Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dacian Cioloș, la Digi24: Suntem gata să intrăm la guvernare cât mai repede, dar cu legitimitate în Parlament

Publicat

pe data de

„Noi am spus-o încă de la început: venim cu un proiect de guvernare, suntem gata să intrăm la guvernare cât mai repede, dar cu legitimitate în Parlament, care să ne permită să punem în aplicare un program de restructurare de care România are nevoie și pe care românii îl așteaptă”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, miercuri, 28 august, la Digi24.

„Colegii noștri din USR, care sunt în Parlament, au declarat și public faptul că vor susține moțiunea de cenzură. Noi, Alianța USR PLUS, spunem lucrul acesta de aproape un an: că acest Guvern trebuie să plece acasă, că această majoritate nu mai are legitimitate. Lucrul acesta a fost dovedit și la europarlamentare, care, chiar dacă au fost alegeri europarlamentare, oamenii s-au exprimat vizavi și de ce se întâmplă în țara asta. Suntem într-o situație în care legitimitatea acestei majorități, care a susținut Guvernul până acum, scăzuse la cel mult o treime, cam un sfert din susținerea electoratului și totuși, în Parlament, au avut o majoritate care le-a permis să rămână la guvernare.

Acum se pare că miracolul se destramă. Domnul Tăriceanu nu mai susține guvernarea pentru că nu își mai găsește locul și interesele acolo, pentru că asta a fost: domnul Tăriceanu a mers după interese. Altă explicație nu am pentru că Guvernul merge la fel de prost cum a mers înainte. Problemele sunt aceleași, domnul Tăriceanu le știa înainte. Dacă chiar l-ar fi interesat bunul mers al țării, ar fi oprit această experiență nefastă pentru România de mai multă vreme. Dar acolo sunt calcule politice.

Noi am spus-o încă de la început: venim cu un proiect de guvernare, suntem gata să intrăm la guvernare cât mai repede, dar cu legitimitate în Parlament, care să ne permită să punem în aplicare un program de restructurare de care România are nevoie și pe care românii îl așteaptă”, a declarat Dacian Cioloș, miercuri, la Digi24.

În acest context, Dacian Cioloș a enumerat principalele măsuri pe care Alianța USR PLUS le-ar adopta, odată ajunsă la guvernare.

„Avem nevoie de un semnal foarte clar pentru antreprenori ca să reluăm investițiile private, să recâștigăm încrederea mediului de business în economia românească, ca să vină cu investiții. OUG 114 trebuie abrogată imediat și trebuie dat un cadru de stabilitate foarte clar din punctul de vedere al politicilor fiscale pentru mediul de business. De ce asta –  pentru că avem nevoie de bani la buget. Ca să putem colecta bani la buget, trebuie să producem. Avem nevoie de investiții private ca să creăm locuri de muncă, avem nevoie de investiții publice în infrastructură, la fel, ca să putem crea locuri de muncă. Avem nevoie de infrastructură de transport, de sănătate, spitale, infrastructura de educație, de renovat școlile și infrastructura digitală – nu vorbim foarte mult despre asta, din păcate, dar este un element- cheie pentru dezvoltarea economică în viitor.

Deci pentru asta avem nevoie să dăm predictibilitate mediului de afaceri, să putem colecta bani la buget, avem nevoie să folosim fondurile europene ca să putem demara acest program de investiții și asta nu se va putea face fără o prefesionalizare a administrației publice.

Trebuie să profesionalizăm administrația publică și astfel vom putea reduce cu aceeași acțiune și birocrația, vom putea veni și cu digitalizarea administrației publice. Sunt niște măsuri care trebuie luate ca mai apoi să putem discuta de spitalele regionale, de renovarea unor spitale care au fost promise de PSD, ca să putem vorbi de restructurarea educației – și aici văd un element imediat și anume: formarea profesională ca să calificăm forța de muncă pentru că avem nevoie de forță de muncă calificată, și apoi sa reformăm sistemul de educație, să dăm un semnal clar, pe viitor, că se poate face școală serioasă în România”, a detaliat Dacian Cioloș.

Întrebat cum vede preluarea guvernării în condițiile în care există o gaură de nouă miliarde de lei la buget, Dacian Cioloș a răspuns: „E vorba de un deficit. S-a cheltuit mult mai mult decât s-a încasat. Chiar și împrumuturile externe, care au crescut datoria publică, nu acoperă acest deficit și tocmai de asta trebuie stopate politicile ineficiente, în primul rând, și dat un semnal de predictibilitate al politicilor fiscale ca să putem relansa investițiile. Noi avem fonduri europene necheltuite”.

În ceea ce privește relația cu PNL, Dacian Cioloș a punctat faptul că au existat discuții bilaterale pe marginea proiectelor pe care Alianța USR PLUS le susține pentru România.

„În primul rând am avut discuții în alianță. Am mai avut, evident, discuții chiar și în Parlamentul European cu colegi de la PNL, apropo de situația din țară și sunt mai multe lucruri pe care suntem aliniați și sunt convins că din punctul ăsta de vedere, nu sunt foarte multe variante și soluții dacă vrem să dăm o altă direcție lucrurilor în România și să răspundem așteptărilor celor care au votat pe 26 mai și care, în mod clar, așteaptă ca lucrurile să se schimbe în bine.

Detaliile acestea ale unui viitor program de guvernare sigur că pot fi discutate. Noi, la Alianța USR PLUS, am început acest gen de discuții și în protocolul alianței politice avem câteva priorități care vor intra în această fază de igienizare – în care va trebui să limpezim lucrurile în mai multe domenii.

O să vină momentul în care să ne putem așeza la masă ca să discutăm aceste detalii. Momentul acesta va veni imediat ce acest Guvern va pica. Trebuie să luăm lucrurile etapă cu etapă și în mod coerent. Prima etapă e aceasta: Guvernul acesta trebuie să plece. După ce acest Guvern va pica, sunt multiple soluții pentru guvernare și evident că ele trebuie discutate, în primul rând, cu forțele din Parlament”, a explicat Dacian Cioloș.

Știri Locale

VIDEO Diana Buzoianu: Sectorul 1 are nevoie de un program politic gândit împreună cu locuitorii săi

Publicat

pe

„Obiectivul nostru principal, prin lansarea acestui program politic, este să transmitem mesajul că la nivelul Sectorului 1 avem nevoie de comunități locale”, a declarat Diana Buzoianu, candidat PLUS la Primăria Sectorului 1, marți, în cadrul unei conferințe de presă în care și-a prezentat programul politic, precum și echipa cu care candidează la alegerile locale. Alături de Diana Buzoianu s-a aflat și Vlad Voiculescu, candidatul PLUS la Primăria Capitalei.

„Aș dori să spun două cuvinte despre program pentru că este munca a zeci de membri din PLUS, este munca a zeci de grupuri și membri din PLUS Sector 1, care s-au adunat și au lucrat luni în șir pentru asta, este munca specialiștilor simpatizanți PLUS care au venit și și-au pus la bătaie cunoștințele pe care ei le au cu privire la anumite domenii. Programul ăsta pornește de la sute de chestionare pe care noi le-am făcut în stradă cu oamenii pentru că noi vrem să vorbim cu toți locuitorii Sectorului 1.

Lansarea acestui program este doar o deschidere mai departe către dezbatere, o invitație către a putea să-l îmbunătățim pentru că Sectorul 1 are nevoie de un program politic gândit împreună cu locuitorii Sectorului 1, ceea ce până acum nu cred că am avut ocazia să avem.

Obiectivul nostru principal, prin lansarea acestui program politic, este să transmitem mesajul că la nivelul Sectorului 1 avem nevoie de comunități locale. Avem nevoie să construim punți între cetățeni, între administrația publică locală, între ONG-uri și între societăți”, a declarat Diana Buzoianu.

Diana Buzoianu a explicat că românii au o șansă istorică la alegerile locale să schimbe traiectoria țării. „Mulți dintre cei care am rămas în țară cred că ne putem identifica un pic cu următorul gând: da, am avut posibilități și noi să plecăm să studiem, să muncim în străinătate. Am ales mulți dintre noi să rămânem. Am ales să rămân în România, să locuiesc în București, dar asta în niciun fel nu scade standardele și așteptările mele de la București. Faptul că am ales să rămân în București și că am ales să rămân în România nu mă face să îmi cer mai puțin drepturile mele, nu mă face mai puțin nervoasă când văd lipsa de transparență, nu mă face să am standarde ale calității vieții mai joase decât în orice altă capitală europeană aș fi trăit.

Noi în București și în sectoare avem niște «lideri» care au capturat Bucureștiul nostru și sectoarele noastre prin incompetență și hoție, iar acum ne aflăm în sfârșit într-un moment istoric în care, în 2020, putem să ieșim în față cu o masă critică de oameni care au început să își ceară drepturile”, a argumentat Diana Buzoianu.

În cadrul conferinței de presă, Diana Buzoianu a vorbit și despre digitalizare și planificare urbană, două dintre principalele capitole ale programului său politic: „Dacă vorbim de Sectorul 1, al secolului 21, avem nevoie să implementăm soluțiile digitale actuale. Dacă este să ne uităm la cifrele eșecului, noi ne aflăm pe ultimele locuri în ceea ce privește alfabetizarea digitală, digitalizarea serviciilor publice și conceptul de smart city. Avem totuși resursele necesare, și materiale, și umane să facem din noi un lider în acest domeniu. Mi-aș dori să văd în Sectorul 1 un hub de inovație, mi-aș dori să văd un centru în care să testăm soluții pentru administrație, care să poată să fie aplicate după aceea în cadrul administrației publice locale sau în oraș direct. Mi-aș dori să facem și un audit pentru că am dat o grămadă de bani pe domeniul ăsta – o grămadă de contracte au fost semnate.

În ceea ce privește planificarea urbană, ce am văzut noi din acest PUZ Coordonator al Sectorului 1 este exact același lucru pe care l-am văzut în planificarea urbană implementată în ultimii zeci de ani și anume o planificare haotică urbană, care permite ca spațiile verzi din sector să dispară, o planificare care permite ca lângă o casă de două ataje să avem blocuri de 14 etaje. Eu cred că trebuie să ne punem niște semne de întrebare foarte mari cu privire la cum vrem să arate sectorul 1 pentru că de planificarea urbană a sectorului nostru va ține inclusiv calitatea vieții.

Echipa PLUS propune un PUZ care să răspundă la întrebarea dacă vom avea arii funcționale în cadrul Sectorului 1. Asta înseamnă că indiferent în ce cartier te afli, tu ca locuitor al Sectorului 1 ai dreptul să ai servicii publice de bază, toate aproape de tine”.

La rândul său, Vlad Voiculescu, candidatul PLUS la Primăria Capitalei, a evidențiat câteva dintre principalele probleme cu care se confruntă cetățenii Sectorului 1. „Sectorul 1 este sectorul care are un buget disproporționat de mare față de celelalte sectoare și chiar față de Capitală. Sectorul 1 este sectorul în care creșterea economică a României s-a văzut cel mai bine. Sectorul 1 are unele dintre cele mai mari companii din Europa și din lume aici. În Sectorul 1 lucrează o mulțime de oameni din tot Bucureștiul. Sectorul 1 nu a beneficiat, însă, de un primar și de o primărie care să lucreze în serviciul cetățenilor. Și aici lucrurile astea au început deja să se vadă. Avem “reușite” ale primarului Sectorului 1 pe care ni le aducem cu toții aminte.

Dacă ne gândim la Colectiv și la Spitalul Floreasca, cu toții știm despre barocameră – acel echipament cumpărat la de patru ori prețul, acel echipament care nu a fost folosit niciodată. Ce nu ne aducem aminte cu toții și e bine să ne reamintim din când în când este că acea barocameră era pusă într-un spital, în Floreasca – lucrarea fusese pregătită și executată de Primăria Sectorului 1. Fusese făcută așa de bine încât într-o secție pentru arși nu exista ieșire de incendiu. Cam asta este emblematic pentru calitatea muncii administrației locale din București, Sectorul 1.

Putem, de asemenea, să ne uităm la bugete și la execuția lor, cum s-au cheltuit banii – asta ne arată capacitatea administrației măcar de a cheltui bani și mai departe ar trebui să ne uităm și la impact. Ce e cert pentru fiecare dintre noi este că locuitorii Sectorului 1 nu au parte nici pe departe de munca lor pentru taxele asta reprezintă, de fapt – rezultatul muncii oamenilor de acolo”, a punctat Vlad Voiculescu.

De cealaltă parte, Oana Țoiu, membru al Biroului Național PLUS, a reamintit scorul obținut de Alianța USR PLUS la europarlamentare în Sectorul 1. „Munca pe care o va avea de făcut echipa Alianței în primărie este o muncă care va deservi cetățenii care o vor vota, dar de care va beneficia, într-un fel sau altul, majoritatea bucureștenilor. Poate că e important, pentru că am primit adesea întrebarea asta, să clarificăm cum am ajuns noi în sectorul pe care aproape l-au câștigat și colegii de Alianță în 2016. Să ne amintim că avem un primar la limită, cu câteva mii de voturi, voturi pe care a refuzat să le renumere după votul din 2016, în sectorul în care la europarlamentare, echipele comune au reușit să genereze încredere de 41,9% și din cele 166 de secții de votare ale Sectorului 1, într-una singură Alianța USR PLUS nu a fost preferata alegătorilor.

Atunci întrebarea este: cum în sectorul ăsta, noi venim și propunem oameni pe care nu i-ați mai văzut poate până acum niciodată?. Am fost întrebată de multe ori asta. Poate e important să spunem asta: niciunul dintre oamenii pe care îi vedeți aici nu sunt necunoscuți în domeniile lor. Sunt arhitecți, ingineri, avocați, antreprenori, activiști cu reputație proprie în domeniile în care lucrează și au venit acum în politică. Cred că asta sperie poate mai mult decât figuri cunoscute din rețelele cunoscute, de asemenea, pentru că oamenii ăștia nu sunt legați de nimeni. Sunt legați de echipa cu care construiesc și de obiectivele cu care au pornit la drum”, a afirmat Oana Țoiu.

Puteți consulta programul politic al PLUS Sector 1, aici: https://sectorul1.plus/.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Scrisoare publică către președintele României, Klaus Iohannis. Crearea unor funcții eterne de rector reprezintă o formă de dictatură în universități

Publicat

pe

Stimate domnule președinte,

 V-ați asumat public în numeroase rânduri realizarea tuturor eforturilor pentru „România educată”. Comisia prezidențială a realizat un dialog consistent cu toți actorii educației din România, iar viziunea unei astfel de Românii a fost făcută publică, urmată cel mai recent de evenimentul din data de 29 ianuarie organizat la Cotroceni pe marginea metodelor de finanțare a transformărilor legislative izvorâte din această viziune, eveniment la care v-am ascultat vorbind încă o dată despre importanța educației pentru viitorul nostru, ca societate. 

Ieri, am asistat consternați la un atac frontal declanșat asupra șanselor reale de transformare a învățământului universitar. Ieri, a fost adoptată de către senat și trimisă către promulgare modificarea adusă la Legea 1/2011 a educației prin Legea 159/2019. La această lege, un amendament de ultim moment (amendamentul nr. 39) adus chiar de către președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din cadrul senatului, Liviu Marian Pop, elimină limitarea rectorilor la două mandate succesive „complete”, permițând prin modificarea adusă ca rectorii să poată avea aceste funcții pe viață.

Universitățile, academiile și institutele de cercetare au fost în restul Europei dintotdeauna centre ale liberalismului, ale gândirii libere, ale progresului. În universități s-a conturat forma mentis a societăților, vremurilor și ideologiilor. României i-a fost frică dintotdeauna de spiritul universitar, a încercat întotdeauna să îl reprime, să îl politizeze, să îl controleze. Studenții nu au niciun cuvânt de zis în ceea ce privește universitățile lor, autonomia universitară este un scut după care se ascund rectorii, prorectorii și decanii, pentru a ține sub control spiritul tinerilor, imaginația, creativitatea și impulsul lor către schimbare.

Am asistat în acești 30 de ani la modul în care studenții au pierdut dreptul de veto din senate, cum alegerile conducerii facultăților și universităților au devenit din ce în ce mai politizate și manipulate, nu mai alegeam oameni, ci echipe, membrii în aceste echipe veneau la pachet cu voturile departamentelor sau facultăților lor. Așa se face că au putut ajunge rectori acei profesori care în anii ‘90 erau scoși afară de la ore de către studenți. 

Reprezentativitatea universităților se face, de fapt, prin jocurile partidelor și nu prin votul liber al universitarilor. S-a instaurat deja o castă a rectorilor, care fac și desfac după bunul plac ițele învățământului și cercetării românești. Această castă a dat, la nevoie, miniștri care au frânat în educație o evoluție firească. Puțini sunt cei care, ajungând din rectori miniștri, au încercat să ofere o viziune despre educație societății noastre. 

Doar în anii comunismului rectorii deveneau eterni, din rațiuni pe care credem și sperăm că acum nu le mai putem invoca. Crearea unor funcții eterne de rector reprezintă o formă de dictatură în universități, unde oricum libertatea a fost alterată în ultimii zece ani și unde drepturile pe care le câștigaseră studenții în anii ‘90 s-au evaporat până la extincție. 

