Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Dezbatere: „Un pas spre dialogul româno-maghiar în cadrul PLUS despre valorile care ne unesc“

Publicat

pe data de

În ianuarie, la Cluj, a avut loc o dezbatere între membri ai Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) și mai mulți reprezentanți ai comunității maghiare, cu scopul de a cunoaște și găsi, în comun, soluții pentru un dialog sincer și deschis cu maghiarii din România astfel încât problemele și soluțiile aferente, dedicate comunității maghiare, să devină parte integrantă din programul politic și viziunea PLUS pentru România.

La dezbaterea organizată sub deviza „Un pas spre dialogul româno-maghiar în cadrul PLUS despre valorile care ne unescau participat Dacian Cioloș și Anca Majaru, din partea PLUS, și prof. Szilágyi N. Sándor, Peter Eckstein-Kovács, Dan Clinci, istoricul Kiraly Istvan, Kádár Magor etc.

În cadrul discuțiilor, toți invitații au semnalat problemele legate de conviețuirea româno-maghiară, dar au subliniat și că este prima ocazie în care un politician român vine să întrebe care sunt acestea.

În urma dezbaterii a reieșit clar că există discursuri paralele, că românii și maghiarii au puncte de vedere total diferite referitoare la ce cred unii că ar fi problemele celorlalți, iar una dintre principalele cauze este lipsa dialogului deschis dintre cele două comunități, pentru a facilita înțelegerea punctului de vedere al celuilalt.

Prof. Szilágyi N. Sándor a subliniat că din discursul celor două comunități din România lipsește dialogul și că una dintre cauze este dorința de a evita conflictul de idei în urma căruia pot apărea adevăratele soluții.

„Nu avem cultura conflictelor, vrem să le evităm cu orice preț. Problemele nu sunt la valorile comune. […] (Ideea de) Împreună este deocamdată doar un ideal. Deocamdată suntem doar laolaltă“, a mai spus Szilágyi N. Sándor, subliniind asfel că „împreună“ presupune colaborare.

De asemenea, s-a subliniat existența șicanelor din partea administrației, dar și a unor politici publice discriminatorii.

În ceea ce privește educația, dezbaterea a arătat că, la nivelul istoriografiei, trecutul comun al românilor și al maghiarilor este prezentat diferit fiecărei comunități, îndepărtându-se astfel, și românii, și maghiarii, de ceea ce au în comun.

Totodată, un fenomen îngrijorător care a fost luat în discuție este cel al distanțării aproape complete a comunităților maghiare de presa de limba română, care nu li se adresează și nu tratează problemele cu care se confruntă aceste comunități. Ca urmare, publicul vorbitor de limbă maghiară din România este acaparat de mass-media din Ungaria sau de presa controlată de UDMR. Efectul acestui fenomen este o segregare culturală și informațională și mai accentuată.

„Există un efect de «push» (împingere, n.r.) al maghiarilor al mediei centrale din România și unul de «pull»  (atragere, n.r.) de către media din Ungaria. Cu cât mai puțin te uiți, cu atât mai mult te distanțezi. […] În ceea ce privește informarea, românii și maghiarii trăiesc în lumi paralele“, a explicat Kádár Magor.

Reprezentanții comunității maghiare au arătat că, în fapt, prin toate manifestările lor, maghiarii testează doar măsura în care sunt într-adevăr acceptați de către români.

Un fapt de necontestat este că istoria nu poate fi ocolită, problemele trebuie discutate, dar în primul rând trebuie să existe încredere într-un viitor comun.

Péter Eckstein-Kovács a explicat că legislația românească privind drepturile minorităților ar fi oarecum corespunzătoare, dar nu este aplicată sau respectată, întocmai cum se întâmplă cu regulile generale de conviețuire (de ex. parcăm pe locurile rezervate persoanelor cu dizabilități, nu respectăm regulile de circulație etc).

„Legislația este bună, problemele apar din aplicarea defectuoasă sau din lipsa de aplicare“, a spus politicianul maghiar, fost membru UDMR, care a mai subliniat că „trebuie să avem încredere într-un viitor comun“.

