 (𝐚𝐜𝐞𝐥𝐚ș𝐢 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐏𝐍𝐋)
Nici măcar acel unic studiu nu a fost folosit, actualizat, transmis mai departe autorităților publice locale pentru a face ceva cu ele.

𝟐𝟎𝟏𝟔: 𝐆𝐔𝐕𝐄𝐑𝐍𝐔𝐋 𝐓𝐄𝐇𝐍𝐎𝐂𝐑𝐀𝐓 𝐏𝐎𝐑𝐍𝐄Ș𝐓𝐄 𝐏𝐑𝐎𝐈𝐄𝐂𝐓𝐄𝐋𝐄

Pasul 1: Pentru banii europeni disponibili din 2014, Comisia Europeană a stabilit câteva condiții – după cum domnul Siegfried Mureșan probabil știe foarte bine. Acele condiții (condiționalități ex-ante) au fost îndeplinite de Guvernul Tehnocrat. Mai precis, asta a făcut o echipă de la Ministerul Sănătății condusă de un expert internațional de origine română care a lucrat ca simplu consililer – pe câteva sute de euro salariu. În cele 7 luni ale mandatului meu (Mai 2016-Ianuarie 2017).

Pasul 2: Până în 2016, niciun teren pentru cele trei spitale prinse in Acordul cu CE nu fusese identificat. În cele 7 luni ale mandatului meu, echipa mea a făcut și asta.

Pasul 3: Apoi trebuiau făcute studiile de fezabilitate. Studii care de data asta au fost făcute cum se cuvine – pornind de la ce mai putea fi folosit după aproape 10 ani, prin accesarea unor fonduri europene și prin semnarea unui acord cu Banca Europeană de Investiții – lucru făcut de altfel impecabil, de același Guvern Tehnocrat. Tot în cele 7 luni ale mandatului meu.

Nu aș menționa așa de des cele 7 luni, dar astăzi am realizat că este exact aceeași perioadă pe care a petrecut-o la guvernare PNL până astăzi.
Fără ca toate acestea să fi fost făcute încă din 2016, guvernul PNL și ministrul Tătaru nu ar fi putut semna astăzi niciun contract pentru construcția spitalelor.

Cel mult, PNL ar mai fi putut să dea un tun, așa cum a făcut-o cu aproape 10 ani în urmă. Altceva, în materie de spitale, nu a demonstrat PNL în ultimii 30 de ani.

Domnule Siegfried Muresan, dumneavoastră datorați scuze echipei mele. Ce ar fi și mai important însă este să spuneți adevărul, pentru că doar pe adevăr putem construi – s-a mințit prea mult în țara asta. Partidul Naţional Liberal însă datorează mai mult decât scuze. PNL datorează în continuare explicații pentru mai bine de 20 de milioane de euro din banii țării ăsteia, doar pe subiectul construirii spitalelor regionale. Siegfried Mureșan sigur se poate interesa în partid de chestiunea asta și ne poate explica. Poate domnul Orban își mai amintește – în fond, sunt doar 10-12 ani de atunci… din cei 145 de ani de existență cu care se mândrea zilele trecute PNL”, a scris Vlad Voiculescu pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Câți bani oferă UE pentru redresarea economică a României

Publicat

pe

Comisia Europeană a propus un pachet de redresare economică pe care l-a prezentat în plenul Parlamentului European pe data de 27 mai 2020. Comisia propune o viziune pe termen lung prin care să putem construi o Europă a noii generații, o Europă digitală, verde și rezistentă la șocuri.

„Propunerea Comisiei este una ambițioasă, elementul central fiind  alocarea financiară suplimentară de 750 de miliarde de euro, peste Cadrul Financiar Multianual pentru următorii șapte ani de 1.100 de miliarde de euro, ajungându-se astfel la un pachet de redresare economică pentru următorii șapte ani de 1,85 trilioane de euro“, susține europarlamentarul Dragoș Pîslaru, membru al Celule executive de criză PLUS. 

Pachetul de 750 de miliarde constă în 3 piloni principali, fiecare adresând nevoile generale și specifice ale statelor membre, dar oferind și noi priorități pentru UE în următorii ani. În propunere, Comisia Europeană prezintă și un tabel de distribuție a fondurilor, pe baza unei chei de alocare pentru fiecare stat membru. Cu o cheie de 4,4%, România se află pe locul 6 în Uniunea Europeană ca distribuție financiară, după Italia, Spania, Polonia, Franța și Grecia. Astfel, vom putea beneficia de până la 33 de miliarde de euro prin intermediul următoarelor programe:

1. Fondul de redresare – pilonul principal al pachetului

  1. Facilitatea de redresare și reziliență va pune la dispoziție 560 de miliarde de euro pentru a finanța investiții publice și reforme. Fondurile vor fi incluse în cadrul Semestrului European, pentru a susține UE în tranziția sa spre o economie verde, digitală și rezilientă. 
  2. Vom avea un buget suplimentar la politica de coeziune (REACT-EU) de 55 de miliarde care va fi disponibil tuturor statelor membre, dar va trebui să asiste regiunile Europei care au fost cele mai afectate de măsurile luate pentru combaterea pandemiei. 
  3. Vor exista 15 miliarde de fonduri suplimentare pentru programele de dezvoltare rurală
  4. Fondul pentru o Tranziție Justă, 40 de miliarde, ne va ajuta să punem în aplicare Pactul Ecologic European (Green Deal)

2. Stimularea investițiilor private pentru relansarea economiei

  1. Programul InvestEU își va dubla bugetul, ajungând la 30 de miliarde oferite de UE prin adaugarea unei facilități de investiții strategice de 15 miliarde care va investi în lanțuri valorice esențiale pentru reziliență, precum sectorul farmaceutic. 
  2. Va exista și un instrument de solvență de 31 de miliarde care oferă stimulente pentru companii viabile dar care întâmpină dificultăți în urma pandemiei.

3. Consolidarea de instrumente utile pe timp de criză

  • RescUE (Mecanismul de Protecție Civilă și Ajutor Umanitar)
  • Horizon Europe (Cercetare – Dezvoltare)
    1. Cooperare mai strânsă cu state terțe din vecinătatea UE și asistență de pre-aderare pentru țările din Balcani. 
    2. Cea mai importantă lecție învățată este că avem nevoie de mai multă coordonare a sistemelor de sănătate, așa că vom avea un nou Program European de Sănătate, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

Pe lângă instrumentul noii generații, Comisia a oferit și detalii despre Cadrul Financiar Multianual, pornind de la ultima propunere aflată pe masa negocierilor. Observăm în tabelul de mai jos cifrele propunerii Comisiei Europene și oferim în premieră o estimare a potențialului de atragere de granturi și împrumuturi pentru perioada 2021-2027 de către România. 

 

Noua propunere 2021-2027  (CFM + EU Next Gen)
Titlu Program Fond disponibil CFM (mld euro) EU Next Gen (mld euro) Total buget UE (mld euro) Alocare RO 2021-2027* (estimat, mld euro)
CFM 1100  750 1850 84,28, din care:

73,28 granturi 

11 împrumuturi

Piața Unica, Inovare și Digital  Total, din care: 140,7 69,8 210,5 2,3
Horizon Europe (granturi) 80,9 13,5 94,4 0,5
InvestEU (garanții sector privat) 15 15,3 30,3 Garanții
Instrument Solvență 0 26 26 Garanții
Connecting Europe Facility 28,4 28,4 1,5
Digital Europe Programme 6,8 6,8 0,3
Coeziune și Valori  Total, din care: 374,5 610 984,5 57,44
Coeziunea economică, socială și teritorială  (FEDR, FSE+ & CF) 323,2 50 (REACT) 373,2 32,8, din care:

Alocare prevăzută în CFM 30,6

 

și

REACT: 2,2

Facilitatea de redresare și reziliență 0,8 (asistența tehnică) 560 560,8, din care:

310 granturi

250 împrumuturi

24,64, din care:

