Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dacian Cioloș, la TVR 1: În mandatul din PE, ne vom bate să menținem cel puțin bugetul alocat politicii agricole comune și apoi să modificăm regulile și sistemul de distribuire a fondurilor

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a prezentat, vineri seară, la TVR 1, obiectivele candidaților Alianței 2020 USR PLUS în Parlamentul European privind politica agricolă comună și a reamintit măsurile adoptate, în calitate de comisar al Agriculturii și Dezvoltării rurale, care au dus la creșterea subvențiilor pentru fermieri, demontând acuzațiile PSD. 

„Pentru agricultorii din România – în primul  rând menținerea bugetului alocat politicii agricole comune și implicit bugetului alocat pentru România din politica agricolă comună. Lucrurile nu stau deloc roz acum. Când am fost eu comisar european pentru Agricultură, bugetul pentru plățile directe la hectar pentru România a crescut de la 4,3 miliarde de euro la 11,7 miliarde de euro pentru perioada bugetară. Din păcate, acum, când România asigură Președinția Consiliului UE, ce avem pe masă e un buget mai mic cu 1,5 miliarde de euro pentru România global.

Asta o să pericliteze mai ales Programul de Dezvoltare Rurală, investițiile pentru utilaje, pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru micii fermieri. Deci o să avem de lucru în Parlamentul European să corectăm ceea ce nu au putut să facă domnul Daea și PSD, cu toate că România are Președinția Consiliului UE.

În mandatul meu, alocarea bugetară pentru România a crescut de la 4,7 miliarde de euro la 11,7 miliarde de euro pentru plățile directe, deci mai mult decât s-a dublat. Ăsta e adevărul și asta pot să o vadă agricultorii. Ce împart domnul Daea și domnul Dragnea, acum, sunt subvențiile negociate când eram eu comisar european în timp ce subvențiile pentru țările occidentale scad pentru că așa am corectat bugetul.

Subvențiile sunt mici pentru că PSD a negociat aderarea României la UE și a pornit de la un nivel foarte jos, 55 de euro era, parcă, la hectar, iar acum o să  ajungem, pe bugetul pe care l-am negociat eu, la aproape 200 de euro la hectar“, a declarat Dacian Cioloș.

În ceea ce privește așa-zisele standarde duble la fructele și legumele din România, liderul PLUS a explicat: „Standardele sunt europene, nu sunt duble la produsele agricole, deci la fructe și legume, și instituțiile care controlează, care verifică respectarea standardelor europene sunt instituții românești, deci în subordinea Guvernului – ANSVA și ANPC. Deci nu au cum să fie standarde duble aici.

La produsele procesate, la produsele alimentare, acolo pot să fie standarde diferite pentru că sunt ale companiilor private. E deja o decizie luată la nivel european pentru verificarea lor. Dar pentru legume și fructe, pe mine mă surprinde că problemele pe care le identifică apar fix înainte de campania electorală“.

În acest context, liderul PLUS a punctat faptul că în România „există o ruptură pe lanțul agroalimentar“, referindu-se la produsele proaspete, și că producătorii trebuie încurajați, prin prisma măsurilor adoptate în plan legislativ, pentru a-și vinde produsele.

„Noi știm să producem, dar nu știm să vindem. În sectorul agroalimentar, acum, în lume, câștigă cel care vinde, nu atât cel care produce și ceea ce e necesar, la noi în România, e să ajutăm producătorii să își vândă produsele. Producția a crescut, de bine de rău, în ultimii ani, dar producătorii s-au limitat la asta.

Nu mai avem agenție de consultanță pentru că ea a fost politizată. Noi trebuie să îi ajutăm pe producători, cu consultanță pe marketing, să știe să vândă. Nu e vorba de a-i învăța. Ei o să știe tot timpul să producă. Marketingul e o meserie aparte, noi trebuie să încurajăm producătorii cu politici fiscale, mai ales să se reunească, pentru că acum îi taxăm de două ori, și pentru producție, și când o comercializează“, a argumentat Dacian Cioloș.

În ceea ce privește îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, Dacian Cioloș a subliniat faptul că trebuie simplificată birocrația care ține de sistemul legislativ românesc: „Trebuie să ducem decizia privind selecția proiectelor mai aproape de beneficiari. Aș da o alocare bugetară mai importantă pentru grupurile de acțiune locală, acolo unde acum bugetele sunt foarte mici, aș crește bugetul și acolo aș lăsa o decizie mai mare pentru proiectele de investiții, mai ales cele de dimensiuni medii, unde se poate reduce birocrația mult.

Așa cum stau lucrurile acum, din punctul meu de vedere, trebuie schimbat complet modul de distribuire a fondurilor europene. Pe sistemul acesta de plăți directe la hectar va lua foarte mult timp ca România să ajungă la echilibru. Alocarea bugetară pentru România ar fi trebuit să crească și mai mult, ca să ne apropiem de echilibrul ăsta, ea scade acum. În această perioadă, în mandatul pe care îl vom avea în Parlamentul European,  va trebui să ne batem să menținem, cel puțin, bugetul pentru România și apoi să modificăm regulile și sistemul de distribuire a fondurilor“.

Coronavirus

Ghiduri post-criză COVID-19, puse la dispoziția antreprenorilor și a autorităților

Publicat

pe

Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România. Antreprenorii și firmele mici cu mai puține resurse la dispoziție au nevoie de o mână de ajutor să se adapteze la noua realitate pe timp de criză.

Așadar, Celula executivă de criză PLUS în domeniul Economie și Antreprenoriat pune la dispoziția autorităților și a antreprenorilor al doilea set de ghiduri post-criză.

Acestea sunt traduse și adaptate din materiale oficiale ale organizațiilor internaționale de profil și/sau ale autorităților din alte țări europene. Acestea sunt menite să îndrume firmele și organizațiile românești în protecția angajaților și a clienților. La primul set de ghiduri pentru domeniile cele mai grav afectate de criză: turism, livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante, construcții, saloane și frizerii, precum și un ghid de evaluare a riscului folositor mai multor domenii adaugăm un al doilea set în domenii care se pregătesc pentru reluarea activității: transport de mărfuri și servicii de logistică, școlile de conducători auto, protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor și un ghid pentru sălile de sport și clienții acestora.

Ghidurile pot fi lansate ca recomandări oficiale ori transpuse în ghiduri oficiale sau chiar legislație secundară în urma consultărilor cu mediul de afaceri. restaurante si terase,
_

Ghidurile pot fi descărcate de aici:

Transport de mărfuri și servicii de logistică: https://bit.ly/2Afy32T
Restaurante si terase: https://bit.ly/2XulBVe
Scoli de conducători auto: https://bit.ly/3epdyjo
Protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor: https://bit.ly/36B2ZH1
Reluarea activităților sportive: https://bit.ly/3gqwfVy

Din primul set de ghiduri:
Sectorul turistic: https://bit.ly/2AvAsH3
Sectorul construcțiilor: https://bit.ly/3fSm0Je
Livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante: https://bit.ly/2WWhmRP
Saloane de frizerie și coafură: https://bit.ly/2Z6SGbV
Evaluarea riscurilor: https://bit.ly/3cAGPqL

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Stiri PLUS

Un an de la alegerile europarlamentare. Un an pe PLUS

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Cine ar spune că PLUS are doar 1 an de existență? La câte pasiuni și frici generează cu stilul acesta antifanariot „european friendly“, cum să te aștepți să găsești în partidul ăsta oameni hiperpregătiți, de o inepuizabilă energie, cu simțul umorului însoțit de un simț al ridicolului bine definit și cu cei șapte ani de acasă bine asumați. De ce oare să îți fie frică, ție, lume politică românească, de o mână de oameni cu bun-simț?

Probabil pentru că oamenii ăștia au fost capabili să realizeze anul trecut un miracol. Pentru că rezultatele de la alegerile europarlamentare de anul trecut reprezintă, între toate statisticile și evoluțiile potențialului electoral al unui partid, o stare de miracol.

Eliade construia într-un eseu mai puțin cunoscut, „Despre miracol și întâmplare“, o mică teorie a misterului, miracolului și firescului. Miracolul ține de noroc, de hazard, de contradicție și reprezintă intervenția neașteptatului în cotidian.

Societatea românească a avut acest moment de trezire miraculoasă, s-a deșteptat brusc în noi omul nou într-un veac nou. Obosit de starea de indignare sau de apatie, electoratul a perceput semnele de speranță pe care i le trimitea un partid nou și un tip nou de reprezentant al lumii politice și a votat o Alianță foarte atipică pentru politica românească.

A fost un vot al speranței, cu care omul nou a învestit Alianța USR PLUS, trimițând mesajul clar al schimbării care trebuie să vină.

Seria aceasta de 11 montaje video vă prezintă oamenii care au făcut posibil acest miracol cu un entuziasm, cu o creativitate și cu o hotărâre care, iarăși, ies din tiparele balcanicului contemplativ. Oamenii din PLUS sunt cei care au contaminat electoratul cu impulsul schimbării.

Impulsul schimbării odată instalat trebuie hrănit și crescut, alimentat cu speranță și cu măsuri concrete, cu soluții la problemele societății noastre. Și dacă miracolul persistă, realitatea va deveni alta, cea pe care o visa și Regina Maria pentru țara asta, iar impulsul schimbării va deveni întâi tendință și apoi realitate.

La buni ani! Pentru că mulți au fost deja, prea mulți chiar. A venit vremea să ne dorim Ani buni!

* Material de Oana Ursache, membru al Biroului Național PLUS

PUTEȚI VIZIONA MATERIALELE VIDEO AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Cum relansăm piața de muncă din România?

Publicat

pe

În data de 8 mai, un număr de aproape 900.000 de oameni erau în șomaj tehnic și 330.000 în șomaj, conform datelor de la Ministerul Muncii. După numai două săptămâni, numărul salariaților în șomaj tehnic a scăzut cu o treime, la sub 600.000, în vreme ce numărul contractelor încetate ca efect al crizei a crescut la peste 400.000.

