Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Digi24: Toată lumea are de pierdut dacă prelungim această agonie. Soluția e să mergem spre alegeri anticipate

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

„Cu acest Parlament, nu avem la ce să ne așteptăm în ceea ce privește reformele. Asta i-am spus și lui Ludovic Orban, vineri, că înțelegem și înțeleg cât de greu e să organizezi alegeri anticipate, dar pe de altă parte trebuie să fie foarte clar că aceste luni cu acest Parlament vor fi niște luni pierdute“, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, vineri seară, la Digi24, subliniind faptul că, în caz contrar, există riscul repetării experienței Guvernului tehnocrat, din 2016, fapt care i-ar putea descuraja pe foarte mulți dintre românii care au ieșit la vot.

Întrebat cum comentează noile jigniri adresate de liderul PSD Giurgiu, Niculae Bădălău, la adresa românilor din diaspora, Dacian Cioloș a răspuns: „Argumentul ăsta al domnului Bădălău este comparabil cu argumentul doamnei Olguța Vasilescu legat de deficitul bugetar, care spunea că nu trebuie să plătim facturi pe contracte pe care le-au semnat chiar PSD-iștii. Cam ăsta este modul de gândire a PSD-ului. Trebuie să recunosc. Domnul Bădălău are dreptate pe o parte din afirmația pe care a făcut-o: diaspora nu merită o reprezentare a PSD – asta, da, sunt de acord, dar diaspora merită o reprezentare în Parlamentul României, o reprezentare cu parlamentari adevărați, care să reprezinte problemele specifice ale românilor, care pleacă șase-șapte-opt luni pe an în străinătate să muncească și apoi vin înapoi să își vadă de gospodărie și familie. Foarte mulți dintre ei au plecat exact din cauza acestui gen de comportament pe care îl dovedește și acum domnul Bădălau cu vârf și îndesat. Asta arată că PSD nu a învățat nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani și își merită soarta“.

În acest context, Dacian Cioloș a reiterat importanța organizării alegerilor anticipate, aspect cu care a insistat în cadrul discuțiilor purtate cu Ludovic Orban, vineri, alături de Dan Barna.  „Cu acest Parlament nu avem la ce să ne așteptăm la reforme. Asta i-am spus și lui Ludovic Orban, că înțelegem și înțeleg cât de greu e să organizezi alegeri anticipate, dar pe de altă parte trebuie să fie foarte clar că aceste luni cu acest Parlament vor fi niște luni pierdute. Eu am mai trecut prin asta în calitate de prim-ministru și îmi imaginez la ce ne putem aștepta.
Despre asta e vorba – facem un efort să găsim soluții, dacă va fi posibil să organizăm alegeri anticipate sau ne asumăm riscul că șase luni vor trece, ați văzut deficitul care a rămas, anul viitor ca să putem avea un buget corect, vor trebui luate niște măsuri și mă gândesc mai ales la investiții, la capacitatea de a absorbi fonduri europene. Asta presupune, în primul rând, o administrație profesionistă și eficientă.
Încerca (Ludovic Orban, n.r.) să îmi explice că este un lucru greu de realizat, însă i-am explicat că toată lumea are de pierdut dacă prelungim această agonie. Au de pierdut, în primul rând, cetățenii, cei care au votat USR PLUS, PNL și care se așteaptă la schimbări în țară. Are de pierdut inclusiv PNL pentru că nu vor putea să pună în aplicare foarte multe măsuri care sunt așteptate și pe care chiar dânșii le-au prevăzut în programul de guvernare și pe care și noi le-am cerut. Sigur, se pot face anumite modificări, dar nu se pot face reforme. Soluția e să mergem spre alegeri anticipate ca să avem majoritatea în Parlament“, a argumentat Dacian Cioloș.

Liderul PLUS a punctat faptul că premierul Ludovic Orban nu exclude varianta asumării răspunderii în Parlament „pentru câteva proiecte care sunt importante și pentru care PNL și-a luat un angajament“: „Alegerea primarilor în două tururi, acolo ar putea să existe o majoritate în Parlament din câte am înțeles, urmează să vedem ce intenționează PRO România, am înțeles că acolo ar exista o flexibilitate, ALDE susține acest lucru. Am și convenit să ne vedem periodic, să analizăm ceea ce s-a făcut și să venim cu idei atunci când e cazul. Și noi ne dorim ca lucrurile să se schimbe și ca acest Guvern chiar să facă anumite lucruri, să se vadă rezultate. Doar că, asta i-am zis-o domnului Orban, vor trece lunile și o să ajungă la concluzia că sunt foarte multe lucruri pe care nu le poate face și riscăm să descurajăm foarte mulți dintre cei care au ieșit la vot, care cred în schimbare și cred că e un moment de grație pentru România, acum, mobilizarea asta a alegătorilor. Asta e teama mea cea mai mare acum“.

Dacian Cioloș a subliniat faptul că există riscul, asemenea celor întâmplate în 2016 în Parlament, să se constituie „majorități ad-hoc ca să se voteze din nou pensii speciale, cheltuieli bugetare neacoperite“, în condițiile în care toate aceste lucruri „sunt acoperite de buzunarul bugetarului român“. „Deficitul acela e un deficit de aproape 44 de miliarde de lei, deci între 9 și 10 miliarde de euro și, doar comparativ, autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni ar costa cam 4 miliarde și ceva de euro. Deci cu deficitul ăsta s-ar fi putut face două autostrăzi de acest gen“, a punctat liderul PLUS.

În acest sens, Dacian Cioloș a declarat că așteaptă din partea PNL să livreze ceea ce a promis. „PNL și-a luat niște angajamente și ne așteptăm să livreze. Presupun că le-a luat în cunoștință de cauză. Știm că există soluții, chiar dacă, așa cum am spus, la unele dintre ele soluțiile sunt mai dificile pentru că presupun majorități în Parlament. Până să ajungi la majoritate presupune un anumit curaj și eu sper să dea dovadă PNL de asta. Am înțeles că PNL dorește alegeri în două tururi. Asta ne-a spus domnul prim-ministru Orban, astăzi, și că vom căuta soluțiile acestea în Parlament. Sperăm că se poate constitui această majoritate. Din 2016 când eram eu prim-ministru, PNL cere alegeri în două tururi. Povestea e veche“, a mai spus Dacian Cioloș.

Revista Presei

Dragoș Tudorache, la Adevărul Live: Sunt 73 de miliarde de euro la dispoziția României pentru ieșirea din această criză și pentru dezvoltarea pe următorii șapte ani. E o oportunitate fără precedent

Publicat

pe

„Dacă noi creștem această capacitate administrativă de a genera proiecte și de a gestiona acești bani și eliminăm frauda și corupția din sistem, eu sunt convins că vom crea acele măsuri suport, care mai apoi să permită deblocarea și utilizarea așa cum trebuie a acestor bani. E o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni prea curând. Sunt, în total, cele 33 de miliarde plus cele 40 în Cadrul Financiar Multianual (CFM), care revin României, fac un total de 73 de miliarde”, a subliniat președintele executiv al PLUS, europarlamentarul Dragoș Tudorache, luni, la Adevărul LIVE, întrebat în ce domenii România ar trebui să investească banii pe care ar urma să îi primească de la Comisia Europeană.

„Să vorbim despre prioritățile pe fond, deci în ce domenii ar trebui investiți acești bani și apoi ce anume ar trebui făcut pentru a ne asigura că putem să cheltuim acei bani în acele domenii. Încotro ar trebui să se ducă banii ăștia, nouă ne este evident, am spus-o de la bun început, că ei trebuie să meargă pe trei paliere: investiții publice, sprijinirea antreprenoriatului și investiții în oameni. Trebuie să investim în educație, în sănătate pentru că, dacă vrem să ținem forța de muncă în România, nu e o chestiune doar de oportunitate de locuri de muncă. Din orice studiu făcut, de orice companie care vrea să se instaleze undeva, se uită la acest ecosistem pentru că știe că altfel nu poate să își țină oamenii în locul respectiv dacă nu sunt școli, spitale, nu există infrastructură minimă și atunci, investiția asta în oameni de care spuneam trebuie să privească tot ce ține de aceste servicii de bază, deci în aceste direcții trebuie să ducem banii.

Ceea ce este esențial este cum anume reușim să ducem banii ăștia acolo, pentru că sunt niște tare ale societății și ale administrației pe care, dacă nu le rezolvăm de la bun început, nu vom reuși să facem altceva decât ce s-a făcut de 13 ani încoace și anume să vedem cum ne trec banii prin față și să nu reușim să îi băgăm în buzunar. Atunci trebuie să investim de la bun început în administrație, trebuie să creștem capacitatea administrației de a genera proiecte, de a ajuta antreprenorii acolo unde și ei trebuie să participe la acest proces, de a lucra cu ei și de a duce aceste proiecte eligibile în fața instituțiilor care trebuie să le finanțeze.

În al doilea rând, este nevoie de o administrație corectă. Trebuie să luptăm împotriva fraudei și a corupției. Dacă noi creștem această capacitate administrativă de a genera proiecte și de a gestiona acești bani și eliminăm frauda și corupția din sistem, eu sunt convins că vom crea acele măsuri suport, care mai apoi să permită deblocarea și utilizarea așa cum trebuie a acestor bani. E o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni prea curând. Sunt, în total, cele 33 de miliarde plus cele 40 în Cadrul financiar multianual (CFM), care revin României, fac un total de 73 de miliarde. Sunt 73 de miliarde de euro la dispoziția României pentru ieșirea din această criză și pentru dezvoltarea României pe următorii șapte ani. E o oportunitate fără precedent, aș îndrăzi să spun, pe care dacă o ratăm pentru că nu punem oamenii care trebuie acolo unde se vor lua deciziile și unde se vor implementa aceste fonduri, e o oportunitate pe care o ratăm pentru generațiile care vin după noi”, a declarat Dragoș Tudorache.

Întrebat dacă este ultima șansă pentru România să prindă din urmă țările civilizate, Dragoș Tudorache a răspuns: „Da, fără nicio nuanță, este ultima șansă pentru că, dacă noi în următorii șapte ani nu aderăm la zona euro, acolo unde se vor lua toate deciziile importante la nivel european – inclusiv deciziile politice majore riscă să se concentreze din ce în ce mai mult pe grupul euro – aderarea la Zona Euro devine un obiectiv strategic pentru România pentru următorii ani, nu numai din perspectivă economică, ci și din perspectivă politică. Dacă vrem să evităm să rămânem într-un cerc concentric, al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea cerc concentric al Uniunii, în cazul în care nu știm exact cum se va produce această reformă instituțională, această transformare a proiectului european ce va avea loc în următorii ani, eu sper să se ducă către o mai mare integrare, dar există suficiente forțe politice care vor încerca să tragă această integrare înapoi. Noi avem o datorie față de cetățenii români să ducem România în primul cerc concentric și atunci indiferent ce se va întâmpla și cum se va reașeza proiectul european, noi trebuie să fim acolo unde se vor lua deciziile importante și asta înseamnă, repet, Zona Euro”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

VIDEO Dacian Cioloș: România are aceleași drepturi ca orice alt stat membru UE să își susțină reformele de care are nevoie. Fondurile UE trebuie să fie un sprijin

Publicat

pe

„Dacă noi în România avem o viziune clară cu ce vrem să facem, nu va trebui să fim dădăciți de Comisia Europeană sau de altcineva care să vină să ne spună ce să facem. Eu aici aș vrea să ajungem, dar pentru asta, în planul meu de reformă și în programul de guvernare, cred că e inevitabilă o reformă a administrației publice”, a subliniat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, joi, într-un interviu pentru HotNews.ro, în care a vorbit despre fondurile prevăzute în planul de relansare economică propus de Comisia Europeană, care sunt destinate României.

