Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, la Brașov: Pe agenda noastră se află prioritățile europene pe care vrem să le aducem în actualitate și aici

Publicat

pe data de

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, a inaugurat, vineri, la Brașov, primul său birou local de europarlamentar, în prezența colegilor din conducerea filialelor PLUS și USR din regiune și alături de consilierul său parlamentar Anca-Raluca Majaru, cea care va coordona activitatea biroului.

În cadrul conferinței de presă, Dacian Cioloș a vorbit despre rolul pe care biroul său de europarlamentar îl va avea la Brașov și despre transpunerea principalelor obiective europene la nivel local.

”Astăzi deschidem acest birou europarlamentar aici. A fost această intârziere pentru că, față de ce ne planificasem noi inițial, în Parlament a trebuit să asumăm și eu, și ceilalți colegi din Delegația USR PLUS responsabilități la nivelul grupului politic pe care l-am creat în Parlamentul European, pe care îl reprezentăm. De atunci am avut mai multe acțiuni în țară, însă astăzi suntem în măsură să deschidem și acest birou europarlamentar.

Acest birou europarlamentar va avea ca principal rol să asigure legătura dintre comunitatea locală de aici, din Brașov, din regiune, și activitatea Delegației USR PLUS în Parlamentul European, în cadrul grupului Renew și în comisiile parlamentare de acolo.

Nu este întâmplător că am deschis acest birou europarlamentar la Brașov. Brașovul este o comunitate multiculturală exemplară, deci este și prin modul de viață local european. Sunt mulți români și de aici din zonă care au devenit europeni mai mult de nevoie într-un moment al vieții lor. Mă gândesc la cei din diaspora care sunt foarte bine conectați la chestunile europene, pentru că le trăiesc în fiecare zi, și la fel brașovenii și cei de aici din jur înțeleg tot mai bine o realitate, și anume că România este un stat membru al UE și că Europa înseamnă, de fapt, ceea ce și noi facem alături de celelalte state membre pentru ca Europa să arate așa cum o vrem noi.

România este acum al șaselea stat membru în UE după Brexit. UE este în fața mai multor provocări și România, de data aceasta, trebuie să fie un actor activ al acestui proces de transformare și de reînnoire a UE. Noi încă din perioada aderării ne-am obișnuit mai mult să servim ceea ce ne dau alții, să cerem anumite lucruri și să ne plângem că ni se impun anumite lucruri.

De data asta, chiar putem fi actori activi în ceea ce se întâmplă în UE și acest birou europarlamentar va avea și rolul de a pune în discuție subiecte care se află pe agenda europeană și care interesează direct nu doar România, dar și comunitatea de aici din Brașov atât pentru a face în așa fel încât deciziile care se iau în Parlamentul European să corespundă și cu așteptările mediului de afaceri de aici, ale organizațiilor neguvernamentale, ale cetățenilor de aici, dar și pentru ca ideile care vin de aici să le putem susține în Parlamentul European.

Acest birou europarlamentar este deschis de mine, dar noi, în Delegația USR PLUS, am luat decizia ca toate birourile europarlamentare pe care le deschidem să fie folosite în comun”, a declarat Dacian Cioloș.

În acest context, Dacian Cioloș a vorbit despre activitatea Delegației USR PLUS în Parlamentul European și despre ce impact vor avea la nivel local prioritățile europene aflate pe agenda europarlamentarilor Alianței.

”În cele mai bine de șase luni care au trecut din mandat, am început să punem în aplicare obiectivele din programul nostru electoral pe care l-am prezentat în campania pentru alegerile europarlamentare. Am spus atunci că Europa nu se poate construi decât în jurul statului de drept, al independenței justiției și al respectării și protejării valorilor și drepturilor fundamentale individuale și că trebuie să ne asigurăm că UE asigură pentru toate statele membre respectarea statului de drept de către toate guvernele și că vom cere constituirea unui mecanism de cooperare și verificare european, nu doar pentru România.

Deja există o propunere a Comisiei Europene pentru un astfel de mecanism, care va cuprinde toate statele membre, se va face o verificare anuală a modului în care funcționează instituțiile justiției, e respectat statul de drept, se pune în aplicare lupta împotriva corupției în toate statele membre și Comisia Europeană va putea să ia măsuri acolo unde va observa că guverne ale unor state membre nu respectă aceste principii. Deci un prim obiectiv este pe cale de a fi finalizat.

Pe agenda noastră se află prioritățile europene care acum sunt în dezbatere și pe care vrem să le aducem în actualitate și aici, în Brașov. De aceea astăzi, cu ocazia deschiderii biroului europarlamentar, avem deja o primă acțiune – o dezbatere cu reprezentanți ai mediului de afaceri de aici, cu reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale, cu colegi de-ai noștri din PLUS și din USR, inclusiv candidați pentru alegerile locale în care vom dezbate Pactul Verde European și implicațiile asupra dezvoltării economice, sociale în această zonă.
Pentru anii următori, Comisia Europeană și-a fixat doi mari piloni în jurul cărora se vor învârti toate deciziile importante europene: Pactul Verde și transformarea digitală. Aceste două mari teme vor influența și modelul economic european, și evoluția societății europene și modul în care vor fi finanțate investițiile peste tot în UE, pornind de la Politica Agricolă Comună până la zona energetică, dezvoltare industrială, educație și ne dorim care aceste teme să le putem dezbate aici cu comunitatea locală în Brașov în așa fel încât oamenii nu doar să fie informați din timp legat de ceea ce se pregătește, să putem noi să contribuim în Parlamentul European cu idei provenind din experianța acestor oameni în așa fel încât deciziile care se vor lua în aceste domenii să creeze oportunități, și nu constrângeri și doar norme.

Ne dorim, și ăsta e obiectivul grupului politic pe care îl conduc, să vedem o economie verde care respectă resursele naturale, care promovează un model de dezvoltare durabilă, dar dorim ca deciziile care se iau la nivel european să creeze oportunități de dezvoltare, de investiții, de evoluție și nu blocaje, birocrație și constrângeri”, a detaliat liderul PLUS.

Noutăți Generale

Adrian Albu a fost desemnat candidatul PLUS pentru Primăria Sectorului 2

Publicat

pe

Adrian Albu intră în cursa pentru Primăria Sectorului 2. FOTO Steluța Popescu

Adrian Albu a fost desemnat, în urma alegerilor interne, să candideze din partea PLUS pentru funcția de primar al Sectorului 2. 

Lucrează de peste 18 ani într-o corporație, este activist pentru drepturile pacienților și este supraviețuitor al incendiului de la Colectiv. A început să activeze civic din 2016 și s-a înscris în PLUS încă din primele zile. A participat la campania „Fără penali în funcții publice” și „Oameni noi în politică” din postura de membru al Grupului Civic #Rezistența.

În noul partid s-a alăturat echipei de recrutare, apoi echipei de campanie și a fost prezent în stradă atât în București, cât și în țară în timpul celor două campanii electorale. În august 2019 a fost ales coordonator al Comunității Locale Tei. „Am decis să mă implic în administrația locală a Sectorului 2, sector unde m-am născut, locuiesc și lucrez. Sunt un om energic, cinstit și bine intenționat, cred într-o guvernare participativă și am siguranța că știu ce este de făcut pentru ca integritatea și profesionalismul să fie puse în slujba tuturor concetățenilor mei din Sectorul 2. Am văzut cum corupția ucide sau ne afectează viețile. De aceea siguranța și calitatea vieții vor fi prioritățile mele, și voi începe din prima zi să lucrez la obținerea avizelor PSI pentru toate unitățile de învățământ din Sectorul 2: creșe, grădinițe, școli și licee”, declară Adrian Albu.

„Adrian e un om care s-a ars la propriu cu nepăsarea autoritătilor din țara asta. Ce-l mână în luptă nu se compară cu motivația niciunuia dintre noi. La Colectiv, și-a pierdut sora și asta îl face să fie unul dintre cei mai motivați candidați, care va lupta pentru siguranța oamenilor din sectorul pe care-l reprezintă. De când l-am cunoscut, am văzut în el un om care nu renunță niciodată. Dacă aș locui în Sectorul 2, cu siguranță aș vota cu Adi”, spune despre el Vlad Voiculescu, candidatul PLUS la PMB.

„Pe Adrian Albu îl ştiu de la Colectiv. Cred că este unul dintre acei oameni despre care pot spune fără niciun fel de ezitare că este construit din cap până în picioare din determinare, respect pentru oameni, putere de muncă, integritate, loialitate şi profesionalism. Are o dragoste de oameni pe care nu am întâlnit-o în altă parte, şi o capacitate de a aplica în practică lucruri noi pe care le învață pentru cei care îl vor face un primar excelent. Este un om al cifrelor şi al bugetelor, în egală măsură. E cel care a ştiut să se bată pentru justiție la Ordonanța 13, să demaşte impostura lui Claudiu Manda, atunci când a mințit şi a încălcat legea, este cel care a dus mai departe la Ministerul Sănătății, alături de alți supraviețuitori de la Colectiv, proiectul de protocol pentru transferurile marilor arşi în străinătate. Este omul care a dus fiecare campanie cu toate resursele de timp, materiale, de energie şi suflet pe care le-a avut. Este cel care se va bate pentru calitatea vieții, cu respect pentru resursele oamenilor din sectorul 2, în fiecare zi”, adaugă Ramona Strugariu, europarlamentar Alianța USR PLUS.

Alături de Adrian Albu au mai fost desemnați candidați PLUS pentru București: Diana Buzoianu – avocat, Sectorul 1, Simona Spătaru – avocat, Sector 4, Alex Dimitriu – avocat, Sectorul 5. Alianța USR PLUS va avea candidați comuni atât în alegerile locale, cât și în cele parlamentare. După desemnarea fiecărui candidat al partidelor, între aceștia vor avea loc dezbateri și negocieri până la jumătatea lunii martie, urmând să fie aleasă cea mai bună echipă de primari și consilieri care va transforma Bucureștiul într-un oraș cu adevărat european.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Comisia Europeană cere României să pună capăt exploatării forestiere ilegale

Publicat

pe

Comisia Europeană a îndemnat România, astăzi, printr-o scrisoare oficială, să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice companiilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal. În mod concret, Comisia atrage atenția că autoritățile s-au dovedit incapabile să monitorizeze eficient și să sancționeze operatorii economici care introduc pe piață lemn recoltat ilegal.

În timpul guvernării Cioloș, în 2016, au fost făcuți pași importanți pentru a demara implementarea unui sistem eficient de monitorizare: a fost dezvoltat instrumentul Radarul Pădurilor pentru a implica în mod activ cetățenii, a fost creat Inspectorul Pădurilor ca platformă de monitorizare a exploatărilor forestiere, incluzând un sistem de alertare bazat pe imagini satelitare, sistemul SUMAL a intrat într-un proces de reproiectare pentru a deveni mai eficient. Doar că, din 2017, după instalarea guvernelor PSD, proiectele au stagnat sau chiar au fost anulate complet. Miniștrii Apelor și Pădurilor care s-au succedat în multele guverne instalate și apoi date jos de către PSD nu doar că au ignorat problema implementării regulamentului UE, ci unii dintre ei chiar au oprit proiectele începute și au întrerupt funcționarea instrumentelor deja implementate.

Aparent, în prezent se derulează un proiect de optimizare a SUMAL, aplicația prin care se face monitorizarea circulației lemnului în România, prin colaborarea cu STS. Termenele de finalizare și de implementare ale acestuia sunt necunoscute, iar asigurările date de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au un grad foarte scăzut de credibilitate după ce promisiunile de a implementa o aplicație mai performantă până la jumătatea lui 2019 au fost încălcate. Chiar dacă aplicația va fi într-un final implementată, există dubii serioase că ea va fi capabilă să sprijine monitorizarea și sancționarea celor care pun pe piață lemn recoltat ilegal. Problemele sunt mult mai profunde și necesită soluții mai complexe decât o simplă platformă digitală.

Ce e de făcut?

Primul pas este transparentizarea pieței lemnului din România. Recentele statistici prezentate de Inventarul Național Forestier, aflat la finele celui de-al doilea ciclu de măsurători, demonstrează cu claritate că există o piață neagră a lemnului. Punând cap la cap cifrele din statisticile oficiale referitoare pe de o parte la consumul de masă lemnoasă în industria de prelucrare și pe de altă parte numărul de gospodării care folosesc lemnul ca sursă de energie, devine evidentă discrepanța dintre aceste cifre și volumul oficial de lemn exploatat anual la nivel național. Există o cantitate deloc neglijabilă, potențial de ordinul milioanelor de metri cubi, care se trafichează prin rețele ilegale, generând evaziune fiscală și corupție. Câtă vreme nu vom ști adevărul despre consumul real de lemn al României, în industrie și pentru uz casnic, piața neagră va exista și va căuta noi metode de ocolire a legii sau de eludare a sistemului de sancțiuni.

În al doilea rând, un control eficient al circulației și comercializării lemnului în România trebuie să înceapă cu regândirea modalităților de punere pe piață. Actualul sistem, bazat pe vânzarea lemnului pe picior, este ineficient și generator de erori și corupție. Nu există niciun mecanism de control serios asupra veridicității volumelor estimate prin actele de punere în valoare, acesta fiind primul punct dintr-un lanț de slăbiciuni ale actualului proces de exploatare și comercializare a lemnului. De altfel, dovada acestor probleme se regăsește în chiar datele actuale ale SUMAL: foarte multe exploatări raportează la finalul lucrărilor un volum de buștean transportat cu avize care este egal cu volumul actului de punere în valoare, ca și cum arborii nu ar fi avut crăci, lemn de foc sau depreciat.

În al treilea rând, trebuie stopate practicile curente ale celor care sunt implicați în exploatarea și transportul lemnului. Este de notorietate faptul că se solicită avize de transport cu perioadă lungă de valabilitate, uneori chiar și de 24 de ore, pentru transporturi care durează maxim 2-3 ore. Intenția e clară: utilizarea aceluiași aviz de mai multe ori, astfel încât la un control să nu se poată depista că lemnul e recoltat ilegal. Soluția este obligativitatea echipării camioanelor care fac transport de material lemnos cu GPS și împerecherea fiecărui document de transport cu identificatorul mașinii pentru a face imposibilă utilizarea avizului de mai multe ori.

Este nevoie de revizuirea modului de monitorizare a lemnului provenit din afara fondului forestier, de pe pășunile împădurite sau alte proprietăți private. Proprietarul nu trebuie împiedicat să beneficieze de bunurile sale, inclusiv prin recoltare de lemn, dar este necesar un mecanism simplu și eficient de evidență a volumelor puse în circulație și consum din astfel de surse.

Toate aceste aspecte implică un efort conjugat și o asumare explicită a responsabilității la nivelul autorităților statului, de la guvern și parlament până la administratorii de fond forestier, pentru a corecta reglementările, procedurile și normele aplicate în materie de punere în piață și transport a lemnului. Cu excepția proiectelor începute în 2016, dar stopate ulterior de către guvernările PSD, până acum nu a existat nici o dovadă clară a dorinței de a aborda serios problema tăierilor ilegale în România. De fiecare dată soluțiile au fost cosmetizări ineficiente, menite să distragă atenția publică și să camufleze problemele profunde ale exploatării și comercializării lemnului.

Oare și de această dată vom asista la o soluție cosmetică?

CNPP PLUS
GL Mediu și resurse naturale

Citește în continuare

Noutăți Generale

Generația PLUS: Anul trecut aproximativ 40.000 de românce au fost victime ale violenței domestice

Publicat

pe

„Societatea noastră pare să aibă miopie în fața abuzurilor prin care trec româncele și violența în familie este privită ca o problemă pe care victima și agresorul trebuie să o rezolve între ei”, susține Generația PLUS în cadrul unei analize despre violența domestică, în care arată incapacitatea statului român de a rezolva cât mai eficient această problemă și de a le proteja pe victime.

„Anul trecut, aproximativ 40.000 de românce au fost victime ale violenței domestice.

Generația PLUS transmite condoleanțe familiei tinerei din satul Chitila, de lângă București, care a fost ucisă de către soțul ei vinerea trecută. Victima avea un ordin de protecție împotriva criminalului. Doi copii de trei și șapte ani sunt acum orfani. Ar fi putut să nu fie. Mama lor a cerut ajutor la Primărie pentru a se putea muta într-un alt loc din dorința de a evita nesfârșitele încălcări ale ordinului de protecție.

Există martori care atestă că agresorul era preluat de către poliție ca apoi doar să fie pus din nou în libertate — un cerc vicios care a dus la un final tragic. Nimeni nu i-a auzit strigătele de ajutor. Nimeni nu i-a putut oferi mai mult decât un ordin de protecție valabil pe hârtie, atâta timp cât nu există fără un sistem care să prevină și să pedepsească încălcarea lui. Din acest motiv, ordinul de protecție poate fi echivalat cu aruncatul paielor pe foc dacă protocolul de intervenție și protecție nu include asigurarea unei brățări electronice de monitorizare GPS.

În anul 2018 o altă femeie era înjunghiată la locul de muncă, într-o grădiniță din București. Și în 2019 avem un scenariu identic la care se mai adaugă și faptul că agresorul a incendiat apartamentul. În toate cele trei cazuri victimele se aflau în posesia acestui ordin de protecție emis de judecătorie”, arată Generația PLUS.

Potrivit Generației PLUS, 7.870 de ordine de protecție au fost solicitate în anul 2019 din cauza violenței domestice.

„Societatea noastră pare să aibă miopie în fața abuzurilor prin care trec româncele și violența în familie este privită ca o problemă pe care victima și agresorul trebuie să o rezolve între ei.
Un ordin de protecție are ca scop înlăturarea stării de pericol prin impunerea unor obligații sau interdicții asupra agresorului. Chiar și o singură victimă pe an înseamnă prea mult, dar din păcate 7.870 de astfel de ordine de protecție au fost solicitate în anul 2019 din cauza violenței domestice.

Reprezentanții asociațiilor care protejează victimele violenței domestice spun că ordinele de protecție sunt inutile fără un sistem electronic de supraveghere, care să anunțe autoritățile din timp în cazul în care agresorul depășește distanța minimă determinată față de victim”, a detaliat Generația PLUS.

În timp ce numărul victimelor violenței domestice crește alarmant, un proiect de lege, care ar putea să le ajute, zace uitat în Parlament, mai arată Generația PLUS. „În tot acest timp, proiectul de lege privind brățările electronice de monitorizare GPS zace undeva prin Parlament. De ce? Pentru că statul român momentan nu este capabil să se organizeze? Pentru că nu știe că dacă un an are 365 de zile și există 7.870 de ordine de protecție emise într-un an, asta înseamnă că în fiecare zi 22 de românce au nevoie de siguranța că nu vor mai avea de a face cu agresorul lor? Sau știe, dar nu consideră această problemă ca fiind o prioritate pentru cetățeni, mai ales pentru femei.

De la începutul noului an până acum, avem 640 de ordine de protecție dintre care 242 au fost deja încălcate. Asta înseamnă că 242 de femei s-au confruntat din nou cu agresorul și au anunțat autoritățile după ce le era călcată demnitatea în picioare încă o dată. Și din nou, ceea ce au toate aceste femei în comun este faptul că nu beneficiază de brățara de monitorizare”, a subliniat Generația PLUS.

Potrivit Generației PLUS, „în afară de evazivul sistem electronic de supraveghere, în legea 217/2003, sunt legiferate și alte măsuri necesare” care ar putea să le ajute pe victimele violenței domestice:

„✅ Găsirea unei locuințe noi pentru victimă
✅ Obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie
✅ Interzicerea oricărui fel de contact cu victima (fizic, telefonic, corespondență etc)

Desigur că pentru a rezolva cât mai eficient problema violenței domestice avem nevoie de o soluție pe termen lung, de exemplu actualizarea sistemului de învățământ. Însă, pe termen scurt, pentru a reduce numărul victimelor cât mai repede, avem nevoie de punerea în aplicare a proiectului de lege care să oblige agresorul să poarte o brățară de monitorizare (ideal ar fi să o plătească chiar el prin poprire pe venituri sau muncă în folosul comunității)”.

Citește în continuare

Cele mai citite