Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Despre referendum şi despre România

Publicat

pe data de

În fiecare zi merg la birou folosind transportul în comun. După câteva staţii cu un autobuz învechit, în care mă simt pe zi ce trece mai apropiat de semenii mei, iau metroul pentru a ajunge în colţul opus al Bucureştiului. Din nou, ne topim cu toţii într-o masă amorfă, dar solidară în sentimentele faţă de administraţie.

În dimineața asta, coborând din metrou, am văzut în capătul opus al peronului o doamnă de aproximativ 80 de ani încercând să urce scările spre ieşire. Cât am mers eu de la un capăt al peronului la celălalt, reuşise să urce aproximativ cinci trepte şi mai avea în faţă vreo trei seturi de câte 15-20 de trepte. Pentru că Guvernul nu are bani de scări rulante, iar lifturile (acolo unde sunt) acoperă doar jumătate din traseul spre suprafaţă.

Cu toate astea, Guvernul va da în octombrie 20 de milioane de euro pentru un referendum care nu schimbă nimic.

De ce spun asta?

În momentul de faţă, potrivit Constituţiei, „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi“, iar potrivit Codului Civil, „căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie“. Pentru a nu rămâne niciun dubiu, tot Codul Civil stabileşte clar că „este interzisă căsătoria între persoane de acelaşi sex“.

Prin urmare, niciodată nu a fost posibilă în România şi nici acum nu este posibilă căsătoria între două persoane de acelaşi sex. Dacă mâine vei merge la Primărie şi vei solicita să te căsătoreşti cu o persoană de acelaşi sex, întregul mecanism birocratic se va bloca consternat şi te va trimite să aduci câteva copii autentificate după buletin, 3-4 timbre judiciare şi o cerere specială, încât să aibă timp să sune de urgenţă la departamentul juridic, care, la rândul lui, va suna la Prefectură, până când li se va spune că, oricâte timbre şi cereri faci, în România nu se pot căsători două persoane de acelaşi sex.

Ce doreşte referendumul aprobat în Parlament de către PSD, ALDE, PNL, PMP şi UDMR? Să modifice definiţia din Constituţie înlocuind noţiunea de „soţi“ cu cea de „bărbat şi femeie“. Care va fi efectul? Niciunul.

Cu toate astea, se vor organiza aproape 20.000 de secţii de vot în toată ţara şi în străinătate, vor fi mobilizaţi sute de mii de funcţionari publici şi jandarmi, vor fi tipărite milioane de buletine de vot. De ce? Pentru ca o regulă din Codul Civil (cea mai importantă lege din România) să fie copiată în Constituţie, aşa încât cetăţenii să o conştientizeze mai bine. Într-o astfel de logică, poate ar fi mult mai util pentru unii membri ai partidelor anterior menţionate să începem să copiem în Constituţie şi reguli din Codul Penal – măcar definiţiile infracţiunilor de corupţie. Ca să le conştientizeze mai bine.

Şi, totuşi, de ce se organizează referendumul?

Pentru un singur motiv: pentru ca Dragnea să iasă din colţul în care se află. De doi ani, protestele se ţin lanţ față de guvernarea pe care o controlează, jumătate din PSD îl contestă şi îl vrea demis, iar în câteva luni va fi ultimul termen în procesul în care a fost deja condamnat în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare. Mai mult, Uniunea Europeană şi statele vestice contestă în mod constant incompetenţa autorităţilor de la Bucureşti şi deriva României înspre un regim autocratic.

Atunci când din ce în ce mai mulţi se unesc împotriva lui, ce este pragmatic pentru Dragnea să facă? Să încerce să îi despartă, din nou. Cum poate face asta? Printr-o temă falsă, care, prin însăşi natura ei, e firesc să genereze opinii diferite.

Participarea la referendum înseamnă un vot de susţinere a unei persoane care încearcă să îşi schimbe imaginea din condamnat penal în susţinător al familiei (în ciuda vieţii sale personale, pe care nu se cuvine să o amintesc). Dacă mai mult de 30% dintre noi merg la vot, validând referendumul, cine credeţi că va apărea la ora 21.00 în ziua votului pentru a mulţumi, fericit că a fost relegitimat?

Iar a doua zi, doamna de 80 de ani de la metrou va urca din nou câte cinci scări pe minut, fără lift sau scări rulante. Pentru că ea nu este o prioritate.

* Andrei Lupu este avocat şi cadru didactic universitar în domeniul dreptului constituţional

Citește în continuare
2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Melaniamedrea

    13 Septembrie 2018 at 5:55 pm

    Nu servește poporului român acest referendum,este un scut pt. Drac-nea,o modalitate de a distrage atenția tuturor de la problemele vitale,esențiale,ale românilor.NU TReBUIE SĂ IEȘIM LA VOT,părerea mea.

  2. Marcel

    14 Septembrie 2018 at 5:05 pm

    Acum nu se poate. Insa printr-un oarece OUG dat de cine stie ce govern va putea fi posibil (foarte usor).
    Ca Romania are multe nevoie, toata lumea e de accord, insa referendumul pe aceasta tema nu este propus de Dragnea, ci de Coalitia pentru familie. Este pentru prima data dupa ’90 cand un referendum se organizeaza la cererea altcuiva decat un partid politic. Oare nu este un moment istoric pentru democratia din Romania?

Lasă un comentariu

Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Coronavirus

Sănătatea elevilor și profesorilor, mai presus de interesele politicienilor

Publicat

pe

Politizarea pandemiei și absența solidarității au agravat criza în care ne aflăm și au anulat eforturile depuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 în timpul stării de urgență.

Guvernul a ezitat să acționeze ferm și consecvent pentru aplatizarea curbei infectării, iar partidele din opoziție au bagatelizat pericolul, contestând la CCR măsurile adoptate de guvern și îndemnând publicul să nu poarte mască. S-a ajuns până „eliberarea” din spital a persoanelor infectate, în numele dreptului la liberă circulație, situație relatată – cu sarcasm – de presa internațională.

Prin răspunsul inept și iresponsabil la criza fără precedent cu care ne confruntăm, politicienii n-au făcut decât să-și arate disprețul pentru sacrificiile noastre: izolare, dificultăți financiare, imposibilitatea de a fi alături de o persoană iubită, în ultimele clipe ale vieții acesteia. Toate aceste sacrificii s-au dovedit zadarnice, din cauza unor jocuri politicianiste execrabile.

Din păcate, jocul continuă, iar următoarea mutare decisivă se va face în domeniul educației. Miza electorală este enormă, dacă ne gândim la milioanele de părinți care se vor prezenta la urne în această toamnă.

În ultima perioadă, s-au făcut presiuni tot mai mari pentru revenirea elevilor în clase, în ciuda faptului că România înregistrează zilnic peste 1000 de cazuri noi de COVID-19. Președintele și Guvernul Orban n-au rămas insensibili la aceste presiuni. Descentralizarea deciziei, anunțată de Klaus Iohannis, nu face altceva decât să transfere responsabilitatea gestionării acestei crize autorităților locale și școlilor. În acest fel, PNL speră să reducă din costul electoral al unui eventual eșec.

În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni, miercuri, 5 august 2020, Președintele României a prezentat trei scenarii cu privire la desfășurarea învățământului preuniversitar, însă a făcut o eroare (asupra căreia a revenit, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale): criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile „verde”, „galben” sau „roșu” va fi numărul total de cazuri noi înregistrate în ultimele 14 zile, în localitatea în care se află școala, raportat la 1.000 de locuitori, și nu media zilnică de îmbolnăviri pe ultimele 14 zile.

Aici apare însă o primă problemă: pentru pregătirea scenariului adecvat, unitățile de învățământ trebuie să cunoască situația epidemiologică a comunității în care funcționează, dar și a celor din care provin elevii. În acest moment, Grupul de Comunicare Strategică anunță zilnic doar numărul de cazuri noi la nivel național și județean.

În plus, funcționarea școlilor trebuie reglementată printr-un protocol care să includă măsurarea temperaturii la intrarea în școală, distanțarea fizică, măști atât pentru elevi, cât și pentru personalul didactic și nedidactic, dezinfectarea și aerisirea frecventă a spațiilor, igiena riguroasă a mâinilor. Poate că și testarea elevilor și profesorilor ar trebui luată în considerare de autorități.

În al treilea rând, trebuie asigurate resursele financiare necesare aplicării acestor măsuri, inclusiv asigurarea finanțării asistenței medicale suplimentare în școli și a salariilor personalului didactic suplimentar, pentru a face posibilă reducerea numărului de elevi din sălile de clasă, acolo unde este cazul.

Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să se asigure că toți elevii au acces la dispozitive electronice cu conexiune la internet, astfel încât scenariul trei să poată fi aplicat, în cazul apariției unor focare de COVID-19 în școli. Guvernul a făcut deja primul pas în această direcție, la sfârșitul lunii iulie, prin lansarea programului „Școala de acasă”.  Să sperăm că nu vor apărea piedici în derularea programului.

Redeschiderea celor 6293 de unități școlare nu trebuie să se facă sub presiune politică, ci trebuie respectate aceste condiții esențiale pentru siguranța elevilor și a personalului din învățământ. Dacă acestea nu pot fi îndeplinite, școlile trebuie să rămână închise.

 

* Material de Gabriela Tache, membru CNPP Educație

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Ironic, primitivismul digital al administrației publice din România are un avantaj: n-are probleme de securitate

Publicat

pe

Are logică, nu? Nimeni nu poate să-ți fure actele din mașină dacă n-ai mașină. La fel, nimeni nu poate să-ți fure datele sau să-ți compromită sistemele digitale dacă tu încă ceri dosar cu șină peste tot. Problema, însă, apare atunci când îți dai seama că trebuie să-ți cumperi mașină – iar atacatorii din mediul online nu vor avea răbdare cu tine câțiva ani să te „prinzi” ce trebuie să faci.

La nivel european, securitatea digitală a sectorului public este o temă de discuție din ce în ce mai importantă. Atacatorii devin din ce în ce mai sofisticați – de la organizații teroriste până la națiuni care intră într-un război cibernetic avansat. Dacă „război cibernetic” vă sună ca ceva abstract, gândiți-vă la toate conturile false pe care le vedeți pe Facebook care lucrează clar pentru un partid sau altul. Ele n-au apărut peste noapte și nici nu le-a făcut cineva doar ca să se distreze.

Amenințările acestul domeniu sunt, de asemenea, multiple și grave:

  • Orice atac care are succes și reușește să fure datele personale ale cetățenilor de la o instituție publică duce la pierderea încrederii, pe lângă niște amenzi de GDPR usturătoare, dacă nu te-ai pregătit adecvat;
  • Cu cât mutăm mai multe servicii în sfera digitală, cu atât mai bine va trebui să le protejăm de atacuri (ransomware, DDoS etc.);
  • Serviciile publice esențiale (transportul public, alimentarea cu energie electrică, infrastructura de telecomunicații, de exemplu) sunt cruciale și trebuie să funcționeze 100% din timp – orice întrerupere înseamnă cel puțin discomfort, dacă nu potențial de dezastru;

Bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să fugim de digitalizare. Soluția nu este întoarcerea la dosarul cu șină și la scrisori. Soluția este digitalizarea inteligentă, făcută cu profesioniști, care se gândesc la problemele de securitate din prima zi. În breaslă, asta se numește „secure by design”. Momentan, nu suntem nici măcar aproape

Referitor la securitatea datelor, ne propunem un lucru simplu pentru administrația locală: #binedinprima și atenție. Vom acorda acestei zone atenția cuvenită și vom implementa măsuri adecvate de la prima apariție a oricărui sistem sau serviciu nou – nu la luni (sau ani) de la implementarea sa. Avem nevoie de siguranță în mediul digital ca să putem avea o administrație deschisă, participativă și transparentă.

2020 vine și cu provocări pentru care trebuie să fim pregătiți. Nu mai suntem în era automobilului. De mult.

* Material de Vlad Boldura, unul dintre candidații Generației PLUS pentru Consiliul Local Timișoara. Vorbește cel mai mult despre digitalizare, tehnologii noi și sport și este determinat să demonstreze că #TineriiSchimbăRomânia.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Cum să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie

Publicat

pe

Anul acesta, noul an școlar va debuta, în mai puțin de două luni, sub semnul incertitudinii și în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Iată câteva sugestii de măsuri pentru începerea noului an școlar în condiții de siguranță și o viziune despre cum putem continua să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie.

1. Deschiderea școlilor pentru anii terminali (clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a) și prezența la școală DOAR pentru materiile alese la disciplina de evaluare, restul materiilor continuându-și traseul în online.

Toate acestea, sub NORME STRICTE DE IGIENĂ care includ:

– termoscanarea la intrarea în școală în fiecare dimineață

– regula de spălare pe mâini frecventă (școlile chiar vor trebui să pună săpun la baie)

– promovăm regula „tușesc/strănut în șervețel și îl arunc”

– gel dezinfectant la intrarea în fiecare clasă și încurajarea folosirii acestuia

– dezinfecția sălilor de clasă de către personalul auxiliar al fiecărei școli cu soluții dezinfectante

– dacă permite bugetul, ar putea fi achiziționat un aparat de dezinfecție prin nebulizare care să fie folosit în sălile de clasă

– impunerea normelor de distanțare socială, mască sau vizieră pentru profesori și elevii peste 11 ani (cei mici nu o pot suporta mult pe față sau nu o aplică corect)

– fiecare elev să stea singur în bancă și la 2 metri de cel din față, dacă este nevoie elevii separați în două grupe și să facă orele pe rând

– dacă este necesară scrierea la tablă, fiecare elev să aibă pe bancă o cretă sau un marker personal oferit de școală.

Pentru desfășurarea orelor într-un cadru de distanțare chiar și în cazul prezenței fizice la școală, există diferite platforme gratuite care permit testarea online sau share în timp real al ecranului, accesibile de pe telefon sau laptop.

Teoretic, fiecare școală are un laborator de informatică, iar orele de acest gen pentru anii terminal se pot desfășura acolo, exact în spiritul orelor de programare din liceu, fără ca profesorul să fie nevoit să se apropie la o distanță mai mică de 2 metri de elev.

Dacă școala nu dispune și nici elevii nu au asemenea obiecte, Guvernul ar trebui să pună la dispoziție, pentru că acele instrumente sunt binevenite și în timpul pandemiei, și după terminarea acesteia.

  1. Continuarea orelor online pentru restul anilor de studiu.

De ce?

În special pentru cei care sunt mai mici de clasa a IV-a pentru că e mai complicat să te asiguri că respectă normele de igienă și este și obositor pentru ei.

Prin urmare ne rămâne să respectăm pașii următori:

– profesorii să urmărească programa școlară întocmai

– profesorii să întocmească raport săptămânal cu subiectele acoperite la fiecare materie

– utilizarea platformelor de tip Moodle, BlackBoard sau Canvas pentru a încărca teste sau documente sau Zoom/Google Meets pentru întâlnirile zilnice online

– încurajarea dezbaterilor și a evaluării orale acolo unde materia permite

– dispunerea către toți elevii care au nevoie de dispozitive IT prin mobilizarea comunității (donații, chete etc), deși Guvernul își permite să facă asta, era de fapt o promisiune electorală de care ar trebui să se țină #digitalizaminvatamantul

– pentru anii de studiu care susțin în 2022 Evaluări Naționale sau Bacalaureat și anul acesta sunt în clasa a III-A, a VII-a și a XI-a, multă inistență pe fixarea noțiunilor predate la materiile-cheie (matematică și limba și literatura română și materia la alegere pentru cei cu Bacalaureat).

CLASA PREGĂTITOARE, pentru că aici e buba cea mai mare…

  • să se permită, cu măsuri de protecție și distanțare socială, o mică deschidere de an școlar în aer liber pentru CLASA PREGĂTITOARE exclusiv, în așa fel încât elevii boboci, dar și părinții, să își cunoască învățătorul de la clasă și să stabilească împreună condițiile pentru întâlnirile online.

*De menționat că acest concept de Clasă Pregătitoare a fost creat ca un an intermediar de pregătire a preșcolarilor pentru Clasa I, prin urmare ar fi binevenită punerea accentului pe orele de Dezvoltare Personală, pe creativitate, elevii pot fi provocați zilnic la activități de creație prin pictură, muzică etc. *

De asemenea, în clasa pregătitoare se învață semnele grafice, care ajută ulterior în clasa I la învățarea literelor, prin urmare se poate opta pentru șabloane și fișe de lucru care să fie distribuite la începutul anului școlar și pe care părinții alături de copilași și de profesori să le parcurgă împreună de-alungul semestrului I. Pentru acest an de studiu este puțin complicat să găsești o variantă perfectă fiindcă e început de drum.

Pentru semestrul II sperăm că vom scăpa într-un final de virus, dacă nu, se impun aceleași reguli cu mențiunea că vremea prielnică ne oferă un alt avantaj de distanțare socială și anume orele în aer liber.
Dacă totuși COVID-19 nu va mai exista printre noi și nu va mai reprezenta o amenințare, orele pot reveni la normal pentru toți anii de studiu.

* Material de Andrei Vătășescu Predi, membru PLUS (Generația PLUS)

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite