Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Dacian Cioloș: Stimați judecători constituționali, declarați neconstituționale modificările aduse de PSD-ALDE-UDMR legislației penale

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, face apel la judecătorii Curții Constituționale, în contextul avertismentului fără precedent la adresa României din partea Comisiei Europene, să declare neconstituționale modificările aduse de PSD-ALDE-UDMR legislației penale, subliniind faptul că CCR este singurul „actor instituțional care poate opri în acest moment marginalizarea României în Europa“. În acest sens, Dacian Cioloș a invocat Articolul 148 al Constituției care prevede clar „necesitatea blocării oricăror norme interne contrare principiilor europene“.

„Înlocuirea MCV cu o procedură mai drastică și posibilitatea, afirmată acum ferm, de activare a Articolului 7 reprezintă cea mai dură acțiune a Comisiei Europene împotriva Guvernului României, de la începutul luptei PSD împotriva justiției și până astăzi.

Comisia Europeană transmite clar: ați încălcat de mult principii esențiale ale Uniunii, precum statul de drept și separația puterilor, am încercat să vă convingem să vă opriți, dar pentru că nu ați vrut mai există o singură soluție – sancțiunile. Iar sancțiunile pot fi dintre cele mai dure, de la blocarea fondurilor europene și până la suspendarea dreptului de vot al României în cadrul Consiliului.

De data aceasta, nu mai vorbim despre conflicte politice interne sau despre încercarea de a scăpa de o pedeapsă penală, ci despre o luptă directă între Dragnea și Uniunea Europeană, în care românii sunt luați ostatici de către un partid al penalilor și ținuți pe post de scut.

Pentru că nu mai avem nicio speranță în Guvern și majoritatea parlamentară, mai există un singur actor instituțional care poate opri în acest moment marginalizarea României în Europa: Curtea Constituțională. Le reamintim judecătorilor CCR că au jurat să apere Constituția, iar Constituția prevede clar, în Articolul 148, necesitatea blocării oricăror norme interne contrare principiilor europene.

Stimați judecători constituționali, declarați neconstituționale modificările aduse de PSD-ALDE-UDMR legislației penale. Altfel, veți purta pe umeri complicitatea la anularea celui mai mare pas înainte făcut de către România: integrarea în Uniunea Europeană“, a scris Dacian Cioloș pe Facebook.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, avertizează România, într-o scrisoare trimisă pe 10 mai, la o zi după summitul UE de la Sibiu, primilor patru oameni din statul român, că executivul european va declanșa o procedură preliminară activării Articolului 7 din Tratatul UE („opțiunea nucleară”) în cazul țării noastre dacă modificările la codurile penale vor intra în vigoare, potrivit G4Media.ro.

Frans Timmermans susține, în cadrul scrisorii, că executivul european este îngrijorat de abaterile României de la cursul stabilit de MCV, dar și de presiunea pusă pe DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție, subliniind faptul că modificările adoptate de Parlament pe 24 aprilie la codul penal și codul de procedură penală riscă să creeze „o impunitate de facto pentru infracțiuni, inclusiv infracțiuni de corupție”. În rândul modificărilor criticate, în cadrul scrisorii, sunt enumerate: reducerea termenelor de prescripție, reducerea pedepselor pentru unele infracțiuni, precum abuzul în serviciu, schimbarea regulilor privind denunțurile.

„Dacă îmbunătățirile necesare nu sunt făcute rapid sau dacă alți pași negativi sunt făcuți, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanșa Rule of law Framework fără întârziere. Acest proces – care precede dialogul necesar pentru a corecta îngrijorările și a evita activarea Articolului 7 din Tratatul UE – va înlocui MCV. Criteriile și recomandările relevante din MCV vor fi examinate în cadrul Rule of law Framework. România, desigur, rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile de referință ale MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin și în mod satisfăcător”, arată Frans Timmermans în cadrul scrisorii.

Articolul 7 din Tratatul UE reprezintă cea mai dură sancțiune politică pentru un stat membru UE și înseamnă suspendarea dreptului de vot al respectivei țări în Consiliul UE. Dacă un stat nu mai are drept de vot în Consiliu, nu își mai poate apăra practic interesele în interiorul UE. Declanșarea Articolului 7 se poate face doar cu unanimitatea statelor membre.

Comisia Europeană a inițiat această procedură doar în cazul Poloniei, iar în cazul Ungariei cererea de inițiere a venit de la Parlamentul European.

Avertismentul Comisiei Europene vine în contextul în care PSD și ALDE, cu sprijinul UDMR și al minorităților, au adoptat, pe 24 aprilie, în Parlament modificări majore la Codurile penale, care ar echivala cu o amnistie mascată. Modificările au fost atacate la CCR de președintele Klaus Iohannis și de PNL.