13,64 granturi

11 împrumuturi

Resurse Naturale și Mediu  Total, din care: 357 45 402 23,29
PAC Pilon I (plăți directe) 256,7  256,7  13,37
PAC Pilon II (dezvoltare rurală) 75 15 90 7,45, din care:

Alocare prevăzută în CFM 6,75

 

și

EU Next Gen: 0,7

Maritim și pescuit 6,8 6,8 0,168
Fondul pentru o Tranziție Justă 10 30 40 2,3
LIFE (incl Natura 2000) 6,4  0,1
Migrație și Managementul Frontierelor Total 31,1 0,05
Reziliență, apărare și securitate Total, din care: 19,4  9,7 29,1 1,2
Securitate internă 1,705  0,15
Apărare 7,104  0,5
Mecanismul civil de protecție și apărare (rescUE) 1,1 2 3,1 0,14
Program de sănătate 1,7 7,7 9,4 0,41
Vecinătate și Global  Total, din care: 102,7 15,5 118,2
Cooperarea în vecinătate, dezvoltare și internațională 75,5 10,5 86
Ajutor umanitar 9,8 5 14,8
Administrație publică europeană  74,6 74,6

 

Pe lângă CFM 2021-2027 prezentat mai sus, Consiliul UE a aprobat finanțarea programului SURE de 100 miliarde euro, prin care România poate beneficia de împrumuturi în condiții favorabile de circa 3-5 miliarde euro pentru a susține financiar măsurile active de ocupare și de combatere a șomajului, necesare pentru a contracara efectele provocate de pandemie. 

În plus, Comisia Europeană pregătește implementarea Facilității Balanței de Plăți, prin care România poate împrumuta, în condiții favorabile, sumele necesare pentru acoperirea deficitului balanței de plăți. Pe primul trimestru 2020, deficitul BP al României a fost de 1,1 mld euro, dar probabil că nevoia de finanțare care să poată fi justificată pe anul 2020 este de cca. 10 mld euro (aproximativ similară cu cea de anul trecut).

Prin urmare, oportunitatea pe care România o are în context european ar putea să îi permită să atragă 73,28 miliarde euro granturi și 26 miliarde euro împrumuturi în condiții favorabile prin intermediul Comisiei Europene.  

Ca ordin de mărime, această sumă reprezintă 36,5% din PIB-ul României sau 5% din PIB în fiecare an, pentru următorii 7 ani de zile (2021-2027). 

În această sumă nu sunt incluse garanțiile oferite prin instrumentele financiare susținute de bugetul Uniunii (eg InvestEU), care vor putea atrage investiții private considerabile. 

Ce ar trebui să facem cu acești bani?

  1. Investiții publice – infrastructură rutieră, feroviară, digitală, de sănătate, educațională, de mediu, energetică, modernizarea administrației publice etc.
  2. Sprijinirea sectorului privat – o nouă politică industrială pentru dezvoltarea de ecosisteme industriale competitive, racordarea la lanțurile valorice europene, sprijinirea IMM-urilor și a antreprenoriatului, investiția în cercetare, dezvoltare, inovare.
  3. Investiția în oameni – acces la educație, sănătate, nutriție, locuire și ocupare pentru grupurile vulnerabile, combaterea sărăciei și a excluziunii, dezvoltarea de competențe digitale/profesionale, reforma sistemului de asistență socială, reforma pensiilor, 

 

Pentru a putea beneficia cu adevărat de oportunitățile oferite de finanțarea europeană, România trebuie să regândească în totalitate procesul de absorbție, prin debirocratizare, simplificare și pregătirea anticipativă de proiecte de calitate. 

Dragoș Pîslaru: Oportunitatea oferită de contextul actual și de răspunsul Uniunii Europene la provocările curente este una istorică. Cine va guverna 2021-2028 va putea fie să anuleze șansa unei generații, fie să răspundă la așteptarea de peste 30 de ani pentru modernizarea reală a României. Responsabilitatea este enormă și numai un guvern competent, determinat și cu viziune poate transforma această șansă în realitate. 

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite