Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dacian Cioloș și Oana Bogdan își asumă obiectivul de a include Roșia Montană în Patrimoniul UNESCO în 2021

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, și Oana Bogdan, membru al Biroului Național al partidului, își asumă obiectivul de a include Roșia Montană în Patrimoniul UNESCO în 2021. Dacian Cioloș a făcut această promisiune sâmbătă, în fața Comitetului Politic al USR.

Promisiunea lui Dacian Cioloș și a Oanei Bogdan a venit în urma unei întrebări din partea senatorului USR Mihai Goțiu, dacă în programul de guvernare cu care se va prezenta în fața cetățenilor la alegerile de anul viitor, PLUS va susține includerea Roșiei Montane în UNESCO. Răspunsul a fost ferm și fără echivoc, în fața a peste o sută de membri ai Comitetului Politic USR și invitați din partid. „În 2021, Roșia Montană va intra în UNESCO. Îmi asum de acum!“, a spus Dacian Cioloș, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a lui Mihai Goțiu.

Mai mult, fostul premier tehnocrat a menționat-o și pe Oana Bogdan, prezentă în sală, membru al Biroului Național PLUS și fost secretar de stat în Ministerul Culturii în Guvernul din 2016, care s-a ocupat de depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO.

Demersurile recunoașterii valorii excepționale pentru istoria și cultura universală a patrimoniului de la Roșia Montană au pornit în jurul anului 2010 și au fost susținute de specialiști din domeniu, din țară și străinătate, localnici și societatea civilă, mai scrie în postarea senatorului USR Mihai Goțiu. Includerea Roșiei Montane în UNESCO a fost una dintre revendicările majore ale protestatarilor din toamna anului 2013. În 2016, după ce guvernele anterioare au ignorat și/sau blocat inițiativa, ministrul Culturii din Guvernul Cioloș, Vlad Alexandrescu, a preluat oficial inițiativa, care a fost continuată de ministrul Corina Șuteu. De dosar s-a ocupat direct Oana Bogdan, împreună cu reprezentanții Institutului Național pentru Patrimoniu (INP), fiind depus în ianuarie 2017, în ultima zi a Guvernului Cioloș.

„În toamna lui 2017, Guvernul PSD-ALDE a încercat retragerea Dosarului Roșia Montană de la UNESCO și blocarea vizitei experților ICOMOS (organismul de experți raportor pentru UNESCO) în România. În urma mobilizării civice și a interpelărilor și acțiunilor din Parlament ale USR, Guvernul Tudose a renunțat la retragere. Vizita delegației ICOMOS la Roșia Montană a avut loc în septembrie 2017, iar în mai 2018, prestigiosul organism de experți internaționali a recunoscut valoarea extraordinară a sitului de la Roșia Montană. Cu recomandarea ICOMOS, includerea Roșiei Montane în UNESCO ar fi trebuit să fie o formalitate la conferința de la sfârșitul lunii iunie a anului trecut. Cu doar câteva zile înaintea conferinței UNESCO, Guvernul Dăncilă a solicitat, însă, într-un demers fără precedent la nivel internațional, blocarea dosarului, sub pretextul fals, că asta ar afecta șansele României în litigiul cu compania minieră, de la Washington.“, a scris Mihai Goțiu pe Facebook.

„De ce a cerut România să se returneze dosarul Roşia Montană? «Datorită arbitrajului internaţional în curs» şi pentru că «nu suntem dispuşi să plătim din buzunarul cetăţeanului cele peste 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma litigiului», ne spun comunicatele Ministerului Culturii. O atitudine defetistă în faţa Gabriel Resources, care ridică semne de întrebare asupra apărării României. În toată povestea asta, e important de ştiut că situl cu pricina de la Roşia Montană se bucură de protecţie prin legislaţia naţională încă din 1992, când a fost înscris pe Lista Monumentelor Istorice din România. Aşadar, includerea sitului pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ar fi o consecinţă firească a regimului de protecţie naţională şi nu ar aduce cu sine o supraprotejare a sitului. Aduce, în schimb, o recunoaştere oficială internaţională a valorii patrimoniului cultural. Ar angaja statul în sensul punerii în valoare a sitului, dar nu în excluderea mineritului fără cianuri. Nu ar creşte riscurile arbitrajului cerut de Gabriel Resources în 2015 Centrului Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii de la Washington (ICSID), pretinzând încălcarea tratatelor încheiate de Guvernul României cu guvernele Marii Britanii şi Canadei pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor (litigiul ICSID ARB/15/31 dintre Gabriel Resources/RMGC şi România). Cu alte cuvinte, nu se emite o decizie cu caracter de noutate. Şi-atunci, nu numai că o includere a Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO nu ar periclita poziţia Statului Român în procesul de arbitraj, ci chiar ar întări-o, dovedind întregii lumi valoarea universală a acestui loc din România“, comenta Oana Bogdan, vara trecută, cererea prin care cazul Roșiei Montane a fost îngropat de Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO.