Dacian Cioloș a subliniat, în cadrul intervenției sale, că, dincolo de problemele care țin de indentitate culturală și istorie, ambele comunități, română și maghiară, se confruntă cu aceleași probleme de ordin economic: lipsă de infrastructură, lipsa de servicii sociale de încredere, aceleași probleme grave în sistemul de sănătate și în educație.

Dacian Cioloș a arătat că, în viziunea sa, este nevoie de o abordare pragmatică și de dialog deschis: „Să găsim împreună soluții la problemele practice“.

Fostul prim-ministru tehnocrat a declarat că speranța sa este ca, în viitor, primarii localităților majoritar maghiare să caute mai mult să colaboreze pentru rezolvarea problemelor comunităților discutând cu edilii români din imediata vecinătate, pentru a îmbunătății condițiile socio-economice în întreaga regiune înconjurătoare a comunităților respective.

„Să facem cât mai mulți pași către dialog și să găsim soluții concrete! Să ne proiectăm un viitor în care să conviețuim“, a declarat Dacian Cioloș.

Ca o concluzie s-a desprins ideea că vindecarea identităților durează și presupune costuri însemnate, iar climatul politic este cel mai important, pentru că acesta poate favoriza sau, dimpotrivă, poate bloca total dialogul deschis. Cheia integrativă ar putea fi Europa, după cum a spus Dan Clinci.

În cadrul dezbaterii au fost prezentate și câteva propuneri care ar ajuta la facilitarea dialogului dintre români și maghiari: respectarea numelor maghiare în comunicarea din mass-media românem, realizarea unui mic ghid de comunicare privind problemele maghiarilor, distribuit în toată presa de limbă română (ex. De multe ori, persoanele publice maghiare sunt identificate prin prenume, „domnul Hunor“, fapt care denotă lipsă de interes și de respect față de maghiari).

Concluzia generală, subliniată de toți participanții, este că dezbaterea a fost doar un prim pas către dialog, dar unul cu siguranță necesar și bine primit, șă că se impune continuarea discuțiilor până la identificarea unor soluții concrete pentru vindecarea relațiilor româno-maghiare.

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Noutăți Generale

Ramona Strugariu: Venim în fata cetățenilor cu un document pragmatic care propune o serie importantă de măsuri menite să sprijine jurnalismul european

Publicat

pe

Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din PE a adoptat, marți, cu o largă majoritate Raportul privind consolidarea libertății presei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursul urii, dezinformare și rolul platformelor. Anunțul a fost făcut de către europarlamentarul USR PLUS Ramona Strugariu, pe Facebook, care a subliniat faptul că acest pas reprezintă „un mesaj ferm al Parlamentului European către toți cei care încearcă, într-o formă sau alta, să limiteze dreptul la liberă exprimare sau chiar să cenzureze presa liberă”.

„Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din PE a adoptat astăzi cu o largă majoritate Raportul privind consolidarea libertății presei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursul urii, dezinformare și rolul platformelor, subiect pentru care am fost desemnată raportor de grup. Mă bucură că raportul a obținut consensul larg al tuturor grupurilor politice din Parlamentul European și că în urma mai multor runde de negocieri, la care am contribuit activ în numele Renew, venim acum în fata cetățenilor cu un document pragmatic care propune o serie importantă de măsuri menite să sprijine jurnalismul european. Adoptarea acestui raport în Comisia LIBE este un semnal şi un îndemn foarte puternic pentru Comisie de a face pași rapizi şi clari în direcția garantării siguranței și integrității lucrătorilor mass-media. El este şi un mesaj ferm al Parlamentului European către toți cei care încearcă, într-o formă sau alta, să limiteze dreptul la liberă exprimare sau chiar să cenzureze presa liberă.

