Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Despre referendum şi despre România

Publicat

pe data de

În fiecare zi merg la birou folosind transportul în comun. După câteva staţii cu un autobuz învechit, în care mă simt pe zi ce trece mai apropiat de semenii mei, iau metroul pentru a ajunge în colţul opus al Bucureştiului. Din nou, ne topim cu toţii într-o masă amorfă, dar solidară în sentimentele faţă de administraţie.

În dimineața asta, coborând din metrou, am văzut în capătul opus al peronului o doamnă de aproximativ 80 de ani încercând să urce scările spre ieşire. Cât am mers eu de la un capăt al peronului la celălalt, reuşise să urce aproximativ cinci trepte şi mai avea în faţă vreo trei seturi de câte 15-20 de trepte. Pentru că Guvernul nu are bani de scări rulante, iar lifturile (acolo unde sunt) acoperă doar jumătate din traseul spre suprafaţă.

Cu toate astea, Guvernul va da în octombrie 20 de milioane de euro pentru un referendum care nu schimbă nimic.

De ce spun asta?

În momentul de faţă, potrivit Constituţiei, „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi“, iar potrivit Codului Civil, „căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie“. Pentru a nu rămâne niciun dubiu, tot Codul Civil stabileşte clar că „este interzisă căsătoria între persoane de acelaşi sex“.

Prin urmare, niciodată nu a fost posibilă în România şi nici acum nu este posibilă căsătoria între două persoane de acelaşi sex. Dacă mâine vei merge la Primărie şi vei solicita să te căsătoreşti cu o persoană de acelaşi sex, întregul mecanism birocratic se va bloca consternat şi te va trimite să aduci câteva copii autentificate după buletin, 3-4 timbre judiciare şi o cerere specială, încât să aibă timp să sune de urgenţă la departamentul juridic, care, la rândul lui, va suna la Prefectură, până când li se va spune că, oricâte timbre şi cereri faci, în România nu se pot căsători două persoane de acelaşi sex.

Ce doreşte referendumul aprobat în Parlament de către PSD, ALDE, PNL, PMP şi UDMR? Să modifice definiţia din Constituţie înlocuind noţiunea de „soţi“ cu cea de „bărbat şi femeie“. Care va fi efectul? Niciunul.

Cu toate astea, se vor organiza aproape 20.000 de secţii de vot în toată ţara şi în străinătate, vor fi mobilizaţi sute de mii de funcţionari publici şi jandarmi, vor fi tipărite milioane de buletine de vot. De ce? Pentru ca o regulă din Codul Civil (cea mai importantă lege din România) să fie copiată în Constituţie, aşa încât cetăţenii să o conştientizeze mai bine. Într-o astfel de logică, poate ar fi mult mai util pentru unii membri ai partidelor anterior menţionate să începem să copiem în Constituţie şi reguli din Codul Penal – măcar definiţiile infracţiunilor de corupţie. Ca să le conştientizeze mai bine.

Şi, totuşi, de ce se organizează referendumul?

Pentru un singur motiv: pentru ca Dragnea să iasă din colţul în care se află. De doi ani, protestele se ţin lanţ față de guvernarea pe care o controlează, jumătate din PSD îl contestă şi îl vrea demis, iar în câteva luni va fi ultimul termen în procesul în care a fost deja condamnat în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare. Mai mult, Uniunea Europeană şi statele vestice contestă în mod constant incompetenţa autorităţilor de la Bucureşti şi deriva României înspre un regim autocratic.

Atunci când din ce în ce mai mulţi se unesc împotriva lui, ce este pragmatic pentru Dragnea să facă? Să încerce să îi despartă, din nou. Cum poate face asta? Printr-o temă falsă, care, prin însăşi natura ei, e firesc să genereze opinii diferite.

Participarea la referendum înseamnă un vot de susţinere a unei persoane care încearcă să îşi schimbe imaginea din condamnat penal în susţinător al familiei (în ciuda vieţii sale personale, pe care nu se cuvine să o amintesc). Dacă mai mult de 30% dintre noi merg la vot, validând referendumul, cine credeţi că va apărea la ora 21.00 în ziua votului pentru a mulţumi, fericit că a fost relegitimat?

Iar a doua zi, doamna de 80 de ani de la metrou va urca din nou câte cinci scări pe minut, fără lift sau scări rulante. Pentru că ea nu este o prioritate.

* Andrei Lupu este avocat şi cadru didactic universitar în domeniul dreptului constituţional

Citește în continuare
2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Melaniamedrea

    13 Septembrie 2018 at 5:55 pm

    Nu servește poporului român acest referendum,este un scut pt. Drac-nea,o modalitate de a distrage atenția tuturor de la problemele vitale,esențiale,ale românilor.NU TReBUIE SĂ IEȘIM LA VOT,părerea mea.

  2. Marcel

    14 Septembrie 2018 at 5:05 pm

    Acum nu se poate. Insa printr-un oarece OUG dat de cine stie ce govern va putea fi posibil (foarte usor).
    Ca Romania are multe nevoie, toata lumea e de accord, insa referendumul pe aceasta tema nu este propus de Dragnea, ci de Coalitia pentru familie. Este pentru prima data dupa ’90 cand un referendum se organizeaza la cererea altcuiva decat un partid politic. Oare nu este un moment istoric pentru democratia din Romania?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Editoriale

Ce facem cu diaspora? O abordare în trei pași

Publicat

pe

Bogdan Deleanu, membru al Consiliului Național PLUS

Vestea că sunt peste 5,6 milioane de români plecați din țară nu ne surprinde. De fapt, echipa PLUS Diaspora a CNPP (Comisia Națională de Politici și Programe) tocmai era pe cale să lanseze zilele acestea cifra de 5,5 milioane, obținută din cercetările noastre proprii.

Ce contează acum este ceea ce ne propunem să facem. Peste un sfert din români sunt plecați din țară, iar dintre aceștia majoritatea au plecat în ultimii 15 ani. Fiecare român din străinătate ușurează drumul pentru încă doi. „Hai, vere, că te angajez la mine la restaurant, șantier, firmă, magazin etc”. În ritmul acesta, nici nu mai contează cine guvernează România peste 10 ani – nu va mai fi nimeni aici!

Iar dacă unii se întreabă „de ce ar trebui să ne pese, la urma urmei, de cei care pleacă?”, iată altă cifră identificată de echipele noastre: românii din afară au trimis acasă, în 2018, aproape 5 miliarde de dolari!

Ne gândim la o abordare în trei pași:

Stoparea Exodului – prioritatea numărul 1 pentru diaspora este, de fapt, în țară. Câtă vreme nu se rezolvă problemele de acasă, lumea va continua să plece, iar cei plecați nu se vor întoarce. Prioritățile pentru cei plecați sunt:
1.  Reforma educației, cu accentul pus pe predictibilitate, competență, dobândirea de aptitudini utilizabile în viața reală și calitate peste cantitate;
2. Reforma în sănătate, inclusiv depolitizarea managementului sanitar, susținerea unui personal medical competent și independent și un buget de sănătate modern;
3. Susținerea mediului privat, sprijinind antreprenoriatul, și claritate fiscală, simplificând birocrația și privilegiind lupta inteligentă împotriva corupției.

Deschiderea drumului spre casă – dacă vrem să avem vreo șansă să aducem măcar o parte din acești oameni înapoi, trebui să:
1.  Creăm un one-stop-shop pentru întoarcere, care oferă asistență administrativă celor care au nevoie de acte noi, recunoașterea dovezilor sau diplomelor externe etc;
2. Reformăm sistemul de evidență a populației, cu noi facilități digitale;
3. Ușurăm reînscrierea în sistemul educațional sau de muncă românesc a celor care au petrecut o perioadă de timp în afară.

Trebuie să acceptăm că diaspora e România, indiferent dacă se mai întorc sau nu (de altfel, cam 40% dintre cei întrebați de noi spun că nu s-ar întoarce. Sau că nu s-ar întoarce până la pensie):

Chestionar PLUS Diaspora
1. E nevoie de o legislație pentru diaspora și administrație în afara frontierelor corelate cu amploarea problemei, care să faciliteze legătura permanentă cu țara;
2. Trebuie să investim major în salvarea identității și limbii române, mai ales pentru tinerii născuți în diaspora, prin tabere, manuale, programe de studiu, școli virtuale și ale mecanisme adaptate lor;
3. Crearea de legături noi între diaspora și țară, prin susținerea mediului asociativ, proiecte de îngemănare, asistență venită din afară către țară, mai multă putere de decizie din partea diasporei pentru țară.

Citește în continuare

Editoriale

Ministrul Culturii sfidează regulile elementare ale logicii și profesionalismului!

Publicat

pe

Ieri, pe site-ul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), a fost postată următoarea declarație de presă: Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Aceasta constituie așadar o asumare oficială a faptului că se va construi un nou muzeu în curtea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și, mai mult, avem de-a face cu o reorganizare masivă sub titulatura de Complex Muzeal.

Conceptul de Complex Muzeal îl consideram abandonat de cel puțin 30 de ani!

Care ar fi logica amalgamării unor entități care în decursul timpului și-au definit identitatea și publicul?

Ni se răspunde, așadar, pe cale oficială că actuala coaliție strânge cureaua și comasează trei muzee. Da, este vorba de lipsa banilor, a viziunii si a profesionalismului acestui guvern! Mai mult, prin această comasare, se răspunde indirect, doar așa știe să comunice actualul ministru, protestului față de cedarea curții interioare a Muzeului Antipa pentru construirea unei clădiri în care să funcționeze un alt muze. De ce noului muzeu nu i se poate găsi o destinație corespunzătoare și nu una impovizată, care să blocheze dezvoltarea unui dintre cele mai performante instituții muzeale din România?

Răspunsul este comasarea a trei muzee și înfințarea altuia!

În concluzie, se înființează un muzeu, într-un spațiu improvizat, deposedând astfel un alt muzeu performant de un teren care îi asigura dezvoltarea. Protestelor personalităților din zona academică și a societății civile li se răspunde cu o comasare de muzee, semn că lipsa profesionalismului și a resurselor financiare sunt elementele definitorii ale activității curente a actualei coaliții.

* Editorial semnat de Ovidiu Țentea, membru al Consiliului Național PLUS

Citește în continuare

Editoriale

Politica altfel e despre ceilalți

Publicat

pe

Politica altfel riscă să sune uneori ca formula „să fie bine ca să nu fie rău”. Sarcasmele din jurul ei ascund o doză de realitate. Tot așa, afirmația „nu se mai poate la fel ca până acum“ a devenit cât se poate de legitimă. De aici pornește, practic, orice discuție. Orice, dar nu PSD. În realitate, orice, dar niciun partid din cele de până acum. Pentru că știm deja prea bine că nu a funcționat. Dar ce înseamnă cu adevărat politica altfel?

E suficient să fii cinstit, bine intenționat, politicos și normal? Da, fără îndoială. Dar asta ține, mai degrabă, de caracterul personal, nu de calitățile politice de care e nevoie să schimbi o societate. Cred că limităm discuția despre schimbare la calități individuale, ceea ce duce la setarea jocului politic în căutarea figurilor providențiale. Dacă, în câteva cazuri, extrem de puține, această limitare funcționează, la nivel social ea nu are și nici nu va avea efectele așteptate.

În consecință, este nevoie de o schimbare de model, de raportare și de înțelegere a nevoilor pentru a produce schimbarea în mod real. E nevoie de o întoarcere la cetățean și la nevoile sale. În general, considerăm că votul reprezintă voința societății, fapt corect la nivel macro. Dar la nivelul vieții de zi cu zi, lipsa unei reprezentări reale, a înțelegerii problemelor pe care le are fiecare dintre noi, produce două efecte mai mult decât periculoase.

Apariția populismului este una dintre ele. E simplu pentru un politician să vorbească pe limba poporului atât timp cât nu face decât să acuze lipsa de empatie a clasei politice la problemele reale. Statistica nivelează social și economic și te poți trezi cu date corecte la nivel național, dar complet irelevante pentru sute sau mii de comunități. Intuiția unor politicieni oportuniști poate specula și deturna națiuni într-un timp extrem de scurt.

A doua problemă e lipsa de reprezentativitate. În lipsa înțelegerii societății, te alegi cu politicieni care ajung în funcție pentru cele mai caraghioase motive. Avem județe care cuprind localități atât de diferite încât politicile necesare cetățenilor pot să varieze de la o extremă la alta. Chiar și un politician competent și interesat va avea probleme în a schimba fundamental starea lucrurilor. Un baron local, un extravagant sau un dezinteresat nu va servi niciodată cetățenii respectivei zone. Rezultatele se văd cu ochiul liber. Nu se întâmpla nimic, nu se simte nicio creștere, doar câteva averi acumulate și multă sărăcie.

Întoarcerea la cetățeni nu e simplă, dar niciun efort sisific. Un partid nou – în cazul nostru, PLUS – trebuie să își găsească sursele de informare locale și capacitatea de a motiva cetățenii. Soluția comunităților e potrivită pentru că permite descentralizarea necesară abordării problemelor care îi interesează pe cetățeni. O comunitate rurală va avea aproape cu siguranță alte probleme decât una din municipiul județului și va reacționa complet diferit față de una din București.

Ca să suplinească lipsa de înțelegere a întregii societăți, multe partide și mulți politicieni au alunecat în teme transcendentale. Naționalism, conspiraționism, tradiționalism și altele din aceeași categorie, despre care se știe că pot fi înțelese de toți cetățenii. Sigur, ele nu au niciun efect concret pentru o comunitate rurală. Trei sau patru rânduri de alegeri în care se mestecă teme irelevante pe un ton emfatic pot crea oricând un teren fertil pentru un politician populist. Nu va rezolva nici el problemele reale, dar măcar te scutește pe tine, cetățeanul, de prostiile irelevante îndrugate seară de seară.

Revenind la comunitățile politice. Ele pot juca un rol fundamental, de curea de transmisie între nevoile comunității și politicile adoptate de partid. Nicio formațiune politică nu mai poate inventa una sau două măsuri cu care să vindece o societate. Situațiile punctuale trebuie adunate din toată țara și încadrate în rezolvare transversală. Politicile publice naționale sunt tratate separat, pe criterii strategice generale. E posibil ca o comunitate rurală să aibă probleme majore cu forța de muncă și depopularea, comunitățile din urbanul mic, post-industrial, să aibă șomaj ridicat, iar comunitățile din urbanul mare să fie preocupate de colectarea deșeurilor și de semafoarele din cartiere.

Ați auzit până acum un partid care să discute sistematic și organizat problemele locale pe care să le integreze în politici naționale? E drept, o schimbare s-a produs deja față de anii 2.000. Dar vorbim de cruciade individuale, ale unor oameni bine intenționați și cu experiență în societatea civilă. Pentru o politică „altfel” e nevoie de o construcție politică suficient de matură încât să cuprindă în interiorul ei interesele diverse ale întregii societăți. Întoarcerea la cetățean se face prin comunități locale cu vocație politică.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 12 ore

Alin Mituța, despre nominalizarea lui Plumb și Nica pentru comisari europeni: O doamnă acuzată în dosarul Belina și un domn acuzat în dosarul Microsoft. Desemnarea fără consultare este nelegitimă

Noutăți Generaleacum O zi

AEP le recomandă cetățenilor cu drept de vot din străinătate să opteze pentru votul prin corespondență, a cărui procedură este simplă, sigură și eficientă

Noutăți Generaleacum O zi

Ramona Strugariu, mesaj pentru Dăncilă: Nu pedeapsa cu închisoarea pe viață e soluția crizei profunde prin care trece un stat întreg. Soluția e viața decentă şi ocrotită, într-un stat funcțional

Stiri PLUSacum O zi

Andrei Lupu: În ultimele zile am văzut o grămada de atacuri între susținătorii lui Klaus Iohannis și cei ai lui Dan Barna. Putem, totuși, să fim de acord că, în timp ce noi ne certăm între noi, PSD-ul face ce vrea?

Stiri PLUSacum 2 zile

Educația, tema primei dezbateri a Grupului de lucru pe acest domeniu din cadrul Comisiei Naționale de Programe și Politici Publice a PLUS

Stiri PLUSacum 3 zile

Emil Petru Ghibu, cel mai nou membru PLUS: Am 103 ani și jumătate. E pentru prima oară când mă înscriu într-un partid politic. Fac asta ca sa inspir cât mai mulți să se alăture mișcării noastre politice

Stiri PLUSacum 4 zile

Alianța USR PLUS strânge semnături pentru candidatura lui Dan Barna la prezidențiale. Dacian Cioloș: Dan e vocea unei noi generații. Va fi un mediator. Sunt alături de el

Stiri PLUSacum 4 zile

Dan Barna: România are nevoie de un președinte prezent, activ în viața ei. Asta voi face eu/ Vlad Voiculescu: Mă aștept la un președinte implicat, care să fie perfect responsabil. Cred că Dan Barna este omul ăsta

Noutăți Generaleacum 4 zile

Alexandru Dimitriu: Atunci când Administrația Sectorului 5 te sfidează și îți ia banii din buzunar, în mod evident trebuie să reacționezi. PLUS Sector 5 va sesiza organele de cercetare penală și Curtea de Conturi

Stiri PLUSacum 5 zile

Consiliul Național PLUS a votat pentru formarea alianței politice cu USR

Cele mai citite