Tot Oana Bogdan era cea care, la acea vreme, sublinia că „dreptul la o viaţă demnă ni-l vom câştiga singuri, prin implicare şi organizare, pornind de la cazul Roşia Montană. Noi, românii, vom deschide dezbaterea internaţională despre valorile pe care se bazează Convenţia Patrimoniului Mondial UNESCO şi care azi nu mai sunt respectate. Noi, românii, vom deschide dezbaterea în ţară despre apărarea României în litigiul cu Gabriel Resources. Noi, românii, vom cere Ministerului Culturii să ne respecte dreptul la istorie şi la viitor şi să facă tot ce s-a angajat să facă pentru Roşia Montană în faţa Comitetului Patrimoniului Mondial la cea de-a 42-a sesiune din Manama, Bahrain. O revenire a României cu solicitarea de includere pe lista UNESCO se va putea face şi înainte de finalizarea litigiului internaţional, dar nu mai târziu de trei ani. Să sperăm că vom reuşi să modificăm Convenţia Patrimoniului Mondial UNESCO, astfel încât locuri precum Roşia Montană să poată fi salvate. Sau, cine ştie, poate că noi, românii, vom reuşi să facem în aşa fel încât să trăim într-un stat de drept. Şi-atunci, primul pas va fi să înscriem Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Putem s-o facem până în vara lui 2021, la câteva luni după alegerile parlamentare din România. Surprinzător felul în care istoria statului român se împleteşte cu cea a Roşiei Montane până în ultima clipă“.

VIDEO Statul şi Roşia Montană

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache, la Europa FM: Societatea așteaptă, acum, altceva și este pregătită să își asume asta. Noi credem că se va vedea în mobilizarea oamenilor la vot și că vom avea o mare surpriză pe 26 mai

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Tudorache, candidat din partea Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare și înalt funcționar în cadrul Comisiei Europene, a declarat, marți, în cadrul unui interviu pentru Europa FM, că mobilizarea societății românești, care a lipsit la alegerile din 2016, există acum și că, pe 26 mai, oamenii vor veni în număr mare la vot în condițiile în care au arătat, în ultimii doi ani, că „așteaptă altceva” și că sunt pregătiți să își asume acest lucru.

În debutul interviului, Dragoș Tudorache a vorbit despre perioada guvernării tehnocrate și despre piedicile cu care s-a confruntat în 2016. Întrebat dacă a fost vorba de un sabotaj în cazul Guvernului din care a făcut parte, la acel moment, Dragoș Tudorache a răspuns:

„Eu nu i-aș spune «sabotaj», sună prea mult a conspirație și îl avem pe domnul Dragnea care se ocupă de conspirație. Însă ceea ce e sigur e că noi nu am fost foarte confortabili pentru nimeni, în acel moment, și nu aveau interesul ca noi să reușim. Aș spune că, în primul rând, a fost un sabotaj, dacă e să merg pe cuvântul dumneavoastră, din partea Parlamentului. Am avut foarte multe proiecte pe care ni le-am propus și pe care le-am inclus în programul de guvernare, cu care ne-am dus în Parlament, și care apoi au fost blocate. Am avut un proiect de reformă a administrației, un proiect de reformă a RA-APPS, amintiți-vă de intenția domnului ministru Voiculescu de a reforma managementul din spitale, amintiți-vă de inițiativa domnului ministru Dumitru de a organiza un concurs național pentru directorii de școli. Toate aceste măsuri au deranjat profund establishment-ul politic de atunci și toate au fost blocate.

Dacă e să vorbim de administrație, aș vrea să spun, în primul rând, că administrația nu e toată la fel. Eu am descoperit, mărturisesc cu surpriză, că sunt mulți, chiar foarte mulți funcționari care sunt cinstiți și competenți. Din păcate, sunt sugrumați de munca pe care trebuie să o facă pentru cealaltă armată de funcționari, care sunt puși acolo politic și care nu îi lasă efectiv să își facă treaba. Sunt oameni care sunt debusolați, dezamăgiți, sunt timorați să își facă treaba după ani și ani de cenzură politică. Asta e realitatea administrației așa cum noi am descoperit-o. De aceea pentru noi un nou act de guvernare, pe care vrem să îl începem în 2020, va începe în mod obligatoriu, și asta e o chestiune pe care o vom face în primele șase luni, cu o reformă a administrației”.

În acest context, Dragoș Tudorache a evidențiat alte proiecte începute de Guvernul tehnocrat în 2016 și abandonate ulterior de PSD.

„Eu sunt foarte mândru de locul din care vin și ăsta e unul dintre motivele pentru care intru în politică. Vasluiul e un oraș ca multe alte orașe din țara asta, cu oameni ca mulți alți oameni din țara asta. Orașe și oameni cărora le-a fost frustrată orice șansă și oportunitate de a se dezvolta. Dacă aveau infrastructură și acces la servicii publice, oamenii aceștia, orașele acestea s-ar fi dezvoltat la fel ca altele. Din punctul nostru de vedere, pentru ei trebuie să schimbăm lucrurile. Autostrada Moldova, pe care noi am demarat-o ca proiect și pentru care pregătisem toate condițiile în 2016, nu e nicăieri. Spitalul Regional Iași pe care îl pregătisem din 2016 nu e nicăieri. Începuturile de digitalizare și simplificare în administrație pentru accesul la servicii publice le-am început în 2016 și nu sunt nicăieri. De ce? Tot ce aveau de făcut era să continue. Nu au vrut. Deci Vasluiul, și ca el alte orașe ale țării, trăiește cu această frustrare a șansei de dezvoltare și noi vrem să dăm acestor orașe și acestor oameni o nouă șansă de dezvoltare”, a detaliat Dragoș Tudorache.


În fața criticilor pe care PLUS le primește, Dragoș Tudorache a afirmat că oamenii înțeleg foarte bine ceea ce formațiunea își propune să facă pentru ei, chiar dacă adversarii politici doresc să îi denigreze pe colegii săi de partid sau să răspândească informații false la adresa lor „Ceilalți, clasa politică veche, ar vrea să ne prezinte în această lumină și în aceste culori. Patriotismul ăsta strident, pe care îl strigă peste tot, pe care îl vedem și pe afișe, toate afișele electorale mă și amuză: toate sunt cu patrioți. M-ar interesa să îi întreb ce au făcut ei cu patriotismul în ultimii 12 ani, de când suntem în UE, cum au dovedit ei acest patriotism față de români?

Fac un exercițiu de imaginație și mă întorc în 2007, când am făcut tot ce am putut pentru a mă asigura și a ne asigura că România nu mai pierde un an de aderare la UE. Mă întorc la ideea de vis pe care îl aveam cu toții în 2007. Eu, în 2007, îmi imaginam că în 2019 voi circula pe autostrăzi, voi avea spitale civilizate, voi avea școli în care să pot să îmi duc copilul liniștit să învețe. Asta cred că ne imaginam și așteptam cu toții. Acești patrioți care se afișează pe toate străzile au avut 12 ani în care puteau să livreze această bunăstare poporului român și nu au făcut-o pentru că s-au gândit doar la ei și nu la români”.

În viziunea lui Dragoș Tudorache, societatea românească a evoluat foarte mult de la alegerile din decembrie 2016 încoace: „Cred că mobilizarea care a lipsit în 2016 există acum. Cred că trezirea la realitate, din jurul nostru, s-a produs după 2016. Cred că atunci foarte mulți dintre români au luat cumva normalitatea, pe care noi am adus-o în 2016, ca fiind exact asta – o normalitate și chiar așa ar trebui să fie. Asta, din păcate, i-a facut pe mulți oameni să nu îi mai intereseze alegerile, să creadă că e un lucru care evoluează natural. Din păcate, experiența ultimilor doi ani ne-a arătat că nu e chiar așa și că orice lucru bun se poate pierde.

Ceea ce eu simt anul acesta, și ceea ce noi simțim și ne-a motivat, de altfel, să pornim în acest proiect politic, este că societatea acum așteaptă altceva și este pregătită să își asume acest altceva. Noi credem că se va vedea în mobilizarea oamenilor la vot, noi credem că oamenii vor veni la vot mult mai mult decât s-ar aștepta cineva și că vom avea o mare surpriză pe 26 mai”.

Întrebat cum are de gând Alianța 2020 USR PLUS să se apere în fața dezinformărilor răspândite la adresa sa, Dragoș Tudorache a răspuns:

„În primul rând vorbind direct cu oamenii. Asta a fost o strategie pe care noi am adoptat-o de la bun început. Am avut experiența anului 2016 și am văzut ce înseamnă un baraj mediatic, ce înseamnă acel baraj mediatic: «guvern 0» și ce poate însemna el pentru o etichetă care ți se poate lipi, cu o medie ostilă și cu fake news, pentru că faptele și cifrele erau acolo, noi le comunicam constant, dar niciuna din televiziunile de atunci, sau cel puțin cele care făceau audiență, nu aveau interesul să prezinte acele cifre în mod real.

Cum spuneam, încă din 2017, ne-am decis să ne întâlnim cât de mult și cât de des putem direct cu oamenii. Suntem acum la a șaptea, cred, caravană prin țară și mergem și ne întâlnim cu oamenii și asta credem noi că va arăta, în final, că se poate lupta cu fake news-ul.

Există însă nevoia și de o soluție structurată împotiva fake news. Brexit-ul ne-a arătat asta, alegerile din Germania, din SUA ne-au arătat asta și, de altfel, o vedem deja că a început, le vom avea și noi în campania electorală din România.

Sunt deja dezbateri, la nivel european, există deja un mecanism de luptă împotriva fake news, creat la nivel european. De altfel un proiect, pe care îl vom susține în Parlamentul European, va fi acela de creare a unei agenții europene da combatere a fenomenului de fake news, o agenție pe care, de altfel, am sperat să o aducem în România”.

Dragoș Tudorache a mai afirmat că oferta Alianței 2020 USR PLUS își propune să aibă o „adresabilitate maximă” tocmai pentru a-și putea îndeplini obiectivul de a ajunge la guvernare. „Eu cred că e important ca oferta electorală, pe care ți-o construiești, să o adresezi foarte bine, foarte limpede. Noi avem o ofertă foarte clară către antreprenoriat, dar la fel de bine avem o componentă de solidaritate care ne duce foarte mult și către celelalte părți ale societății românești. Noi vrem să fim o forță politică cu adresabilitate maximă tocmai pentru că noi suntem foarte serioși față de obiectivul politic pe care l-am anunțat și anume de a câștiga guvernarea în 2020 și de a avea o majoritate în Parlament, care să ne permită să ne implementăm programul politic pe care îl avem”, a argumentat Dragoș Tudorache.

Pe de altă parte, Dragoș Tudorache a arătat că nu exclude riscul ca rezultatul alegerilor din 26 mai să fie fraudat, prin urmare face apel „la toate celelalte partide care participă la aceste alegeri să pună presiune pe această guvernare să adopte cât mai repede o hotărâre de guvern”, așa cum a adoptat guvernarea tehnocrată în 2016, „care să asigure implementarea tuturor mecanismelor de transparență”, pe care Guvernul condus de Dacian Cioloș „le-a pilotat cu succes în 2016”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dacian Cioloș: Oamenii ăștia, într-un fel sau altul, ne-au furat viitorul la care noi aveam dreptul și ni l-au amânat cu 12 ani. Oamenilor ăstora trebuie să le luăm puterea, folosind puterea votului

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a declarat, marți, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Baia Mare, că românii au posibilitatea, pe 26 mai, să își recupereze viitorul furat de actuala clasă politică și să înceapă să construiască la ceea ce visau, în urmă cu 12 ani, când România a aderat la Uniunea Europeană, pentru a nu mai fi nevoiți să plece din țară în căutarea unui trai mai bun.

„Imaginați-vă că suntem în ianuarie 2007, România intră în Uniunea Europeană după ani de negocieri, după ani de speranță că putem face și noi parte din lumea civilizată. Ce visam noi în 2007? Pe bună dreptate, visam să avem șosele, să avem autostrăzi, să facem distanța de la București la Baia Mare în șapte-opt ore, speram să avem spitale, să avem școli, speram să vedem că România prosperă, că se creează locuri de muncă. Ce s-a întâmplat după 12 ani, unde suntem astăzi dacă ne comparăm cu ceea ce am visat atunci?

Avem cioturi de autostrăzi, inaugurăm pe bucăți câte 10-12 kilometri, în continuare românii mor pe străzi, mor în accidente – suntem țara din UE cu cele mai multe accidente rutiere – cu bani și fonduri europene necheltuite, spitalele le avem mai mult pe hârtie și oamenii mai mult se îmbolnăvesc în spitale decât să iasă de acolo vindecați. În continuare românii pleacă din țară pentru salarii mai bune și pentru o viață mai demnă. Asta s-a întâmplat după 12 ani. Și eu am visat lucrurile astea în 2007, când am intrat în UE, și a trebuit să aștept 2016, când am avut posibilitatea și mi-am asumat punerea în practică a visului pe care l-am avut și eu, l-au avut și alții ca în mine în 2007”, a declarat Dacian Cioloș.

În acest context, liderul PLUS a amintit proiectele pe care Guvernul tehnocrat le-a început în 2016 și pe care PSD le-a blocat, odată ce a preluat guvernarea, ținând România pe loc: „În 2016, în bucata de timp pe care am avut-o la dispoziție, am început să pun în aplicare într-un fel sau altul visul ăsta. Și am început să luăm măsuri ca să deblocăm proiectele de infrastructură pe care le-am găsit blocate. Am aprobat, pentru prima dată, Masterplanul de Transport, unde am stabilit o dată pentru totdeauna prioritățile pentru proiectele de infrastructură. Banii îi aveam alături, zeci de milioane de euro de la UE care nu erau cheltuiți. Am început să lucrăm pe proiectele acelea de spitale regionale, aveam bani de la UE, dar proiectele erau blocate. Într-un an am găsit terenurile pe care să le construim și am dat drumul la licitațiile pentru studiile de fezabilitate și le-am lăsat gata ca ele să poată să înceapă cu proiectul tehnic și să fie construite.

Am început să convingem investitorii că în România se poate investi și se pot crea locuri de muncă și au început, în 2016, să vină români înapoi cu speranța că se poate construi și în România. După 12 ani, abia în 2016, am început să demostrăm încet-încet că România poate să fie o țară normală, o țară în care, cu firesc și cu bun-simț, poți să construiești lucruri. Dar a trebuit să așteptăm 12 ani pentru asta. Și ați văzut ce s-a întâmplat după aceea, din 2017 încoace. Oameni care 12 ani au ținut România prizonieră, chiar dacă era în UE”.

Dacian Cioloș a subliniat faptul că toți politicienii care au blocat dezvoltarea României, în ultimii 12 ani, prin furt și incompetență trebuie să plece din toate funcțiile deținute, iar acest lucru se poate întâmpla numai prin votul oamenilor.

„Toate lucrurile astea nu au putut să fie puse în practică pentru că niște oameni au gândit în interesul lor. Oamenii ăștia, într-un fel sau altul, ne-au furat viitorul la care noi aveam dreptul și ni l-au amânat cu 12 ani. Oamenii ăștia au învățat că se poate trăi prin hoție și nu doar furând banii publici, dar furându-ne și viitorul. Eu sunt convins că putem să ne îndeplinim visul ăsta, că ține de noi. Dar asta înseamnă să începem, făcând curățenie. Oamenilor ăstora trebuie să le luăm puterea, folosind puterea votului și asta trebuie să înceapă pe 26 mai pentru că oamenii ăștia, care ne-au furat viitorul, trebuie să plece de peste tot. Asta e condiția inițială pe baza căreia ne putem construi apoi ceea ce visăm de ani de zile să facem la noi acasă și nu în alte țări din Uniunea Europeană.

Oamenii ăștia trebuie să plece și din Parlamentul European, ca să fim reprezentați demn acolo și în mod profesionist, și atunci trebuie să mergem la vot pe 26 mai. La fel oamenii ăștia trebuie să plece din administrația publică locală și va trebui să avem candidați buni și să avem îndrăzneala și curajul de a candida la alegerile locale de anul viitor. Și oamenii ăștia trebuie să plece din Parlament și din Guvern ca să putem începe să ne punem pe treabă. De asta lucrurile sunt legate și de asta noi trebuie să punem pe masă tot ce avem mai bun și în primul rând hotărârea noastră”, a explicat liderul PLUS.

Dacian Cioloș s-a aflat, marți, alături de Dan Barna și candidații Alianței 2020 USR PLUS, la Baia Mare, în cadrul noului turneu pe care cele două formațiuni politice îl fac în țară pentru a prezenta programul lor electoral la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Caravana Alianței 2020 USR PLUS a pornit din nou la drum. Programul următoarelor zile

Publicat

pe

„Fără hoție ajungem departe” este mesajul cu care caravana Alianței 2020 USR PLUS a pornit, astăzi, într-un nou șir de deplasări în țară pentru a face cunoscut programul electoral al candidaților USR PLUS la alegerile europarlamentare.

Liderii celor două formațiuni politice, Dacian Cioloș și Dan Barna, alături de candidații  Alianței 2020 la europarlamentare, vor lua la pas străzile țării pentru a sta de vorbă cu oamenii și a le prezenta ce vor să facă pentru România în Parlamentul European.

„Drumul spre victorie” va trece prin Baia Mare, Oradea, Deva, Târgu Jiu, Slatina, Vaslui, Brăila și Tulcea după cum urmează:

16 aprilie Baia Mare

17 aprilie Oradea

18 aprilie Deva

19 aprilie Târgu Jiu

20 aprilie Slatina

22 aprilie Vaslui

23 aprilie Braila

24 aprilie Tulcea

Vă așteptăm alături de noi!

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 17 ore

Dragoș Tudorache, la Europa FM: Societatea așteaptă, acum, altceva și este pregătită să își asume asta. Noi credem că se va vedea în mobilizarea oamenilor la vot și că vom avea o mare surpriză pe 26 mai

Noutăți Generaleacum 19 ore

Dacian Cioloș: Oamenii ăștia, într-un fel sau altul, ne-au furat viitorul la care noi aveam dreptul și ni l-au amânat cu 12 ani. Oamenilor ăstora trebuie să le luăm puterea, folosind puterea votului

Editorialeacum O zi

Speranţa de la Notre-Dame

Revista Preseiacum 2 zile

Oana Țoiu: Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE. Copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate. E inacceptabil

Noutăți Generaleacum 2 zile

The Guardian: Europa trebuie să susțină soluția „celor două state” pentru Israel și Palestina

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dacian Cioloș: Olguța Șefu este o femeie care trece printr-o dramă personală. Avem aici o lecție importantă pentru noi toți, cu precădere pentru cei care trebuie să administreze bunul mers al statului român

Noutăți Generaleacum 2 zile

Oana-Maria Bogdan: Cât tupeu să ai ca să ceri să-ți crească salariul pentru că lucrezi cu fonduri europene, când tu anunți că faci autostrăzi în parteneriat public-privat?

Stiri PLUSacum 2 zile

Caravana Alianței 2020 USR PLUS a pornit din nou la drum. Programul următoarelor zile

Noutăți Generaleacum 4 zile

Vlad Voiculescu: Lista medicamentelor esențiale, introdusă de tehnocrați, a fost eliminată de PSD-ALDE

Noutăți Generaleacum 5 zile

Dacian Cioloș: Vrem să transmitem mesajul că România trebuie să conteze la nivel european. A te îndepărta de Uniunea Europeană nu e o soluție

Cele mai citite