Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Despre Schengen, vize pentru americani și UE

Publicat

pe data de

Există câteva adevăruri paralele, pe care trebuie să le înțelegem. Vedem o amestecătură de declarații în spațiul public, care mai de care mai confuze.

  • Decizia Comisiei Europene de a apăra cinci state membre, inclusiv România, prin introducerea unui pas în plus pentru americanii care vor să călătorească în UE este benefică. Arată clar valoarea Europei: solidaritate între state mai mici, ce le transformă într-o putere mare;
  • Este ceva normal chiar dacă nu suntem în Schengen, pentru că se referă la spațiul unic european, unde libertatea de mișcare este asigurată tuturor cetățenilor (din care, evident, facem parte). Nu vă cere nimeni viză de Franța;
  • SUA în schimb vă cer vize. Deși ei vin la noi fără. Iar lipsa asta de reciprocitate este incorectă;
  • Asta nu înseamnă că ne certăm cu americanii. Nici noi și nici UE. E un balet diplomatic care trebuie să ducă la aplicarea regulilor similare pentru toți europenii (deci și pentru români) de către SUA. E o negociere și într-o negociere trebuie să faci front unit;
  • Intrarea noastră în Schengen este ceva separat. Deși criteriile tehnice le-am îndeplinit de ceva vreme, decizia finală aparține guvernelor (deci partidelor de guvernământ) din statele membre UE. Și câteva astfel de partide nu vor să fie blamate intern că au facilitat accesul unei Românii care încă, obiectiv, nu îndeplinește niște criterii politice (considerate de ei importante, ca și statul de drept, lupta împotriva corupției etc.);
  • Am fi intrat în Schengen dacă nu ar fi reînceput rapoartele MCV negative (luate ca indicatori de aceste guverne). Iar rapoartele MCV negative nu reîncepeau dacă nu veneau ordonanțele în justiție și reforma justiției, ambele criticate dur de absolut toți partenerii externi (și europeni și americani).

În politica externă, ca în orice negociere pe lumea asta, contează câteva elemente: solidaritatea, răbdarea, echilibrul și atenția la detalii. Politicienii români care fie se sperie de inițiativa Comisiei Europene, fie chiar o critică sau se solidarizează cu administrația obtuză a lui Trump dau dovadă de carențe în acest domeniu. Și dau semne celeilalte părți că poate poziția de negociere a UE poate fi fragmentată.

De fapt, poate fi un câștig fantastic pentru România. E un moment în care faptul că suntem membri ai UE ne transformă dintr-un stat provincial și mic într-un interlocutor egal pentru cea mai mare putere a Globului. Folosit corect, acest moment nu numai că nu periclitează prietenia româno-americană, dar o poate chiar întări. Pentru că ne poate conferi atât drepturi egale dar și mai mult respect, ceva mai valoros pe termen lung.

Iar la nivel intern al UE, dezicerea de inițiativa Comisiei este cel puțin imatură. Pentru că ei tocmai pentru noi au lansat-o. E ca și cum un frate mai mare vrea să te ia și pe tine la joc când altul, mai mare și tare, nu te lasă, iar tu te sperii și zici „aah hai că nu mă joc oricum, să nu-l supărăm pe ăsta”.

Personal am ratat de mai multe ori să merg în SUA tocmai datorită procesului stufos de obținere al vizelor, din lipsă de timp și chef să mă ocup de el (plus taxa, când eram student, era vreo 150$, adică un weekend lung la Roma). Când ai tot Globul la dispoziție, mai ales țările UE, atâtea țări fantastice unde poți merge ușor, de ce să aleg SUA? Mai ales pentru că facem parte din UE, ca America să ne mai impună bariere este o limitare pentru ei, nu doar pentru români sau polonezi sau celelalte nații discriminate din Uniune.

Sunt sigur însă că vor înțelege asta și că vor elimina această barieră discriminatorie. Pentru că între prieteni adevărați, așa cum spunem și ei și noi că suntem, nu ar trebui să existe discriminare.

Editoriale

Cultura nu este un capriciu!

Publicat

pe

FOTO Cornel Brad

Ieri, Ursula von der Leyen a afirmat în conferința de presă în care anunța propunerile de comisari europeni și portofoliile lor că trebuie să putem aborda problemele care contează cel mai mult, rapid și cu determinare“. La o primă analiză a portofoliilor, cultura nu pare să fie considerată o „problemă care contează cel mai mult”.

Atunci când a fost aleasă, în luna iulie, președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a angajat să construiască o Europă unită de pace și valori. Or, valoarea intrinsecă pe care cultura o are în construirea unei Europe unite și pașnice, adică deschisă, diversă, dinamică, incluzivă și democratică, este de netăgăduit. Fără recunoașterea explicită a dimensiunii culturale, viitorul Uniunii Europene ca efort comun este dificil de imaginat. La fel cum este greu de imaginat un viitor mai bun pentru România fără recunoașterea explicită a culturii ca fundament care îi conferă personalitate și îi atribuie valoare în contextul macroidentitar al celorlalte națiuni cu care interacționează cultural și geopolitic. Căci, pentru o națiune, cultura nu este un capriciu!

O cultură vie, deschisă și inovatoare este cel mai bun promotor al valorilor și principiilor în care credem și pe baza cărora vom construi viitorul nostru și al copiilor noștri. Atenție, însă: deschiderea nu reprezintă un adversar al tradiției, ci doar o etapă necesară într-un construct identitar viu. Cultura este identitate în măsura în care reflectă în mod corect, fără derapaje ideologice, istoria, tradiția, mentalitatea, dezvoltarea, inovarea și influența unei comunități naționale într-un cadru larg, istoric, social, cultural.

Doar dacă vom întări această comunitate pe baza culturii împărtășite vom putea construi un viitor mai bun în România. Or, acest lucru este posibil doar dacă suntem de acord că trebuie „să abordăm rapid și cu determinare“ structurarea, reglarea și susținerea relațiilor comunitare, coeziunea socială, întărirea sferei publice și a discernământului cetățenilor și dimensiunea spirituală pe care o simțim pierdută deseori. Cu alte cuvinte, sa reclădim încrederea şi speranța în România prin cultură.

Da, cultura ar trebui sa fie una dintre „problemele care contează cel mai mult“. În România și în Europa.

Citește în continuare

Editoriale

PLUS denunță violarea drepturilor de orice fel ale românilor din Diaspora

Publicat

pe

FOTO: Bogdan Deleanu, membru al CNPP Diaspora

Am aflat recent că la Forumul Românilor de Pretutindeni, un eveniment organizat la București și „binecuvântat” de prezența Vioricăi Dăncilă și a lui Eugen Teodorovici, discuțiile tind să meargă mai degrabă în direcția absurdului. Un cunoscut apropiat al PSD, domnul Eugen Terteleac, președinte al Asociației Românilor din Italia, a declarat că ar trebui interzise filialele partidelor politice românești din afara țării.

Dincolo de faptul că propunerea contravine tuturor valorilor europene care prevăd libertatea de asociere, ea nu ar avea nicio modalitate de implementare. Atâta timp cât românii din statele de reședință respectă legislația locală de acolo, nimeni nu le poate impune, din România, cum să trăiască sau ce să facă în timpul lor liber sau cu opțiune lor politice.

Dar această tentativă este totuși grăitoare pentru gândirea PSD! După ce i-au adus pe români la disperarea necesară pentru a-și lăsa țara și familia în urmă, se pare că nu le este de ajuns. Vor să intervină chiar și dincolo de hotare.

Este un semn clar că PSD se teme de diaspora. În același timp, este o nouă dovadă de gândire meschină și punitivă față de oricine care are curajul de a se opune, așa cum o face mereu diaspora românească, abuzurilor pesediste.

Din fericire, avem vești proaste pentru ei: românii din afară sunt liberi, atenți la toate aceste declarații și din ce în ce mai organizați și gata să voteze. S-a văzut pe 26 mai și se va vedea la toate alegerile următoare. Și niciun fel de tentative de acest fel nu îi vor putea rupe vreodată de România.

* Material realizat cu Echipa CNPP Diaspora

Citește în continuare

Editoriale

Ce facem cu diaspora? O abordare în trei pași

Publicat

pe

Bogdan Deleanu, membru al Consiliului Național PLUS

Vestea că sunt peste 5,6 milioane de români plecați din țară nu ne surprinde. De fapt, echipa PLUS Diaspora a CNPP (Comisia Națională de Politici și Programe) tocmai era pe cale să lanseze zilele acestea cifra de 5,5 milioane, obținută din cercetările noastre proprii.

Ce contează acum este ceea ce ne propunem să facem. Peste un sfert din români sunt plecați din țară, iar dintre aceștia majoritatea au plecat în ultimii 15 ani. Fiecare român din străinătate ușurează drumul pentru încă doi. „Hai, vere, că te angajez la mine la restaurant, șantier, firmă, magazin etc”. În ritmul acesta, nici nu mai contează cine guvernează România peste 10 ani – nu va mai fi nimeni aici!

Iar dacă unii se întreabă „de ce ar trebui să ne pese, la urma urmei, de cei care pleacă?”, iată altă cifră identificată de echipele noastre: românii din afară au trimis acasă, în 2018, aproape 5 miliarde de dolari!

Ne gândim la o abordare în trei pași:

Stoparea Exodului – prioritatea numărul 1 pentru diaspora este, de fapt, în țară. Câtă vreme nu se rezolvă problemele de acasă, lumea va continua să plece, iar cei plecați nu se vor întoarce. Prioritățile pentru cei plecați sunt:
1.  Reforma educației, cu accentul pus pe predictibilitate, competență, dobândirea de aptitudini utilizabile în viața reală și calitate peste cantitate;
2. Reforma în sănătate, inclusiv depolitizarea managementului sanitar, susținerea unui personal medical competent și independent și un buget de sănătate modern;
3. Susținerea mediului privat, sprijinind antreprenoriatul, și claritate fiscală, simplificând birocrația și privilegiind lupta inteligentă împotriva corupției.

Deschiderea drumului spre casă – dacă vrem să avem vreo șansă să aducem măcar o parte din acești oameni înapoi, trebui să:
1.  Creăm un one-stop-shop pentru întoarcere, care oferă asistență administrativă celor care au nevoie de acte noi, recunoașterea dovezilor sau diplomelor externe etc;
2. Reformăm sistemul de evidență a populației, cu noi facilități digitale;
3. Ușurăm reînscrierea în sistemul educațional sau de muncă românesc a celor care au petrecut o perioadă de timp în afară.

Trebuie să acceptăm că diaspora e România, indiferent dacă se mai întorc sau nu (de altfel, cam 40% dintre cei întrebați de noi spun că nu s-ar întoarce. Sau că nu s-ar întoarce până la pensie):

Chestionar PLUS Diaspora
1. E nevoie de o legislație pentru diaspora și administrație în afara frontierelor corelate cu amploarea problemei, care să faciliteze legătura permanentă cu țara;
2. Trebuie să investim major în salvarea identității și limbii române, mai ales pentru tinerii născuți în diaspora, prin tabere, manuale, programe de studiu, școli virtuale și ale mecanisme adaptate lor;
3. Crearea de legături noi între diaspora și țară, prin susținerea mediului asociativ, proiecte de îngemănare, asistență venită din afară către țară, mai multă putere de decizie din partea diasporei pentru țară.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 22 de ore

Clarificări privind regimul de impozitare a veniturilor obținute de românii din diaspora

Noutăți Generaleacum O zi

Oana Țoiu: În profesori și în școală ar trebui să ne punem speranța, nu fricile. Lipsesc elementele de bază pentru siguranța copiilor

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dragoș Tudorache, despre Rovana Plumb și Sylvie Goulard, la B1 TV: Grupul Renew Europe se va poziționa față de fiecare nominalizare în parte după ce va avea analiza proprie. Le vom trata în mod egal

Editorialeacum 3 zile

Cultura nu este un capriciu!

Stiri PLUSacum 3 zile

PLUS: Cunoaștem decizia CCR din 2012 care a respins o lege adoptată de Guvernul Boc în 2011 prin asumarea răspunderii. Noi nu propunem o lege de comasare a alegerilor locale și parlamentare

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dacian Cioloș: Dacă Rovana Plumb va fi respinsă, România poate desemna un alt candidat pentru postul de comisar, care va primi tot portofoliul transporturilor

Stiri PLUSacum 4 zile

Dacian Cioloș: Pactul pentru anticipate e singura soluție logică și viabilă de deblocare a crizei politice și e o soluție prin care poporul nu e ocolit

Noutăți Generaleacum 4 zile

Dacian Cioloș, despre Rovana Plumb: Dânsa va trebui, la audierile din Parlament, în loc să explice viziunea sa despre portofoliu, să dea explicații despre dosarul Belina și despre ce a făcut la Mediu

Editorialeacum O săptămână

PLUS denunță violarea drepturilor de orice fel ale românilor din Diaspora

Revista Preseiacum O săptămână

Oana Țoiu, la Realitatea TV: Nici după mediatizarea cazului Caracal, când toți ochii erau pe poliția din România, nu s-a schimbat mare lucru. Trebuie schimbat la nivel sistemic

Cele mai citite