Textul raportului prevede printre altele:

  • Stabilirea unui fond permanent destinat proiectelor jurnaliștilor și sectorului mass-media în viitorul Cadru financiar multianual;
    Înființarea unui mecanism de reacție rapidă la nivelul UE care să asigure – împreună cu autoritățile naționale abilitate – protecția jurnaliștilor atunci când aceștia o solicită;
  • Adoptarea unei legislații curajoase anti-SLAPP (procese strategice împotriva participării publice) la nivel europen care să împiedice abuzurile celor aflați pe poziții de putere împotriva lucrătorilor mass-media;
  • Promovarea la nivel european a unor programe de alfabetizare media care să fie disponibile și adaptate tuturor categoriilor de vârstă;
  • Adoptarea unor garanții procedurale în cazul eliminării conținutului ilegal de pe internet;
  • Creșterea transparenței în ceea ce privește componența acționariatului și managementului organizațiilor media”, a scris Ramona Strugariu pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache: Concluzia ultimului Raport european privind drogurile conține câteva detalii îmbucurătoare, dar care îmi ridică semne de întrebare în ceea ce ne privește

Publicat

pe

„E esențial ca instituțiile Statului să adopte o minimă conduită de responsabilitate față de cetățeni, față de societate și să informeze public despre stadiul și evoluția investigației. Ar trebui să fie un reflex minim și firesc, fără să trebuiasca să îl ceară cineva”, subliniază europarlamentarul Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS, în contextul în care a trecut un an și jumătate de la incidentul coletelor cu cocaină, aduse de curenți pe plajele din Năvodari, Mamaia, Sulina și Sfântu Gheorghe, iar autoritățile nu au comunicat încă în ce stadiu se află ancheta și nici nu au oferit răspunsuri la întrebările simple și legitime puse cu privire la acest caz. Observația lui Dragoș Tudorache vine în contextul ultimului Raport european privind drogurile, ale cărui concluzii au fost prezentate în Parlamentul European.

„Concluzia ultimului Raport european privind drogurile conține câteva detalii îmbucurătoare, dar care îmi ridică semne de întrebare în ceea ce ne privește. Conform datelor care ne-au fost prezentate în Parlamentul European și devenite publice în raportul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, transporturile mari de droguri sunt interceptate în proporție din ce în ce mai mare. Aș putea saluta această afirmație dacă nu mi-ar aduce aminte de valurile de cocaină revărsate pe plajele noastre în primăvara anului trecut. Și, când zic valuri de cocaină, nici măcar nu folosesc o metaforă, pentru că pur și simplu sute de kilograme de droguri au ajuns pe plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe, Năvodari și Mamaia.

Ei bine, a trecut un an și jumătate de la acea întâmplare și nu avem nici astăzi un răspuns la câteva întrebări simple și cât se poate de legitime. De unde veneau cele aproape două tone de cocaină, cine făcea parte din rețeaua de crimă organizată de pe teritoriul României responsabilă cu preluarea și transportul, cel mai probabil, către alte țări europene? Cum a fost posibil ca ambarcațiunea respectivă să nu fi fost detectată de SCOMAR, sistemul foarte performant, plătit cu bani publici, care supraveghează traficul la frontiera maritimă a țării? Și, mai mult decât atât, un caz de o asemenea gravitate ar trebui să fie făcut obiectul unei cooperări interinstituționale cât mai eficiente între DIICOT, structurile specializate din cadrul Poliției Naționale și serviciile de informații. Poate că această cooperare chiar a avut loc, dar în ce stadiu se află ancheta? O rețea de trafic de droguri care să își asume transportul unei cantități atât de mari de cocaină nu e o bagatelă infracțională. Este un risc evident la ordinea publică și, îndrăznesc să spun, la siguranța națională. De aceea e esențial ca instituțiile Statului să adopte o minimă conduită de responsabilitate față de cetățeni, față de societate și să informeze public despre stadiul și evoluția investigației. Ar trebui să fie un reflex minim și firesc, fără să trebuiasca să îl ceară cineva.

Justiția este baza echilibrului democratic într-o societate, iar noi, Alianța USR PLUS, ne asumăm în totalitate respectarea independenței sale față de factorul politic. Dar avem nevoie, în egală măsură, de un act de justiție profesionist și responsabil față de societate”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Despre rolul arhitectului-șef în orașele mari și în Capitală

Publicat

pe

Oana Chirilă

Parlamentul României a trimis spre ratificare președintelui României proiectul de modificare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, proiect ce a fost adoptat în Camera Deputaților în calitate de cameră decizională. Parlamentarii USR au fost singurii care nu au votat propunerile, abținându-se de la vot.

Prin forma actuală se modifică lista de specialiști acceptați pentru ocuparea funcției de arhitect-șef, în sensul creării posibilității ca funcția de arhitect-șef de la nivelul orașelor să poată fi ocupată de un funcționar public, specialist atestat de Registrul Urbaniștilor din România, având formația profesională de inginer cu specializarea inginerie economică în construcții. Mai mult, această propunere se extinde și către municipii și sectoarele din Capitală. Motivația? „Avem o evidentă lipsă de arhitecți la nivelul orașelor, municipiilor, la nivelul comunelor nu mai discutăm că sunt floare rară. Arhitecții-șefi sunt foarte greu de găsit, sunt foarte greu de angajat, pentru că majoritatea migrează spre zona privată unde avantajele financiare sunt mult mai consistente”.

Posibilitatea ca poziția de arhitect-șef să fie ocupată în municipii mari sau în sectoarele din Capitală de persoane fără o reală experiență în domeniu și calificare specifică sprijină dezvoltarea haotică și lipsită de strategii și proiecte concrete.

De cele mai multe ori, da, în orașele mici, cât și în mediul rural această poziție de arhitect-șef este ocupată de oameni ce nu au avut o formare continuă și consistentă în domeniul amenajării teritoriale sau al urbanismului și nu înțeleg dezvoltarea orașului ca fenomen. Dacă arhitecții fug de acest rol, așa cum o proclamă inițiatorul acestui proiect, haideți să ne întrebăm și de ce? Legislația instabilă și interpretabilă în domeniu, birocrația peste măsură, cât și politizarea poziției limitează rolul strategic pe care arhitectul șef îl are în dezvoltarea durabilă a unui oraș.

Ce misiune are arhitectul-șef? Aceea de a crea punți de legătură între strategie și implementare a proiectelor de anvergură la nivelul orașului, de a înțelege fenomenele urbane ce constituie viața urbei, de a veghea asupra dezvoltării durabile a comunității.  Un arhitect-șef este un profesionist în domeniu, având abilitatea de a negocia și media între calitate, elementele definitorii pentru contextul urban și social în care acesta lucrează, dar și un bun strateg. În câte primării din România are arhitectul-șef cu adevărat acest rol?

Profesionalizarea acestui rol și asigurarea independenței sale față de primar trebuie să rămână prioritare la nivel administrativ, însă totodată orașele noastre au nevoie stabilitate legislativă în ceea ce privește urbanismul și amenajarea teritorială, instituirea obligativității organizării de concursuri de arhitectură pentru lucrări de utilitate publică pentru a crește calitatea în construcții, cât și de digitalizarea procesului de autorizare.

Conform expunerii de motive, modificarea legislativă propusă prin proiectul de lege va duce la creșterea calității vieții cetățeanului prin creșterea nivelului actului de consultanță, la scăderea birocrației și aplicarea conceptelor de dezvoltare durabilă. Mă întreb cum dacă arhitectul-șef nu este arhitect sau urbanist? Revin la importanța profesionalizării rolului, însă nu în sensul propus de prezentul act normativ. Așa-zisa consultanță pe care o oferă un arhitect-șef nu se rezumă numai la procesul birocratic și cunoașterea legislației în domeniu, ci la o viziune holistică ce are în vedere concepte de dezvoltare durabilă, acte normative la nivel european, contextul social și cultural al localităților în care aceștia activează.

Solicit președintelui României să nu ratifice aceste modificări propuse prin Proiectul de Lege PL.x nr.201 din 29 aprilie 2020, pentru modificarea art. 36, aliniatul 1 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, proiect adoptat de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.

* Material de Oana Chirilă, coordonator regional PLUS Regiunea Vest, candidat al Alianței USR PLUS la Camera Deputaților

Citește în continuare

Cele mai citite