„Eu sper să începem devreme să ne pregătim ca să fim în măsură să justificăm nevoia acestor bani. Pe asta ar trebui să ne presăm noi acum, nu să ne bucurăm de ei, pentru că banii ăștia sunt doar propunerea Comisiei Europene, și la solicitarea Parlamentului, și în mod clar asta pot să o spun deschis: Comisia Europeană va avea sprijinul clar al unei majorități largi din Parlamentul European pentru ca această sumă totală de 750 de miliarde de euro, care se adaugă la 1.100 miliarde de euro cât e bugetul multianual, să fie menținută. Suma aceasta e departe încă de a fi decisă”, a declarat Dacian Cioloș.

Întrebat de ce depinde acest lucru, liderul PLUS a detaliat: „Depinde, în primul rând, de cum se vor pune de acord șefii de stat și de Guvern, săptămâna viitoare au o primă videoconferință, pe data de 19. Astăzi tocmai am avut în conferința președinților de grupuri parlamentare, împreună cu președintele Parlamentului, o discuție cu președintele Consiliului European în care ne-a explicat că sunt mai multe state care vor avea comentarii pe propunerile Comisiei, deci va fi o primă discuție între șefii de stat și de guvern săptămâna viitoare. Apoi un alt Consiliu European în luna iulie, foarte probabil va fi o întâlnire fizică între șefii de stat și de guvern pentru că va fi nevoie inclusive de negocieri bilaterale. Și apoi sperăm, dacă nu în iulie, cel târziu în septembrie să existe o decizie.

După ce Consiliul European se pune de acord pe propunerile Comisiei, documentul vine în Parlamentul European, care trebuie să-l voteze. Noi am spus foarte clar că dacă, pe de-o parte, aceste sume se duc în jos există șanse mari ca Parlamentul să respingă ceea ce va decide Consiliul European. Noi, în Parlamentul European, iar vom fi foarte atenți și la felul în care vor fi folosiți acești bani. Am mai tot spus-o: să nu ne așteptăm să ne intre banii ăștia direct în buzunar sau să cadă din cer în bugetul statului. Banii aceștia vor merge, în primul rând, în investiții atât în sectorul privat, cât și în sectorul public.

Mă gândesc și la infrastructură, dar și la reformele de care avem nevoie. Folosirea acestor bani, foarte probabil, va fi condiționată de angajamentele țărilor respective la anumite reforme de care au nevoie pentru că planul de investiții va fi legat de ceea ce numim Semestrul european, adică în fiecare an Comisia Europeană face o evaluare a stării bugetare a fiecărui stat membru și face anumite propuneri și sugestii de reforme, un plan de acțiuni care, mai apoi, este aprobat în Consiliu”.

Întrebat, totodată, dacă România pornește cu un dezavantaj, având în vedere aceste condiționări, Dacian Cioloș a replicat: „România este stat membru al UE și are aceleași drepturi ca orice alt stat membru să își susțină reformele de care are nevoie, și fondurile care vin de la UE trebuie să fie un sprijin pentru asta. România nu mai e în situația să fie monitorizată și obligată de UE să facă anumite lucruri pentru că așa vrea cineva de la Bruxelles. Noi suntem la masa deciziilor acum. Dar eu, ca fost prim-ministru, ca om care conduce un partid și e în fruntea unei alianțe care va participa la alegeri locale și parlamentare în acest an, privesc din altă perspectivă acest lucru: e o mare oportunitate pentru România că există acești bani pentru următorii șapte ani și, dacă aș fi prim-ministru, eu mi-aș pune problema în felul următor: am un mare deficit bugetar, am de făcut niște reforme care costă bani, de unde iau eu banii ăia?

Cum fac să lansez proiecte de investiții publice, de transport – autostrăzile – să le dau de lucru la oameni, cum fac să lansez investiții în domeniul sănătății – spitale, am văzut clar că e nevoie de asta și UE va susține astfel de investiții sau investiții în școli – și cum îmi aliniez programul meu de guvernare, pe care îl pregătesc acum, la ceea ce va trebui să spun Comisiei Europene și celorlalți parteneri europeni, ca să justific faptul că banii, care ar fi rezervați pentru România, eu pot să îi folosesc fie că sunt granturi, fie că sunt împrumuturi?

Acea analiză anuală a Comisiei Europene ar trebui să fie făcută împreună cu Guvernul să vedem care sunt obiectivele Comisiei pe temele mari europene, pentru că noi în Parlamentul European am cerut Comisiei Europene să vină și cu o abordare europeană, adică pe noi ne interesează dacă investim în niște spitale în România și mai investesc și polonezii, și portughezii, și francezii etc, în caz de criză de asta sanitară, să știm că există o rețea de spitale care sunt aliniate din punctul de vedere al standardelor și care pot fi folosite pentru a pune în aplicare solidaritatea europeană.

Comisia Europeană așa va pune problema – ce vrea să facă România cu banii ăștia și cum se înscrie asta în abordarea generală pe care o am eu nivel european? Dacă noi în România avem o viziune clară cu ce vrem să facem, nu va trebui să fim dădăciți de Comisia Europeană sau de altcineva care să vină să ne spună ce să facem, și eu aici aș vrea să ajungem, dar pentru asta, în planul meu de reformă și în programul de guvernare, eu unul, cred că e inevitabil să punem o reformă a administrației publice.

Avantajul e că aș putea să fac toate reformele astea acum folosind fondurile europene dacă am o viziune clară legat de ceea ce vreau să fac și viziunea asta o cere și mediul de afaceri”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Adevărul Live: Vom propune celor două partide să mergem cu o conducere comună până după alegeri, foarte probabil, și la nivel central, și la nivel local

Publicat

pe

FOTO Adevărul

„Pentru noi, important acum este să putem prezenta un proiect politic credibil, cu adevărat o alternativă din partea nu doar a unui partid nou, ci a unei forțe politice noi. Pentru aceste alegeri care sunt esențiale, locale și parlamentare, vrem să dăm semnalul că preocuparea noastră principală este să ne pregătim să guvernăm România”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, marți, la Adevărul LIVE, unde a vorbit despre stadiul în care se găsesc negocierile privind fuziunea USR-PLUS.

„Intenția noastră, a mea și a lui Dan Barna, este să propunem partidelor noastre să luăm în discuție un congres de fuziune, dacă e posibil, chiar la sfârșitul lunii iulie, în așa fel încât să intrăm în campania pentru locale și apoi cea pentru parlamentare ca două partide care au decis că merg împreună ca un singur partid. Asta e mai mult o decizie internă și de funcționare internă pentru că, din punct de vedere administrativ, foarte probabil, nu vom putea să înscriem noul partid în alegeri, ci tot ca alianță politică vom merge, ca alianță electorală între PLUS și USR pentru că, chiar dacă noi vom face congresul la sfârșitul lui iulie, foarte probabil procedura nu va fi finalizată în justiție într-o lună, două, trei, mai ales acum instanțele lucrează mai greoi, deci nu ne așteptăm să avem partidul înregistrat. Dar e important pentru starea de spirit din interior, e foarte important pentru membri și susținători să știe că cei pe care îi avem pe listă sunt candidații noului partid și să eliminăm aceste tensiuni artificiale care pot să apară legate de identitatea unui candidat vizavi de un partid sau altul, vor fi candidații noștri.

Pentru noi, important acum este să putem prezenta un proiect politic credibil, cu adevărat o alternativă din partea nu doar a unui partid nou, ci a unei forțe politice noi. Pentru aceste alegeri care sunt esențiale, locale și parlamentare, vrem să dăm semnalul că preocuparea noastră principală este să ne pregătim să guvernăm România și nu alte discuții interne care pot să ne consume energia.

Noi vom începe la PLUS și cred că și la USR discuții cu membrii, cu filialele chiar din această săptămână, cred că de miercuri-joi încolo vom fi în măsură să le prezentăm cadrul pe care îl propunem pentru această fuziune și eu, și Dan Barna și să începem discuții cu membrii din partide. Eu, împreună cu Dragoș Tudorache, care e președinte executiv la PLUS, începând de joi practic până la sfârșitul lunii iunie vom avea în fiecare zi o discuție cu câte o filială sau cu câte un grup de filiale exact pe acest subiect”, a declarat Dacian Cioloș.

Întrebat dacă e posibil ca noul partid să se numească USR PLUS, Dacian Cioloș a răspuns: „Da, e posibil, sigur, e o propunere pe care o avem pe masă. Ar fi, cumva, un rezultat firesc al brandului pe care l-am promovat de mai bine de un an pentru că și în campania pentru europarlamentare, și în campania pentru prezidențiale am mers cu acest brand, el e deja cunoscut. Oricum, ca să fie lucrurile clare, pentru alegerile locale și, foarte probabil, și pentru parlamentare pe buletinul de vot se va găsi sigla USR PLUS pentru că, așa cum am spus, orice altă decizie am putea să luăm acum ea nu va avea efect înainte de alegerile locale și, foarte probabil, cele parlamentare. Alegătorii vor găsi pe buletinul de vot sigla USR PLUS și numele USR PLUS și cu asta vom face campanie”.

Totodată, întrebat cine va fi președintele noului partid, liderul PLUS a replicat: „Asta o să decidă membrii, o să vedem ce candidaturi vor fi și o să decidă membrii noului partid, dar noi vom propune, tocmai pentru a nu consuma energii acum pe candidaturi și pe campanii interne, celor două partide să mergem cu o conducere comună până după alegeri, foarte probabil, și la nivel central, și la nivel local, dar, încă o dată, sunt subiecte în discuție. Ideea este, cum am spus, ca din momentul în care noi am decis că mergem împreună, că suntem un singur partid, să ne focalizăm toată energia și timpul la dispoziție ca să pregătim campania pentru locale, alegerile locale sperăm să aibă loc la sfârșitul lui septembrie, începutul lui octombrie și pentru alegerile parlamentare, pentru că ăsta este obiectivul politic al USR PLUS, să propună o alternativă credibilă și să pregătească membrii de partid ca să poată să își asume guvernarea României și la nivel local, și la nivel central”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 3 zile

Dragoş Pîslaru, numit coraportor al PE privind Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă, program cu un buget de 560 de miliarde de euro

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dragoș Tudorache, despre reglementarea și concurența în piețele digitale: Criza aceasta ne-a dovedit că suntem pe un drum fără întoarcere în ceea ce privește digitalizarea

Noutăți Generaleacum 3 zile

Singura asociaţie autorizată pentru protecţia fetelor care cad pradă sclaviei sexuale, amenințată cu închiderea de către statul român. „Nu poți să nu ramâi șocat când vezi atâta ignoranță“

Stiri PLUSacum 3 zile

Candidații Alianței USR PLUS la Primăriile Sectoarelor 3 și 5 îi acuză pe Gabriela Firea, Robert Negoiță și Daniel Florea de obstrucționarea dreptului lor constituțional de a se adresa cetățenilor

Noutăți Generaleacum 3 zile

Alin Mituța: Marea întrebare la care Guvernul nu răspunde e ce schimbări și reforme structurale își propune să facă folosind oportunitatea banilor europeni

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dragoș Tudorache: Guvernul joacă alba-neagra cu parlamentarii pentru diaspora

Editorialeacum 4 zile

„CNATDCU, o Românie la scară mai mică – oameni buni conduși de oameni îndoielnici” 

Noutăți Generaleacum 5 zile

Grație inițiativei BAZA și PLUS Sector 2, ADP a intervenit pentru a rezolva o problemă de circulație pe care o ignora de nouă ani

Noutăți Generaleacum 5 zile

Planul de relansare economică – propunerile PLUS pentru promovarea exporturilor românești

Știri Localeacum 6 zile

Monica Berescu: În România, se pare că restricțiile sunt pentru mase. Guvernanții și primarii noștri au alte reguli

Cele mai citite