Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

VIDEO Dacian Cioloș: România are aceleași drepturi ca orice alt stat membru UE să își susțină reformele de care are nevoie. Fondurile UE trebuie să fie un sprijin

Publicat

pe data de

„Dacă noi în România avem o viziune clară cu ce vrem să facem, nu va trebui să fim dădăciți de Comisia Europeană sau de altcineva care să vină să ne spună ce să facem. Eu aici aș vrea să ajungem, dar pentru asta, în planul meu de reformă și în programul de guvernare, cred că e inevitabilă o reformă a administrației publice”, a subliniat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, joi, într-un interviu pentru HotNews.ro, în care a vorbit despre fondurile prevăzute în planul de relansare economică propus de Comisia Europeană, care sunt destinate României.

„Eu sper să începem devreme să ne pregătim ca să fim în măsură să justificăm nevoia acestor bani. Pe asta ar trebui să ne presăm noi acum, nu să ne bucurăm de ei, pentru că banii ăștia sunt doar propunerea Comisiei Europene, și la solicitarea Parlamentului, și în mod clar asta pot să o spun deschis: Comisia Europeană va avea sprijinul clar al unei majorități largi din Parlamentul European pentru ca această sumă totală de 750 de miliarde de euro, care se adaugă la 1.100 miliarde de euro cât e bugetul multianual, să fie menținută. Suma aceasta e departe încă de a fi decisă”, a declarat Dacian Cioloș.

Întrebat de ce depinde acest lucru, liderul PLUS a detaliat: „Depinde, în primul rând, de cum se vor pune de acord șefii de stat și de Guvern, săptămâna viitoare au o primă videoconferință, pe data de 19. Astăzi tocmai am avut în conferința președinților de grupuri parlamentare, împreună cu președintele Parlamentului, o discuție cu președintele Consiliului European în care ne-a explicat că sunt mai multe state care vor avea comentarii pe propunerile Comisiei, deci va fi o primă discuție între șefii de stat și de guvern săptămâna viitoare. Apoi un alt Consiliu European în luna iulie, foarte probabil va fi o întâlnire fizică între șefii de stat și de guvern pentru că va fi nevoie inclusive de negocieri bilaterale. Și apoi sperăm, dacă nu în iulie, cel târziu în septembrie să existe o decizie.

După ce Consiliul European se pune de acord pe propunerile Comisiei, documentul vine în Parlamentul European, care trebuie să-l voteze. Noi am spus foarte clar că dacă, pe de-o parte, aceste sume se duc în jos există șanse mari ca Parlamentul să respingă ceea ce va decide Consiliul European. Noi, în Parlamentul European, iar vom fi foarte atenți și la felul în care vor fi folosiți acești bani. Am mai tot spus-o: să nu ne așteptăm să ne intre banii ăștia direct în buzunar sau să cadă din cer în bugetul statului. Banii aceștia vor merge, în primul rând, în investiții atât în sectorul privat, cât și în sectorul public.

Mă gândesc și la infrastructură, dar și la reformele de care avem nevoie. Folosirea acestor bani, foarte probabil, va fi condiționată de angajamentele țărilor respective la anumite reforme de care au nevoie pentru că planul de investiții va fi legat de ceea ce numim Semestrul european, adică în fiecare an Comisia Europeană face o evaluare a stării bugetare a fiecărui stat membru și face anumite propuneri și sugestii de reforme, un plan de acțiuni care, mai apoi, este aprobat în Consiliu”.

Întrebat, totodată, dacă România pornește cu un dezavantaj, având în vedere aceste condiționări, Dacian Cioloș a replicat: „România este stat membru al UE și are aceleași drepturi ca orice alt stat membru să își susțină reformele de care are nevoie, și fondurile care vin de la UE trebuie să fie un sprijin pentru asta. România nu mai e în situația să fie monitorizată și obligată de UE să facă anumite lucruri pentru că așa vrea cineva de la Bruxelles. Noi suntem la masa deciziilor acum. Dar eu, ca fost prim-ministru, ca om care conduce un partid și e în fruntea unei alianțe care va participa la alegeri locale și parlamentare în acest an, privesc din altă perspectivă acest lucru: e o mare oportunitate pentru România că există acești bani pentru următorii șapte ani și, dacă aș fi prim-ministru, eu mi-aș pune problema în felul următor: am un mare deficit bugetar, am de făcut niște reforme care costă bani, de unde iau eu banii ăia?