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Digi24: Pentru agricultură, e important să putem susține financiar agricultorii, să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Pentru România e o foarte bună oportunitate să revedem și să restructurăm sectorul agroalimentar, întărind capacitatea de producție și de comercializare locală, și să exportăm cât mai puțină materie primă”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, vineri, în cadrul unei intervenții la Digi24.

„Pentru agricultură, lucrul cel mai important acum este să putem susține financiar agricultorii ca să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor. În măsura în care agricultorii vor putea să își facă treaba, să întrețină culturile, să le recolteze la timp, putem salva o mare parte din producția agricolă. Sunt zone afectate de secetă unde fermierii vor fi sprijiniți, vor fi despăgubiți. Pentru România e o foarte bună oportunitate să revedem și să restructurăm sectorul agroalimentar, întărind capacitatea de producție și de comercializare locală, și să exportăm cât mai puțină materie primă: grâu, porumb, să procesăm alimentele în țară ca să ținem valoarea adăugată în țară pentru că această criză ne-a arătat cât de important este sectorul agroalimentar pentru astfel de situații de criză”, a spus liderul PLUS.

Întrebat dacă ne putem aștepta sau nu la o criză alimentară, Dacian Cioloș a răspuns: „Evident, există întotdeauna un astfel de risc pentru că la nivel mondial mai multe țări au fost afectate de această criză a coronavirusului care a oprit activitatea economică și asta are repercusiuni și asupra sectorului agroalimentar. Dar oricum va trebui să ne pregătim pentru anii viitori pentru transformări profunde în agricultură pentru că, așa cum am spus, prioritatea aceasta de reducere a impactului practicilor agricole asupra mediului, introducerea noilor tehnologii digitale în agricultură vor fi provocări și pentru agricultura din România, dar pot să fie și oportunități dacă ne pregătim din timp pentru asta”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Publicat

pe

„Suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, joi dimineață, în cadrul unei intervenții telefonice la RFI, în care a criticat Parlamentul și Guvernul pentru modul în care gestionează criza COVID-19.

„Cu tristețe trebuie să spun că nu mă surprinde faptul că tot mai multă lume își pierde încrederea în autoritatea statului și aici mă gândesc în primul rând la deciziile la nivel politic și la lipsa calității în unele domenii a serviciului public oferit de cetățean. Parte din ceea ce s-a decis acum intră în aceeași categorie (…) Suntem în același punct: numiri politice, protecție politică pentru anumite numiri politice în posturi de management care au fost făcute pentru că bătălia este între cele două mari partide care și-au numit oameni politic în Sănătate, Educație, Administrație Publică pe măsură ce au ajuns la guvernare. Acum, politicienii din Parlament, majoritatea, în loc să se preocupe de soluții – eu aș fi vrut să văd acum o dezbatere despre soluții economice pentru relansarea economiei, nu de protecție aproape de clan a unor numiri politice în fruntea unor instituții ale statului, stat care, iată, e slăbit și stat în care tot mai multă lume își pierde încrederea”, a declarat liderul PLUS.

Întrebat dacă este mulțumit de modul în care Guvernul a gestionat starea de urgență și gestionează acum starea de alertă, liderul PLUS a răpuns: „Parțial, aș spune, pentru că – și aici nu e vorba de cât sunt eu, personal, de mulțumit sau de nemulțumit – vedem chiar și din analize și sondaje modul cum percepe lumea, cum percep oamenii pe stradă acest mod de gestionare. Eu cred că am avut noroc că am avut un președinte care a fost ferm și clar și care a comunicat și pentru Guvern, pentru că din partea Guvernului mie mi se pare că a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de oameni și față de problemele oamenilor, vorbesc la nivel politic. Au existat anumite bâlbe, a existat acea perioadă de vid legislativ în modul de a gestiona lucrurile (….) Apoi transparența: noi am cerut transparență încă de la început în modul în care se fac achizițiile publice, în modul în care se iau deciziile, explicate proceduri foarte clare pentru spitale, pentru toate instituțiile din domeniul sanitar, protocoale foarte clare.

Știu că s-a organizat o rețea a medicilor români care lucrează în alte țari din UE tocmai în ideea de a ajuta colegii din România cu modele de proceduri și reguli pe care ei le respect în această perioadă de gestionare a crizei de COVID-19. Lucrurile acestea ar fi trebuit să le facă foarte clar statul, autoritățile publice. Deci suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani: sistemul de sănătate precar, sistemul de educație – la fel, care a fost în lumina reflectoarelor, în această perioadă, pentru că a trebuit să trecem de la un sistem de predare la altul, folosind noile tehnologii unde iar vedem că am rămas un pic în urmă față de alte țări tocmai pentru că nu am făcut reforme la timp. Ca să nu mai vorbesc de administrația publică, de calitatea serviciului public (….) dacă am fi continuat măcar ceea ce s-a început în 2016 cu transparentizarea unor proceduri sau a modului de lucru, și cu digitalizarea relației între stat și cetățean (…) vă dați seama că ar fi mers lucrurile mult mai ușor pentru cetățeni și pentru companii în această perioadă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Publicat

pe

FOTO www.viata-libera.ro

Profesoara Daniela Ancuța Șarpe, membru PLUS și director al Departamentului de Economie al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați, susține, în cadrul unui interviu pentru site-ul Viațaliberă.ro, că „pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar”.

Întrebată care sunt domeniile în care statul ar trebui să intervină pentru a crea un context favorabil și unde se termină rolul autorității publice și începe ceea ce se numește „leadership privat” pentru depășirea crizei economice, Daniela Ancuța Șarpe a răspuns:

„Cred că răspunsul e legat, pe de o parte, de capacitatea statului de a genera o consistentă dinamică economică prin investiții de anvergură: autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, locuințe sociale, în domeniul eficienței energetice, al logisticii industriale sau lucrări majore de protecție a mediului și de amenajare a teritoriului, cum ar fi infrastructura de irigații. Instrumentele financiare de suport pot fi accesate, dacă România se racordează la planul de relansare al Comisiei Europene. Pe de altă parte, răspunsul vizează și mediul antreprenorial din România, felul în care acesta înțelege să-și construiască viitorul în actuala conjunctură. Ar trebui ca relansarea să nu fie făcută prin impunere de norme și reguli rigide, ci privilegiind un parteneriat între instituții și antreprenori, bazat pe încredere, solidaritate și colaborare. Dialogul constant între părți ar trebui să dea ocazia investitorilor să-și fructifice experiența acumulată și creativitatea. Calea colaborării active este singura viabilă, după eșecul politicilor populiste bazate pe stimularea administrativă a salariilor și consumului.

Având în vedere tendințele globale, pe termen mediu și lung este necesară promovarea unor sectoare de specializare inteligentă, cu valoare adăugată mare, care să permită României poziționarea ca actor cheie și valorificarea unor resurse risipite parțial în momentul de față. Metodologia de selecție pleacă de la competitivitatea deja demonstrată a unor domenii, dar și de la potențialul încă nevalorificat al altora. Ar trebui pus accentul pe dezvoltarea și susținerea sectorului digital, a industriei alimentare și de procesare a plantelor tehnice, industriilor creative, turismului și sectorului de ospitalitate, industriei de îngrijire și sănătate („care industry”), sectorului dedicat economiei circulare (restauratoare, cu eliminarea deșeurilor – n.r.), industriei de apărare, auto și a celorlalte industrii prelucrătoare.

O cultură antreprenorială autentică și performantă creează pentru o națiune nu doar resurse și rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, care știu importanța cooperării, stimulează responsabilitatea și curajul. Ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară”.

Întrebată, totodată, dacă privește cu optimism traversarea acestei crize, conform declarațiilor făcute de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, Daniela Ancuța Șarpe a replicat: „E foarte posibil ca ministrul să se bazeze pe date și informații pertinente, dar optimismul ar trebui, cred, temperat, deoarece semnele nu par a fi foarte bune. În anii anteriori s-au luat decizii care au vizat cu precădere încurajarea consumului în defavoarea investițiilor, iar acum măsurile impuse de pandemie adaugă costuri suplimentare, greu de acoperit printr-un echivalent al colectărilor bugetare.

Pe termen scurt, este posibil ca veniturile statului să fie pozitiv afectate de acordarea bonificațiilor pentru firmele ce plătesc la timp impozitul pe profit, aferent primului trimestru din 2020, dar și cheltuielile cresc urmare plății șomajului tehnic pentru contractele de muncă suspendate. Pe termen mediu, prognozele naționale și internaționale arată o scădere economică importantă, ce va face dificil procesul de diminuare a deficitului bugetar (deja la 4,3% în 2019), cu structură nefavorabilă a cheltuielilor statului, în favoarea celor de personal și asistență socială (peste 60% din total).

O posibilă și de dorit soluție ar fi eficientizarea colectării veniturilor, mai ales prin informatizarea ANAF pentru diminuarea evaziunii, în special în zona TVA. Iată un alt context în care accentuarea digitalizării trebuie să fie opțiune cheie. Dacă luăm în calcul previziunile autorităților financiare internaționale pentru România, remarcăm că se așteaptă o contracție importantă a PIB-ului în 2020 (în jur de 5%, conform FMI), cu revenire din 2021 la ritmul de creștere anterior (de aproximativ 4%). Rata șomajului poate avea însă o creștere importantă, spun aceleași surse, ajungând până la 10% în 2020, cu presiune suplimentară pe cheltuielile bugetare. În concluzie, se poate spune că pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar”.

Citiți interviul integral

Citește în continuare

Cele mai citite