Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dacian Cioloș, la RFI: Soluția pe termen lung e să modificăm complet Politica Agricolă Comună și să înlocuim acest sistem de plăți directe la hectar cu alt sistem de susținere financiară

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Liderul PLUS, Dacian Cioloș, președinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European, a vorbit, vineri, în cadrul unui interviu pentru RFI, despre plafonarea subvențiilor pentru fermele mari și despre obiectivele imediate în noua Politică Agricolă Comună (PAC).

„E o propunere (n.r. – plafonarea) a Comisiei Europene, din nou, așa cum au mai fost și la ultimele discuții pe bugetul multianual. Plafonarea vine din interesul cetățeanului de a ști pe ce se cheltuie banii și de a sprijini, în primul rând, ferme mici și mijlocii. Eu și când am fost comisar european am pus în discuție acest subiect și am vrut să găsim o zonă rezonabilă în care să putem limita aceste plăți direct pentru fermele mari și foarte mari, ca plăți directe, și am propus atunci o alternativă pentru diferență de la nivelul acela de plafonare până la nivelul subvenției primite de fermieri, să gândim modalități, criterii și condiții pe care agricultorii să le îndeplinească pentru a avea, în continuare, acces la această finanțare.

De ce apare discuția aceasta a plafonării – plățile directe se dau, pur și simplu, pentru că deții și lucrezi o anumită suprafață de teren. Atât, nicio altă condiție. Și contribuabilii vor să știe la ce se folosesc banii ăia, să fie siguri că banii ăia se folosesc în agricultură. Atunci o parte din aceste subvenții pot fi justificate ca susținere a veniturilor agricultorilor, a fermierului, mai ales, iar diferența ar putea fi legată de anumite lucruri pe care să le facă agricultorii.

De exemplu: dacă fermele astea mari creează locuri de muncă, în funcție proporțional cu locurile de muncă, diferența aceea de la plafonare la cât ar pierde fermierul poate să rămână în fermă proporțional cu locurile de muncă create. Sau dacă fermierii respectivi fac anumite investiții ca să valorifice mai bine producția sau ca să amelioreze tehnologiile de producție și să meargă mai mult înspre mediu. Ideea e să găsim soluțiile prin care oricum acești bani să rămână în România, la dispoziția fermierilor, dar fermierii să arate ce fac cu acești bani publici care vin din subvenții.

Aceste subvenții au ca obiectiv sprijinul venitului fermierului în ideea unei ferme de familie. De asta spuneam că acești bani pot să rămână și la fermierii mari, dar pe activități care să arate că acești bani sunt folosiți pentru anumite lucruri foarte concrete.

Pe de-o parte, ideea ar fi ca prin această plafonare o parte din bani să îi deplasăm spre fermele mici, mijlocii pentru a le stimula să intre pe piață, să se dezvolte, pe de altă parte, să lăsăm la dispoziție o parte din aceste fonduri și pentru fermele mari dar pentru ca acestea să se modernizeze, să crească în eficiență și în diversitate.

Ca să rezolvăm problema asta definitiv, pentru că eu am spus-o și în 2010-2011, când am început reforma: că ideea asta a plafonării nu este legată de un comisar sau de altul, ci e o idee care va rămâne în spațiul public multă vreme atâta timp cât vom avea aceste subvenții decuplate, care se dau pur și simplu pentru că lucrezi un hectar de teren.

Eu cred că soluția pe termen lung e să modificăm complet Politica Agricolă Comună (PAC) și să înlocuim acest sistem de plăți directe la hectar cu alt sistem de susținere financiară, care să aibă niște obiective precise legat de nevoile agricultorilor. Mai degrabă decât să discutăm acum cum facem cu plafonarea, aș discuta despre cum ar trebui să reformăm Politica Agricolă pentru ca banii să ajungă la cei care lucrează terenul, la cei care produc valoare adăugată indiferent că sunt ferme mari, mici, mijlocii”, a detaliat liderul PLUS.

Dacian Cioloș a prezentat și obiectivele sale ca membru în Comisia de Agricultură a Parlamentului European: „Să finalizăm negocierile pe modificările PAC propuse de comisarul Hogan și să începem să pregătim această nouă viziune pentru o politică agricolă comună care să se aplice peste patru ani, peste cinci ani.

Pentru că dacă ne gândim de acum cum ar trebui să arate Politica Agricolă Comună peste cinci ani și din perspectiva agricultorilor români, atunci avem toate șansele ca, peste cinci ani, să nu mai stăm la genul ăsta de discuții, ci să gândim de pe acum niște măsuri care să fie foarte bine adaptate la nevoile agricultorilor și să spunem «peste cinci ani, în locul subvențiilor, sumele respective se vor duce pe sprijin pentru achiziția de utilaje, pentru sisteme de irigații, pentru un fond de garantare pentru agricultori, pentru creere de locuri de muncă». Să știm exact ce vom face cu banii. La asta aș vrea să lucrăm în perioada imediat următoare”.

Stiri PLUS

Vlad Voiculescu: Orice plan serios de dezvoltare a unui oraș începe și se termină cu oamenii lui

Publicat

pe

Vlad Voiculescu, candidatul desemnat de PLUS la Primăria Capitalei, și-a lansat, vineri, planul pentru București, alături de echipa sa și în prezența liderului PLUS, Dacian Cioloș, și a europarlamentarilor Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu și Dragoș Tudorache. Viziunea, principiile și măsurile programului sunt disponibile pe platforma bucurestiuloamenilorbuni.ro, acolo unde Vlad Voiculescu i-a invitat pe toți cei care doresc să ia parte la acest proiect să se implice și să contribuie.

„Orice plan serios de dezvoltare a unui oraș începe și se termină cu oamenii lui. Întotdeauna este vorba de oameni și un oraș, dacă vrea să aibă succes, cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă este să facă acel oraș în așa fel încât oamenii să vrea să investească material, dar, mai ales, să își investească speranțele acolo. Dacă un oraș reușește să facă oamenii să își investească speranțele acolo, să își facă planuri, acela este un oraș de succes. Acel oraș va atrage investiții, acel oraș va atrage oameni buni, acel oraș va deveni din ce în ce mai bun cu oamenii. Orașul ăsta are o mulțime de oameni buni, mă întâlnesc cu zeci sau sute în fiecare zi”, a declarat Vlad Voiculescu în debutul discursului său.

Vlad Voiculescu a vorbit despre principalele probleme ale Capitalei și despre modul în care ele au fost adâncite sau ignorate de actuala administrație, condusă de Gabriela Firea. „Vedem calitatea aerului în București, problema aceasta care ne-a fost ascunsă atâta vreme și vedem în general că orașul acesta este condus pe contrasens. Acolo unde e nevoie de investiții serioase ni se oferă vouchere, acolo unde e nevoie de servicii sanitare de calitate ni se oferă excursii în Grecia sau târguri sau luminițe. Niciodată lucrurile esențiale nu au fost mai departe de o administrație a Bucureștiului decât acum.

Dacă ești investitor în București și vrei să faci aici o afacere, să creezi locuri de muncă niciodată parcă nu au fost mai multe bariere. Dacă ești un om vulnerabil în București, parcă niciodată administrației nu i-a păsat mai puțin de tine. Mai presus de toate, dacă vorbiți cu orice investitor de aici o să auzim cu toții același lucru: că sunt oameni buni, că ai cu cine să faci treabă în România. Ce o să auzim întotdeauna, de asemenea, e că nu ai cu cine în administrația publică, că în instituțiile publice și aici vorbim mai ales de instituția Primăriei Capitalei și de cele din subordine, cumva, lucrurile nu merg”.

Potrivit lui Vlad Voiculescu, principiile care stau la baza planului său pentru București sunt: curățenia morală, în administrație și în buget, calitatea, controlul și colaborarea. „Ca să recâștigi încrederea oamenilor, primul lucru pe care trebuie să îl faci e să încetezi să minți”, a punctat Vlad Voiculescu, subliniind faptul că “primarul nu trebuie să fie doar un administrator, ci trebuie să poată să fie un avocat al oamenilor, să ceară lucruri în numele bucureștenilor”, iar „controlul trebuie să rămănă într-o măsură cât mai mare la cetățeni”.

„Tot ce putem să facem cu adevărat important este să venim împreună”, a mai evidențiat Vlad Voiculescu.

Vlad Voiculescu a explicat că nu a plecat de la zero în acest demers: „S-au făcut foarte multe lucruri bune în București, mai ales la nivel de concept. Există planuri care, de multe ori, au rămas pe hârtie. Există «Concept Strategic București 2035» – probabil că nu mai țineți minte. Este documentul care stă la baza Planului Urbanistic General. A fost un efort masiv, coordonat de domnul profesor Liviu Ianoși, de la Ion Mincu. E un efort care a fost pus în sertar. Domnul Ianoși este în echipa de experți neafiliați politic, care și-au asumat să lucreze alături de noi pentru planul pentru București.