Cum fac să lansez proiecte de investiții publice, de transport – autostrăzile – să le dau de lucru la oameni, cum fac să lansez investiții în domeniul sănătății – spitale, am văzut clar că e nevoie de asta și UE va susține astfel de investiții sau investiții în școli – și cum îmi aliniez programul meu de guvernare, pe care îl pregătesc acum, la ceea ce va trebui să spun Comisiei Europene și celorlalți parteneri europeni, ca să justific faptul că banii, care ar fi rezervați pentru România, eu pot să îi folosesc fie că sunt granturi, fie că sunt împrumuturi?

Acea analiză anuală a Comisiei Europene ar trebui să fie făcută împreună cu Guvernul să vedem care sunt obiectivele Comisiei pe temele mari europene, pentru că noi în Parlamentul European am cerut Comisiei Europene să vină și cu o abordare europeană, adică pe noi ne interesează dacă investim în niște spitale în România și mai investesc și polonezii, și portughezii, și francezii etc, în caz de criză de asta sanitară, să știm că există o rețea de spitale care sunt aliniate din punctul de vedere al standardelor și care pot fi folosite pentru a pune în aplicare solidaritatea europeană.

Comisia Europeană așa va pune problema – ce vrea să facă România cu banii ăștia și cum se înscrie asta în abordarea generală pe care o am eu nivel european? Dacă noi în România avem o viziune clară cu ce vrem să facem, nu va trebui să fim dădăciți de Comisia Europeană sau de altcineva care să vină să ne spună ce să facem, și eu aici aș vrea să ajungem, dar pentru asta, în planul meu de reformă și în programul de guvernare, eu unul, cred că e inevitabil să punem o reformă a administrației publice.

Avantajul e că aș putea să fac toate reformele astea acum folosind fondurile europene dacă am o viziune clară legat de ceea ce vreau să fac și viziunea asta o cere și mediul de afaceri”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Revista Presei

Dacian Cioloș: Mi-aș dori să fie posibile alegerile la finalul anului, să fim în situația în care să le putem organiza

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Mi-aș dori să avem alegeri pentru că este în interesul cetățenilor să aibă o administrație publică nou aleasă, cu un mandat clar, care să nu mai privească relația cu cetățenii doar din perspectivă electorală, de câștig sau de pierdere de voturi, ci să își asume responsabilitatea unor decizii pe o perspectivă mai lungă”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, în a doua parte a interviului pentru Spotmedia.ro, adăugând faptul că „Parlamentul și Guvernul trebuie să ia deciziile în funcție de cum vor evolua lucrurile” privind organizarea scrutinului la finalul lui septembrie.

„Eu mi-aș dori să fie posibile alegerile la finalul anului, să fim în situația în care să le putem organiza. Evident că nu se pune problema să ne jucăm cu sănătatea oamenilor și aici va trebui să luăm deciziile în consecință. Parlamentul și Guvernul trebuie să ia deciziile în funcție de cum vor evolua lucrurile.

Mi-aș dori să avem alegeri pentru că este în interesul cetățenilor să aibă o administrație publică nou aleasă, cu un mandat clar, care să nu mai privească relația cu cetățenii doar din perspectivă electorală, de câștig sau de pierdere de voturi, ci să își asume responsabilitatea unor decizii pe o perspectivă mai lungă. Evident, însă, că nu o să ne jucăm cu sănătatea cetățenilor și, dacă va fi nevoie, probabil că vor fi amânate”, a declarat Dacian Cioloș, întrebat dacă vede posibilă organizarea alegerilor locale la finalul lui septembrie.

Întrebat dacă este și în folosul USR PLUS și care este stadiul fuziunii dintre cele două partide, Dacian Cioloș a replicat: „În folosul USR PLUS ar fi să avem alegeri cât mai repede. În folosul programului politic al USR PLUS, pentru că programul politic al USR PLUS prevede tocmai anumite reforme prin care să așezăm, să reașezăm România pe niște baze solide, ca să putem și construi, nu doar să peticim. Ăsta e programul de guvernare și asta e viziunea USR PLUS. Fuziunea e în discuție, după cum știți, vom lua foarte probabil decizia după ce vom vedea ce decid membrii, pentru că sunt păreri diferite, de-o parte și de alta.

Noi, liderii, și acum îndrăznesc să spun și conducerile celor două partide, pentru că noi în PLUS am discutat nu doar în Biroul Național, ci și în Consiliul Național, și știu că și colegii de la USR au făcut asta și susținem proiectul acesta al fuziunii, pentru a ne asuma un drum comun.
E clar pentru noi, și din analizele și sondajele pe care le-am făcut, că oamenii în mare parte ne vor împreună”.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Avem nevoie să salvăm anumite companii sau întreprinderi mici și mijlocii și să rezolvăm niște probleme structurale

Publicat

pe

„Vor exista acolo niște condiționalități sau legături între recomandările specifice de țară, pe care Comisia Europeană le face pentru fiecare stat membru, în funcție de nevoile de reformă, și programul strategic pe care fiecare stat membru o să-l prezinte Comisiei Europene, prin care să explice ce vrea să facă cu acești bani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, într-un interviu pentru Spotmedia.ro, cu privire la cele 80 de miliarde de euro alocate României de către UE în cadrul planului de relansare economică.

„Nu se vor transforma automat și, în primul rând, nici nu vor ajunge automat în contul României sau al cuiva din România, dacă nu vom prezenta întâi o viziune, despre ce vrem să facem cu banii aceștia.

Cea mai mare parte din aceste fonduri se concentrează pe programul de redresare și de reconstrucție, care include și partea de reformă. Vor exista acolo niște condiționalități sau legături între recomandările specifice de țară, pe care Comisia Europeană le face pentru fiecare stat membru, în funcție de nevoile de reformă, și programul strategic pe care fiecare stat membru o să-l prezinte Comisiei Europene, prin care să explice ce vrea să facă cu acești bani.

Și Comisia va verifica dacă în programul acela strategic al României, de exemplu, sunt incluse și reformele care sunt menționate în recomandările pe care Comisia Europeană le face.

Și aici nu e nevoie de mare filosofie și nici să avem prea mulți economiști sau analiști, ca să înțelegem că noi avem nevoie de reformă în educație, reformă în sănătate, reformă în administrație, pentru a crește eficiența statului în general, reformă sau reforme în politicile sociale, în sistemul de pensii și avem, evident, nevoie de investiții în sectorul economic, în mediul antreprenorial.

Avem nevoie nu doar să salvăm anumite companii sau întreprinderi mici și mijlocii care sunt puse acum în pericol de criza acesta, dar noi avem niște probleme structurale de rezolvat.

Dincolo de faptul că anumite companii își pierd clienții, nu mai pot să își vândă marfa, produsele sau serviciile pe care le au, eu văd în presă că în perioada aceasta oamenii se plâng mai ales de reacția statului, a administrației publice, de relația pe care o au cu diferite servicii publice.

Aceste probleme structurale le putem rezolva folosind acești bani, dacă facem dovadă de viziune și de consecvență în a aplica niște măsuri pe care oricum trebuie să le aplicăm, dacă chiar vrem să reformăm statul și să ameliorăm lucrurile în România, nu doar să drenăm banii, să-i afișăm ca să câștigăm puncte electorale: Uite câți bani aduc X și Y și Z în România!”, a declarat liderul PLUS.

În acest context, Dacian Cioloș a ținut să sublinieze faptul că acești bani „au fost obținuți de România” și sunt “și rezultatul unor negocieri generale”. „Evident, președintele Iohannis a negociat și a negociat bine, ca să obțină în primul rând flexibilitate a modului în care sunt alocați banii. E însă și rezultatul unor negocieri generale.Dacă țineți minte, noi am cerut prin două Rezoluții în Parlamentul European, încă din aprilie și apoi în mai, am cerut Comisiei Europene să vină cu acest program, să lege acest program și de politica de coeziune, și de nevoile de reformare și restructurare și, iată, avem acest lucru.

Să vă spun sincer și să fiu onest până la capăt, m-am gândit exact la lucrul acesta: noi în campanie am promis oamenilor că mergem la Bruxelles ca să aducem bani și să aducem lucruri pentru România.

Și m-am gândit că dacă noi am ajunge la guvernare, până la sfârșitul acestui an, de ce am avea nevoie, unde am avea nevoie de resurse financiare, ca să putem finanța. Din punctul acesta de vedere, obiectivele sunt atinse, până acum”, a punctat Dacian Cioloș.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Dacă nu vrem ca banii publici (fie că e vorba de bani europeni, fie că sunt din bugetul național) să fie furați de acești baroni locali, nu mai trebuie să-i votăm

Publicat

pe

„România are nevoie de acești bani ca să susțină reforme în administrația publică, în educație, în sănătate, ca să investească în infrastructură și să susțină mediul antreprenorial. Nu e suficient un progrămel pe ici, pe colo, câte un proiect. Trebuie să vii cu o viziune despre cum vrei să reformezi statul”, a subliniat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, într-un interviu acordat Deutsche Welle pe tema fondurilor alocate României în cadrul planului de relansare economică a UE, dar și despre miza alegerilor locale, în aceste context.

„Depinde doar de noi acasă cum ne organizăm, dacă accesăm sau nu acești bani. Pentru că, dacă ne uităm în urmă, au existat cazuri în care nu am folosit sume mult mai reduse decât aceste 80 de miliarde.

România are nevoie de acești bani ca să susțină reforme în administrația publică, în educație, în sănătate, ca să investească în infrastructură și să susțină mediul antreprenorial. Nu e suficient un progrămel pe ici, pe colo, câte un proiect. Trebuie să vii cu o viziune despre cum vrei să reformezi statul ca să fie mai eficient, și cred că va trebui să facem un efort masiv pentru a reduce birocrația.

Da, România ar putea accesa acești bani. Are mare nevoie de ei, nu doar pentru relansarea economică în urma impactului crizei Covid, care a afectat și alte state membre. Dincolo de asta, noi avem niște probleme structurale în domeniul administrației publice, a lipsei de eficiență a statului. Educația și sănătatea sunt două domenii care îi țin pe mulți români în afara țării, care nu se întorc nici dacă și-ar găsi un loc de muncă. Se tem de ceea ce li se poate întâmpla dacă se îmbolnăvesc și se duc într-un spital din România sau nu sunt deloc convinși de calitatea sistemului românesc de educație și preferă să stea să lucreze în afară cât timp copiii sunt la școală în Italia, Spania sau alte țări.
Avem, deci, nevoie de aceste reforme pentru toți românii, și cei din țară, și cei care lucrează în afară”, a declarat Dacian Cioloș, întrebat ce ar însemna pentru România să acceseze cele aproape 80 de miliarde de euro din partea UE.

Întrebat, totodată, cum se poate garanta că banii nu vor ajunge în buzunarele baronilor locali, indiferent de culoarea lor politică, ci sunt folosiți corect pentru dezvoltarea României, liderul PLUS a replicat: „În primul rând, depinde de noi românii, pentru că avem în fața noastră în următoarele luni două voturi esențiale. Vom alege administrația publică locală, primarii, consilierii județeni, consilierii locali. Și acolo sunt baroni locali care se conectează la resursele statului din poziții publice alese. Am văzut deja exemple de primari care au fost condamnați sau care au în continuare dosare pentru că au spoliat fondurile publice, l-am văzut pe Liviu Dragnea care a fost președinte de consiliu județean și știm unde e acum exact din acest motiv, pentru cum a gestionat fondurile publice.

Dacă nu vrem ca banii publici (fie că e vorba de bani europeni, fie că sunt din bugetul național) să fie furați de acești baroni locali, nu mai trebuie să-i votăm. Iar la nivel european, ne asigurăm că vor exista mecanisme prin care instituțiile europene, în primul rând Comisia Europeană, care are responsabilitatea punerii în aplicare a programelor europene, să se asigure că banii nu trec prin mâna celor care sunt certați cu legea. Rolul Curții de Conturi Europene va fi și el întărit, și în premieră avem acum și un procuror european care are responsabilități și atribuții în a urmări felul în care se cheltuie banii, pentru a evita ca baroni locali sau alți corupți să deturneze fonduri.
Laura Codruța Kövesi și ceilalți procurori europeni din subordinea ei vor avea pârghii. Și noi în Parlamentul European cerem resurse financiare pentru ca acest birou al procurorului european să intre cât mai repede în funcție și să aibă resursele ca să poată să lucreze”.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite