Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Democrația și statul de drept

Publicat

pe data de

Trăim în vremuri tulburi: Brexit, alegeri europene la sfârșitul lui mai, România deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) în același timp cu cea mai slabă guvernare din ultimii 20 de ani.

În ultimii doi ani a trebuit să ne luptăm aproape zilnic pentru a apăra democrația și statul în drept în România: am pierdut unele bătălii, am câștigat altele, dar războiul e departe de a se fi încheiat. Pentru că agenda antijustiție pare să fie singură importantă pentru guvernanții actuali. Și, în ciuda a ceea ce cred ei, toate acțiunile lor sunt foarte vizibile în exterior: credibilitatea și influența României în UE au ajuns în punctul cel mai de jos de la aderare.

În acest context, două semnale importante au fost date în ultimele zile. Primul dintre ele este clasamentul indicelui democrației, calculat și publicat anual de Economist Intelligence Unit. Indicele democrației în România în 2018 este calculat la 6.38 (din 10), ceea ce ne plasează pe locul 66 din lume, ultimul din Uniunea Europeană, dar și în spatele unor țări ca Mongolia, Tunisia, Ghana, Jamaica sau chiar și Serbia. România este la limita de jos a categoriei „democrație imperfectă” și la doar un pas de a ajunge în categoria „regim hibrid” alături de țări precum Albania, Turcia sau Pakistan. Motivul principal pentru scăderea scorului este implementarea legilor care au scăzut eficiența și independența justiei. Se menționează și înlăturarea Procurorului Șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) împotriva avizului Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). România este de mult corigentă la capitolele “participarea politică” și “cultură politică”. Motivele stau în barierele extrem de mari care sunt impuse noilor construcții politice (a se vedea inclusiv împiedicarea timp de 8 luni de a înregistra Mișcarea România Împreună ca partid politic și în manipularea mediatică tolerată și chiar încurajată de anumite instituții ale statului.

Un al doilea semnal foarte important vine din partea instituțiilor Uniunii Europene: Parlamentul European a votat cu o majoritate covârșitoare în favoarea condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Tendințele iliberale tot mai accentuate în Europa Centrală și de Est au făcut ca forțele pro-europene să nu mai poată accepta ca valorile fundamentale ale UE să fie subminate din interior. În plus, este logic că statele membre care contribuie la bugetul european să nu mai dorească să transfere resurse financiare importante către țări afectate de corupție și cu o justiție șubredă. Ce au făcut europarlamentarii PSD-ALDE-UDMR? Cu o singură excepție, s-au așezat ferm în tabăra pierzătoare a euroscepticilor, votând împotriva acestei propuneri. Așa cum au făcut pe tot parcursul mandatului lor, acești europarlamentari nu au făcut nimic pentru a reprezenta interesele cetățenilor români, ci doar pe ale partidelor din care fac parte.

Din fericire, mandatul lor se apropie de final și peste doar câteva luni, pe 26 mai, românii vor putea să trimită în Parlamentul European oameni competenți și cinstiți,care să nu pună în pericol chiar apartenența noastră la UE, ci, din contră, care să ne transforme într-un pol de influență pozitivă. E momentul ca românii să demonstreze și la urne, nu doar în sondaje de opinie, că sunt atașați de Uniunea Europeană și își doresc ferm să continue pe drumul integrării.

Editoriale

Ministrul Culturii sfidează regulile elementare ale logicii și profesionalismului!

Publicat

pe

Ieri, pe site-ul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), a fost postată următoarea declarație de presă: Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Aceasta constituie așadar o asumare oficială a faptului că se va construi un nou muzeu în curtea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și, mai mult, avem de-a face cu o reorganizare masivă sub titulatura de Complex Muzeal.

Conceptul de Complex Muzeal îl consideram abandonat de cel puțin 30 de ani!

Care ar fi logica amalgamării unor entități care în decursul timpului și-au definit identitatea și publicul?

Ni se răspunde, așadar, pe cale oficială că actuala coaliție strânge cureaua și comasează trei muzee. Da, este vorba de lipsa banilor, a viziunii si a profesionalismului acestui guvern! Mai mult, prin această comasare, se răspunde indirect, doar așa știe să comunice actualul ministru, protestului față de cedarea curții interioare a Muzeului Antipa pentru construirea unei clădiri în care să funcționeze un alt muze. De ce noului muzeu nu i se poate găsi o destinație corespunzătoare și nu una impovizată, care să blocheze dezvoltarea unui dintre cele mai performante instituții muzeale din România?

Răspunsul este comasarea a trei muzee și înfințarea altuia!

În concluzie, se înființează un muzeu, într-un spațiu improvizat, deposedând astfel un alt muzeu performant de un teren care îi asigura dezvoltarea. Protestelor personalităților din zona academică și a societății civile li se răspunde cu o comasare de muzee, semn că lipsa profesionalismului și a resurselor financiare sunt elementele definitorii ale activității curente a actualei coaliții.

* Editorial semnat de Ovidiu Țentea, membru al Consiliului Național PLUS

Citește în continuare

Editoriale

Politica altfel e despre ceilalți

Publicat

pe

Politica altfel riscă să sune uneori ca formula „să fie bine ca să nu fie rău”. Sarcasmele din jurul ei ascund o doză de realitate. Tot așa, afirmația „nu se mai poate la fel ca până acum“ a devenit cât se poate de legitimă. De aici pornește, practic, orice discuție. Orice, dar nu PSD. În realitate, orice, dar niciun partid din cele de până acum. Pentru că știm deja prea bine că nu a funcționat. Dar ce înseamnă cu adevărat politica altfel?

E suficient să fii cinstit, bine intenționat, politicos și normal? Da, fără îndoială. Dar asta ține, mai degrabă, de caracterul personal, nu de calitățile politice de care e nevoie să schimbi o societate. Cred că limităm discuția despre schimbare la calități individuale, ceea ce duce la setarea jocului politic în căutarea figurilor providențiale. Dacă, în câteva cazuri, extrem de puține, această limitare funcționează, la nivel social ea nu are și nici nu va avea efectele așteptate.

În consecință, este nevoie de o schimbare de model, de raportare și de înțelegere a nevoilor pentru a produce schimbarea în mod real. E nevoie de o întoarcere la cetățean și la nevoile sale. În general, considerăm că votul reprezintă voința societății, fapt corect la nivel macro. Dar la nivelul vieții de zi cu zi, lipsa unei reprezentări reale, a înțelegerii problemelor pe care le are fiecare dintre noi, produce două efecte mai mult decât periculoase.

Apariția populismului este una dintre ele. E simplu pentru un politician să vorbească pe limba poporului atât timp cât nu face decât să acuze lipsa de empatie a clasei politice la problemele reale. Statistica nivelează social și economic și te poți trezi cu date corecte la nivel național, dar complet irelevante pentru sute sau mii de comunități. Intuiția unor politicieni oportuniști poate specula și deturna națiuni într-un timp extrem de scurt.

A doua problemă e lipsa de reprezentativitate. În lipsa înțelegerii societății, te alegi cu politicieni care ajung în funcție pentru cele mai caraghioase motive. Avem județe care cuprind localități atât de diferite încât politicile necesare cetățenilor pot să varieze de la o extremă la alta. Chiar și un politician competent și interesat va avea probleme în a schimba fundamental starea lucrurilor. Un baron local, un extravagant sau un dezinteresat nu va servi niciodată cetățenii respectivei zone. Rezultatele se văd cu ochiul liber. Nu se întâmpla nimic, nu se simte nicio creștere, doar câteva averi acumulate și multă sărăcie.

Întoarcerea la cetățeni nu e simplă, dar niciun efort sisific. Un partid nou – în cazul nostru, PLUS – trebuie să își găsească sursele de informare locale și capacitatea de a motiva cetățenii. Soluția comunităților e potrivită pentru că permite descentralizarea necesară abordării problemelor care îi interesează pe cetățeni. O comunitate rurală va avea aproape cu siguranță alte probleme decât una din municipiul județului și va reacționa complet diferit față de una din București.

Ca să suplinească lipsa de înțelegere a întregii societăți, multe partide și mulți politicieni au alunecat în teme transcendentale. Naționalism, conspiraționism, tradiționalism și altele din aceeași categorie, despre care se știe că pot fi înțelese de toți cetățenii. Sigur, ele nu au niciun efect concret pentru o comunitate rurală. Trei sau patru rânduri de alegeri în care se mestecă teme irelevante pe un ton emfatic pot crea oricând un teren fertil pentru un politician populist. Nu va rezolva nici el problemele reale, dar măcar te scutește pe tine, cetățeanul, de prostiile irelevante îndrugate seară de seară.

Revenind la comunitățile politice. Ele pot juca un rol fundamental, de curea de transmisie între nevoile comunității și politicile adoptate de partid. Nicio formațiune politică nu mai poate inventa una sau două măsuri cu care să vindece o societate. Situațiile punctuale trebuie adunate din toată țara și încadrate în rezolvare transversală. Politicile publice naționale sunt tratate separat, pe criterii strategice generale. E posibil ca o comunitate rurală să aibă probleme majore cu forța de muncă și depopularea, comunitățile din urbanul mic, post-industrial, să aibă șomaj ridicat, iar comunitățile din urbanul mare să fie preocupate de colectarea deșeurilor și de semafoarele din cartiere.

Ați auzit până acum un partid care să discute sistematic și organizat problemele locale pe care să le integreze în politici naționale? E drept, o schimbare s-a produs deja față de anii 2.000. Dar vorbim de cruciade individuale, ale unor oameni bine intenționați și cu experiență în societatea civilă. Pentru o politică „altfel” e nevoie de o construcție politică suficient de matură încât să cuprindă în interiorul ei interesele diverse ale întregii societăți. Întoarcerea la cetățean se face prin comunități locale cu vocație politică.

Citește în continuare

Editoriale

De ce este Estul subreprezentat în UE

Publicat

pe

Estul Europei nu a obținut nicio șefie de instituție nu din cauza lui Dacian Cioloș, ci din cauza autoizolării politice a acestei părți a continentului.

Potrivit algoritmului, estul ar fi fost îndreptățit să obțină șefia Parlamentului European pentru un social-democrat. Problema este că a fost imposibil de găsit un candidat socialist din est care să fie acceptabil pentru majoritatea din Parlamentul European.

Poate părea greu de crezut, dar nici Grapini, nici Manda și nici Carmen Avram nu sunt viabili la nivel european, deși fac parte din cea mai mare delegație socialistă din est, care ar fi fost favorită, teoretic, să preia funcția care a mers în cele din urmă către un italian.

Dacian Cioloș rămâne cel mai bine plasat est-european în sistemul instituțional european. El și-a îndeplinit rolul de a apăra interesele estului, inclusiv prin alegerea ca președinte al Renew Europe, primul președinte de grup politic european din est.

Problema subreprezentării estului nu e în niciun caz la el. Problema e la cei care-l tot atacă în cor în ultimele zile dar care sunt lipsiți de orice relevanță sau influență la nivel european și care, astfel, nu-și aduc în niciun fel partea lor de contribuție la reprezentarea părții noastre de continent, ba mai mult încurcă sau ne fac de rușine.

Citește în continuare
Editorialeacum 15 ore

Ministrul Culturii sfidează regulile elementare ale logicii și profesionalismului!

Noutăți Generaleacum O zi

Dragoș Pîslaru: Europenii nu uită abuzurile. Niciun candidat care a luat parte la încălcarea valorilor noastre comune europene în țara lui nu va avea votul nostru pentru o funcție de conducere în UE

Noutăți Generaleacum O zi

Ramona Strugariu: Rusia lui Putin nu poate fi un partener pentru UE cât timp violează brutal drepturile omului și legislația internațională. Avem nevoie urgent de o lege Magnitsky la nivel european

Știri Localeacum 2 zile

PLUS Timișoara: Cerem implicarea autorităților locale și județene în soluționarea problemei privind colectarea selectivă a deșeurilor

Noutăți Generaleacum 2 zile

Vlad Voiculescu: Sunt trei săptămâni de când cardul de sănătate, cu tot sistemul din spatele lui, nu mai funcționează deloc. Niciun oficial nu oferă nicio vorbă, nicio explicație, nicio măsură, nicio asumare, nicio demisie

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș: Dacă Franța își schimbă poziția în interiorul Consiliului și nu-l mai susține pe Bohnert, foarte probabil că raportul de forțe în Consiliu se schimbă în favoarea Laurei Codruța Kovesi

Revista Preseiacum 3 zile

Victor Giosan, la Realitatea TV: Această taxă pe pensiile speciale e o soluție de urgență și de cârpeală. PSD a promovat intens toate tipurile de pensii speciale. Acum spune că le impozităm

Revista Preseiacum 3 zile

Dragoș Pîslaru, despre „taxa de solidaritate” pentru pensiile mari: Ne uităm la o disperare a Guvernului de a găsi bani din stânga și din dreapta care nu are nimic de-a face cu principiile de echitate în societate

Editorialeacum 3 zile

Politica altfel e despre ceilalți

Stiri PLUSacum 3 zile

Dacian Cioloș: O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea sa ca președinte al Comisiei Europene! E momentul să reînnoim Europa. Haideți să facem acest lucru împreună!

Cele mai citite