Poate ați auzit de planul PMUD – este un document pentru care am plătit aproape un milion de euro, de 827 de pagini care ne spune ce ar trebui să facem, un document finalizat în 2015. Credeți că a ținut cineva cont de asta? Credeți că Primăria Capitalei a ținut cont de asta? Nu, a făcut exact pe dos! Este un alt document care este pus la sertar.

Aici aveți un document care vorbește despre dezvoltarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și despre implementarea lor. Acest volum este coordonat de Ana Drăguțescu – este unul dintre românii care lucrează în străinătate. Ana Drăguțescu este unul dintre membrii echipei, este coordonatorul sectorului de mobilitate”.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Tudorache: Mi-aș fi dorit ca rezoluția adoptată ieri să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile

Publicat

pe

„Energia nucleară, cu toate riscurile, este o soluție curată, care poate să ajute o țară ca România și toate celelalte state membre care includ în mixul lor energetic soluția nucleară”, a subliniat președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, în cadrul unei postări pe Facebook, precizând faptul că și-ar fi dorit ca rezoluția privind Pactul Ecologic European, adoptată de Parlamentul European, „să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile în perioada de tranziție către un mix energetic bazat doar pe energia verde”.

„Înțeleg motivațiile colegilor mei din Parlamentul European în ceea ce privește întarirea și nuanțarea celor mai potrivite direcții atunci când discutăm despre Pactul Verde European. Este un subiect important care merită toată atenția, mai ales că ne aflăm în fața unor provocări uriașe pentru viitorul nostru. Mi-aș fi dorit, totuși, ca rezoluția adoptată ieri să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile în perioada de tranziție către un mix energetic bazat doar pe energia verde.

România trebuie să își ajusteze politicile publice și viziunea de dezvoltare economică viitoare la aceste realități. Avem, ca țară, interese particulare care țin de energia nucleară și de gaz, așa cum avem și zone monoindustriale carbonifere care trebuie să beneficieze de programe de reconversie pentru a ajuta tranziția. Energia nucleară, cu toate riscurile, este o soluție curată, care poate să ajute o țară ca România și toate celelalte state membre care includ în mixul lor energetic soluția nucleară.

România are mare nevoie de politici solide, pe termen lung, de delegații europene profesoniste, bine informate și acordate la situațiile specifice din țară, la care să se adauge un guvern capabil să facă abstracție de jocuri politice mărunte, să înțeleagă și să promoveze interesele strategice ale țării. România nu își permite să facă abstracție de evoluțiile internaționale și cred că este nevoie să anticipăm și să găsim soluțiile cele mai bune.

Primul obstacol în această direcție este lipsa de responsabilitate pe care încă o regăsim la unii oameni politici și de aceea e nevoie să schimbăm complet și rapid clasa politică veche”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Tudorache: Am decis să susțin un amendament pentru sprijinirea producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, este în favoarea sprijinirii producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European, afirmând, într-o postare pe Facebook, că va susține un amendament în acest sens. Dragoș Tudorache a declarat că este conștient de faptul că Europa are nevoie „de o monitorizare extrem de atentă a riscurilor care vin dinspre folosirea energiei nucleare”, însă a subliniat faptul că, „spre deosebire de energia produsă din combustibilii fosili, cea nucleară contribuie substanțial la protejarea mediului”.

„Am decis să susțin un amendament pentru sprijinirea producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European pe care Parlamentul European o va adopta săptămâna aceasta. Am luat această decizie pentru a mă asigura că statele membre ale Uniunii Europene vor decide care va fi mixul energetic pe care îl vor folosi.

Sunt conștient că avem nevoie de o monitorizare extrem de atentă a riscurilor care vin dinspre folosirea energiei nucleare, dar la fel de clar este faptul că, spre deosebire de energia produsă din combustibilii fosili, cea nucleară contribuie substanțial la protejarea mediului.

În ceea ce privește România, știm că suntem într-o situație delicată atât timp cât mixul nostru energetic este susținut în proporție de aproximativ 50% de cărbune și nuclear. O eventuală micșorare rapidă a folosirii celor două surse ne-ar aduce într-o situație dramatică din perspectivă economică și socială.

Avem resurse importante de gaze naturale pe care încă nu reușim să le extragem din cauza politicilor defectuoase ale guvernării PSD. Aștept de la actualul Executiv semnale clare și acțiuni care să nu lase loc speculațiilor în ceea ce privește sectorul energetic românesc”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

Citește în continuare

Cele mai citite