Stimate domnule președinte, nu trebuie să vă spună nimeni faptul că de calitatea managementului universitar sunt legate atât calitatea învățământului superior, cât și calitatea cercetării din România. Eliminarea limitării numărului de mandate legale pentru rectori va duce automat la prelungirea mandatelor actuale. Chiar și în baza formei vechi a legii, numeroși rectori au apelat la subterfugii prin care și-au suspendat temporar activitatea (pe timpul unor călătorii realizate în Maldive, Thailanda sau Burundi), pentru a nu se considera un mandat complet: domnii Marilen Pirtea, Leonard Azamfirei, Ioan Abrudan, Ramona Lile, Sorin Câmpeanu, Călin Oros, Ioan Bondrea ne oferă doar câteva exemple. 

Un amendament propus de Liviu Pop, unul dintre miniștrii cei mai toxici numiți vreodată în fruntea Ministerului Educației, este votat de către un număr suficient de membri din Parlamentului României și riscă să devină parte integrantă a Legii Educației, în profund dezacord și dovedind un dispreț suveran față de minima libertate de gândire și de reprezentativitate, în deplină contradicție cu Magna Carta Universitatum, semnată la Bologna în 1988, unde se stabilea că universitățile nu au frontiere și nu au limite în impulsul cunoașterii. Rectorii universităților europene stabileau cu un an înainte de Revoluția Română că universitățile trebuie să asigure generațiilor viitoare o educație și o formare care să le permită să facă față marilor provocări prin care societățile vor trebui să treacă în următorul mileniu.

În educație, România pierde constant bătăliile cu prezentul și nu dovedește că ar fi pregătită pentru provocările viitorului, pe care îl tot amână cu teamă. Dar viitorul vine oricum, ne va lua prin surprindere, așa cum se întâmplă cu ninsorile care cad iarna. 

Consecințele acestui amendament sunt atât de grave încât numeroase organizații civice, asociații studențești și grupuri de inițiativă din cadrul societății civile se pronunță deja vehement împotriva acestuia, atrăgând atenția asupra consecințelor dezastruoase pentru România. Lor li se alătură specialiști în educație, jurnaliști și, prin această scrisoare publică, partide politice care înțeleg gravitatea acestui amendament. 

Problema vă este cunoscută. Ea a fost semnalată în documentele de lucru ale României Educate – cea a politizării managementului universitar a fost identificată și menționată în documentul „Rapoarte grupuri de lucru – România Educată” – pagina 91, Punctul 4. Probleme specifice sesizate în managementul instituțiilor de învățământ terțiar – paragraful 3. „Forma inițială a Legii Educației Naționale nr. 1/2011 prevedea faptul că «mandatul de rector poate fi înnoit cel mult o dată, în urma

unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare» și că «o persoană nu poate fi rector al aceleiași instituții de învățământ superior pentru mai mult de opt ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperile acestora». Aceste prevederi au fost înlocuite prin Ordonanța de Urgență nr. 49/2014 cu formularea «o persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete», deschizând astfel posibilitatea ca o persoană să își păstreze funcția de rector sau influența într-o universitate pentru o perioadă îndelungată de timp, cu mult peste cei opt ani prevăzuți inițial. Aceste schimbări sunt simptomul lipsei de consens privind managementul universitar și au un efect negativ pentru o viziune instituțională pe termen lung“. Suntem convinși că doamna Ligia Deca, consilier prezidențial, se poate alătura aceluiași punct de vedere propus în prezenta scrisoare.

Stimate domnule președinte, vă solicităm prin prezenta scrisoare publică respingerea legii trimise de către Camera Senatului pentru promulgarea în forma actuală. Dacă sunteți un președinte curajos cu adevărat, amendamentul de care românia are nevoie cu adevărat este acela prin care textul legii ar deveni: „Art. 213. Alineatul (7) Durata mandatului de rector este de patru ani. O persoană nu poate cupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive complete sau incomplete”.

 

Cu stimă,

Grupul de lucru în domeniul Educației

Coordonator Ștefan Pălărie

PLUS

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dacian Cioloș, în dialog cu brașovenii: E pentru prima dată când, după aderarea la UE, România poate să participe direct la luarea deciziilor

Publicat

pe

„Eu cred că problemele specifice pe care le avem pot fi rezolvate mai bine și mai ușor în măsura în care suntem conectați la realitățile care ne înconjoară. Practic, subiectele care fac agenda europeană pentru următorii ani sunt subiecte cu care ne întâlnim și noi și care vor determina nu doar orientarea finanțării, dar chiar modelul economic care se va dezvolta la nivel european în următorii ani”, a subliniat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, vineri seară, la Brașov, în cadrul unei consultări cu cetățenii despre temele și domeniile care vor fi vizate de Pactul Ecologic European și noua agendă digitală.

„Astăzi ne-am propus să avem o primă discuție și o primă întâlnire pe unul din subiectele care va domina agenda UE pentru următorii ani, poate chiar un deceniu-două. Pentru că provocările care stau în fața noastră la nivel international sunt cele pe care le regăsim și în UE, și UE le abordează direct și vreau să discutăm despre aceste subiecte.

Eu cred că problemele specifice pe care le avem pot fi rezolvate mai bine și mai ușor în măsura în care suntem conectați la realitățile care ne înconjoară. Practic, subiectele care fac agenda europeană pentru următorii ani sunt subiecte cu care ne întâlnim și noi și care vor determina nu doar orientarea finanțării, dar chiar modelul economic care se va dezvolta la nivel european în următorii ani și în toate țările cu economie dezvoltată sau economie emergentă și anume: subiectul legat de cum adaptăm economia și societatea pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, felul în care ne raportăm la resursele naturale despre care începem să conștientizăm că nu sunt inepuizabile”, a afirmat Dacian Cioloș.

Al doilea subiect al dezbaterii, prezentat de Dacian Cioloș, a fost cel legat de tranziția digitală și “felul în care noile tehnologii digitale și inteligența artificială vor afecta nu doar economia, dar și funcționarea societății la nivel european și la nivel internațional”. „Ăsta este un subiect pe care, dacă nu îl tratăm, riscă să perturbe și el modul în care funcționează societatea și economia pentru că, vedeți, tehnologiile acestea digitale evoluează foarte mult, se pot face foarte multe lucruri cu ele și dacă nu suntem pregătiți pentru asta, riscăm să ne scape din mână.

Cele două teme au fost preluate de noua Comisie Europeană care tocmai s-a instalat și se vor regăsi, practic, în toate deciziile europene, proiectele legislative și în modul în care vor fi folosite și resursele financiare pentru dezvoltarea economică și socială.

Comisia Europeană a venit, deja, cu o comunicare privind Pactul Verde. Ăsta este, în modul de funcționare european, primul pas în care Comisia Europeană anunță intențiile de proiecte legislative care urmează să vină. Această comunicare setează viziunea și abordarea strategică.

În această comunicare se vorbește, în primul rând, de angajamentul UE de a ajunge la o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Asta înseamnă că până în 2050 prin modul în care vom reașeza funcționarea economiei, a industriei va trebui să ajungem în situația în care cât carbon emite industria, tot atât trebuie să fim în măsură să absorbim prin alte modalități. Asta înseamnă neutralitate carbonului.

UE vrea să facă primul pas important în direcția asta. Pentru a ajunge la acest obiectiv, Comisia Europeană propune statelor membre măsuri în diferite domenii ale economiei și societății, care sau să ducă la reducerea emisiilor de carbon, sau să crească capacitatea de a absorbi carbonul emis. Această decizie va afecta toate ramurile economiei, dar și ale funcționării societății în general.
Pentru că România este stat membru, cu puteri depline acum în UE, suntem al șaselea stat membru ca influență, cred că e pentru prima dată când, după aderarea României la UE, România poate să participe de data asta direct și nemijlocit la procesul de luare a deciziilor, la formularea priorităților și a soluțiilor pentru un subiect care va marca economia și societatea noastră pentru următoarele decenii.

Ăsta e scopul și obiectul discuției de astăzi: în primul rând să punem în scenă temele și domeniile care vor fi vizate de acest Pact Ecologic și deciziile care se vor lua la nivel european și care ar fi modalitățile prin care astfel de măsuri care să îmbine și să împace dezvoltarea economică, dezvoltarea industriei, modul nostru de viață cu obiectivul de a reduce impactul activității noastre asupra mediului și asupra resurselor care stau la baza activității noastre economice și sociale”, a detaliat Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Cele mai citite