Așadar, vestea bună este că un număr net de aproximativ 200.000 de lucrători au reluat lucrul. Vestea proastă este că, în doar două săptămâni, 70.000 de oameni și-au pierdut locurile de muncă! Iar situația față de începutul lunii aprilie este și mai gravă, peste 220.000 de contracte fiind încetate în ultimele două luni. Ce se poate face? Care sunt măsurile care ar putea salva cel puțin în parte locurile de muncă aflate acum în pericol? Este Guvernul gata să ia măsurile necesare? A pregătit ceva?

Susținerea cheltuielilor salariale propusă de Guvern – o măsură cu probleme

Dintr-o declarație a șefului Cancelariei prim-ministrului aflăm că Ministerul Muncii propune, pe de o parte, continuarea programului de șomaj tehnic pentru unele domenii, iar pe de altă parte, susținerea companiilor care își reiau activitatea după 15 mai și recheamă salariații din șomaj tehnic, cu o sumă reprezentând 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut. Această susținere ar urma să fie acordată pentru o perioadă limitată, de trei luni.

Efectul acestei măsuri ar putea fi benefic pentru companiile care au redus/sistat activitatea și au trimis oamenii în șomaj tehnic. Cu toate acestea, există cel puțin 4 mari probleme care fac ca o astfel de măsură să fie nepotrivită:

  1. Harzardul moral

Companiile care nu au trimis oameni în șomaj tehnic, indiferent dacă acum sunt sau nu în dificultate din cauza efectelor crizei în economie, nu vor putea să beneficieze de acest ajutor, chiar dacă în următoarea perioadă piața le va fi defavorabilă.

Pe scurt, antreprenorii care și-au protejat singuri angajații sunt trimiși la plimbare, iar cei care deja au fost ajutați o să fie ajutați iar. Halal echitate economică, nu?

  1. Efectul de balast și lipsa adiționalității

Dacă o companie planifica oricum să își reia activitatea la 100% din capacitate, va putea beneficia de un ajutor de la stat, ceea ce îi va scădea costurile cu forța de muncă cu până la 40%, deși nu avea neapărat nevoie. Mai mult, în acest fel, va fi mai competitivă pe piață decât o companie cu același profil, care nu a trimis angajații în șomaj tehnic și a preferat să reziste și să își țină oamenii la muncă și să plătească taxe la stat. Astfel, se nasc premisele unei competiții neloiale și se cheltuie bani fără vreun efect pozitiv.

Din acest punct de vedere, credem că eficiența banilor publici este potențial scăzută, neexistând suficiente condiționalități care să dirijeze fondurile către companiile care au nevoie, pentru a proteja în continuare locuri de muncă.

  1. Rigiditatea măsurii, chestionarea plafonării și lipsa unui studiu de impact

Deși este de înțeles că ne grăbim și că ar fi trebuit ca Guvernul să iasă cu această măsură încă de pe 15 mai, totuși nu este deloc clar care este baza de calcul pentru măsura propusă. Inițial, măsura era gândită neplafonată și atunci avea o oarecare logică – 41,5% este o aproximare a taxării medii pe angajat. Adică statul renunță la taxele asupra angajaților respectivi trei luni pentru ca firmele să își revină.

Dar dacă plafonăm la nivelul salariului mediu brut pe economie în anul 2020 (5.429 de lei), atunci vom avea un sprijin mai substanțial pentru angajatorii care plătesc salarii mici față de cei care plătesc salarii mai mari de salariul mediu brut. Spre exemplu, există companii românești din domeniul automatizărilor industriale care au închis ușile pentru că pe lanțul lor valoric clienții din industria auto au oprit activitatea. Genul acesta de companii care au valoare adăugată mare și ingineri bine pregătiți și plătiți adecvat vor primi un sprijin mai redus decât companiile ce angajează la nivelul salariului minim. Poate că un studiu de impact ar fi putut da și o altă dimensiune decât cea socială, mai apropiată de obiective de politică industrială, atât de necesară în această perioadă de relansare post-criză.

  1. Ratarea lecțiilor crizei în ceea ce privește flexibilitatea forței de muncă

Măsura propusă nu produce vreo reformă de substanță, ci doar oferă un paliativ temporar, foarte scump de altfel pentru cetățenii plătitori de taxe. Mai toate țările OECD au văzut în criza sanitară o oportunitate de a consolida piețele de forță de muncă și a le întări reziliența la crize / șocuri. S-a văzut clar cu ocazia crizei că România nu are o legislație care să permită prea mare flexibilitate – practic între varianta cu șomajul tehnic, adică trimitem lumea acasă și cea cu săptămâna redusă de lucru de 4 zile în loc de 5, nu mai avem alte alternative. Și nici vreun sprijin public pentru situații în care ar exista perioade de volatilitate mare de activitate.

CITIȚI CONTINUAREA MATERIALULUI PE WWW.DIGI24.RO

Munca flexibilă – o alternativă mai eficientă propusă de PLUS și de mediul de afaceri

* Material de 

Dragoș Pîslaru, europarlamentar PLUS, coordonator al Grupului de lucru Economie și Antreprenoriat PLUS

Alin Stoica, jurist, membru al Grupului de lucru Economie și Antreprenoriat PLUS

 

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite