Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, la Brașov: Pe agenda noastră se află prioritățile europene pe care vrem să le aducem în actualitate și aici

Publicat

pe data de

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, a inaugurat, vineri, la Brașov, primul său birou local de europarlamentar, în prezența colegilor din conducerea filialelor PLUS și USR din regiune și alături de consilierul său parlamentar Anca-Raluca Majaru, cea care va coordona activitatea biroului.

În cadrul conferinței de presă, Dacian Cioloș a vorbit despre rolul pe care biroul său de europarlamentar îl va avea la Brașov și despre transpunerea principalelor obiective europene la nivel local.

”Astăzi deschidem acest birou europarlamentar aici. A fost această intârziere pentru că, față de ce ne planificasem noi inițial, în Parlament a trebuit să asumăm și eu, și ceilalți colegi din Delegația USR PLUS responsabilități la nivelul grupului politic pe care l-am creat în Parlamentul European, pe care îl reprezentăm. De atunci am avut mai multe acțiuni în țară, însă astăzi suntem în măsură să deschidem și acest birou europarlamentar.

Acest birou europarlamentar va avea ca principal rol să asigure legătura dintre comunitatea locală de aici, din Brașov, din regiune, și activitatea Delegației USR PLUS în Parlamentul European, în cadrul grupului Renew și în comisiile parlamentare de acolo.

Nu este întâmplător că am deschis acest birou europarlamentar la Brașov. Brașovul este o comunitate multiculturală exemplară, deci este și prin modul de viață local european. Sunt mulți români și de aici din zonă care au devenit europeni mai mult de nevoie într-un moment al vieții lor. Mă gândesc la cei din diaspora care sunt foarte bine conectați la chestunile europene, pentru că le trăiesc în fiecare zi, și la fel brașovenii și cei de aici din jur înțeleg tot mai bine o realitate, și anume că România este un stat membru al UE și că Europa înseamnă, de fapt, ceea ce și noi facem alături de celelalte state membre pentru ca Europa să arate așa cum o vrem noi.

România este acum al șaselea stat membru în UE după Brexit. UE este în fața mai multor provocări și România, de data aceasta, trebuie să fie un actor activ al acestui proces de transformare și de reînnoire a UE. Noi încă din perioada aderării ne-am obișnuit mai mult să servim ceea ce ne dau alții, să cerem anumite lucruri și să ne plângem că ni se impun anumite lucruri.

De data asta, chiar putem fi actori activi în ceea ce se întâmplă în UE și acest birou europarlamentar va avea și rolul de a pune în discuție subiecte care se află pe agenda europeană și care interesează direct nu doar România, dar și comunitatea de aici din Brașov atât pentru a face în așa fel încât deciziile care se iau în Parlamentul European să corespundă și cu așteptările mediului de afaceri de aici, ale organizațiilor neguvernamentale, ale cetățenilor de aici, dar și pentru ca ideile care vin de aici să le putem susține în Parlamentul European.

Acest birou europarlamentar este deschis de mine, dar noi, în Delegația USR PLUS, am luat decizia ca toate birourile europarlamentare pe care le deschidem să fie folosite în comun”, a declarat Dacian Cioloș.

În acest context, Dacian Cioloș a vorbit despre activitatea Delegației USR PLUS în Parlamentul European și despre ce impact vor avea la nivel local prioritățile europene aflate pe agenda europarlamentarilor Alianței.

”În cele mai bine de șase luni care au trecut din mandat, am început să punem în aplicare obiectivele din programul nostru electoral pe care l-am prezentat în campania pentru alegerile europarlamentare. Am spus atunci că Europa nu se poate construi decât în jurul statului de drept, al independenței justiției și al respectării și protejării valorilor și drepturilor fundamentale individuale și că trebuie să ne asigurăm că UE asigură pentru toate statele membre respectarea statului de drept de către toate guvernele și că vom cere constituirea unui mecanism de cooperare și verificare european, nu doar pentru România.

Deja există o propunere a Comisiei Europene pentru un astfel de mecanism, care va cuprinde toate statele membre, se va face o verificare anuală a modului în care funcționează instituțiile justiției, e respectat statul de drept, se pune în aplicare lupta împotriva corupției în toate statele membre și Comisia Europeană va putea să ia măsuri acolo unde va observa că guverne ale unor state membre nu respectă aceste principii. Deci un prim obiectiv este pe cale de a fi finalizat.

Pe agenda noastră se află prioritățile europene care acum sunt în dezbatere și pe care vrem să le aducem în actualitate și aici, în Brașov. De aceea astăzi, cu ocazia deschiderii biroului europarlamentar, avem deja o primă acțiune – o dezbatere cu reprezentanți ai mediului de afaceri de aici, cu reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale, cu colegi de-ai noștri din PLUS și din USR, inclusiv candidați pentru alegerile locale în care vom dezbate Pactul Verde European și implicațiile asupra dezvoltării economice, sociale în această zonă.
Pentru anii următori, Comisia Europeană și-a fixat doi mari piloni în jurul cărora se vor învârti toate deciziile importante europene: Pactul Verde și transformarea digitală. Aceste două mari teme vor influența și modelul economic european, și evoluția societății europene și modul în care vor fi finanțate investițiile peste tot în UE, pornind de la Politica Agricolă Comună până la zona energetică, dezvoltare industrială, educație și ne dorim care aceste teme să le putem dezbate aici cu comunitatea locală în Brașov în așa fel încât oamenii nu doar să fie informați din timp legat de ceea ce se pregătește, să putem noi să contribuim în Parlamentul European cu idei provenind din experianța acestor oameni în așa fel încât deciziile care se vor lua în aceste domenii să creeze oportunități, și nu constrângeri și doar norme.

Ne dorim, și ăsta e obiectivul grupului politic pe care îl conduc, să vedem o economie verde care respectă resursele naturale, care promovează un model de dezvoltare durabilă, dar dorim ca deciziile care se iau la nivel european să creeze oportunități de dezvoltare, de investiții, de evoluție și nu blocaje, birocrație și constrângeri”, a detaliat liderul PLUS.

Noutăți Generale

Ramona Strugariu: Venim în fata cetățenilor cu un document pragmatic care propune o serie importantă de măsuri menite să sprijine jurnalismul european

Publicat

pe

Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din PE a adoptat, marți, cu o largă majoritate Raportul privind consolidarea libertății presei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursul urii, dezinformare și rolul platformelor. Anunțul a fost făcut de către europarlamentarul USR PLUS Ramona Strugariu, pe Facebook, care a subliniat faptul că acest pas reprezintă „un mesaj ferm al Parlamentului European către toți cei care încearcă, într-o formă sau alta, să limiteze dreptul la liberă exprimare sau chiar să cenzureze presa liberă”.

„Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din PE a adoptat astăzi cu o largă majoritate Raportul privind consolidarea libertății presei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursul urii, dezinformare și rolul platformelor, subiect pentru care am fost desemnată raportor de grup. Mă bucură că raportul a obținut consensul larg al tuturor grupurilor politice din Parlamentul European și că în urma mai multor runde de negocieri, la care am contribuit activ în numele Renew, venim acum în fata cetățenilor cu un document pragmatic care propune o serie importantă de măsuri menite să sprijine jurnalismul european. Adoptarea acestui raport în Comisia LIBE este un semnal şi un îndemn foarte puternic pentru Comisie de a face pași rapizi şi clari în direcția garantării siguranței și integrității lucrătorilor mass-media. El este şi un mesaj ferm al Parlamentului European către toți cei care încearcă, într-o formă sau alta, să limiteze dreptul la liberă exprimare sau chiar să cenzureze presa liberă.

Textul raportului prevede printre altele:

  • Stabilirea unui fond permanent destinat proiectelor jurnaliștilor și sectorului mass-media în viitorul Cadru financiar multianual;
    Înființarea unui mecanism de reacție rapidă la nivelul UE care să asigure – împreună cu autoritățile naționale abilitate – protecția jurnaliștilor atunci când aceștia o solicită;
  • Adoptarea unei legislații curajoase anti-SLAPP (procese strategice împotriva participării publice) la nivel europen care să împiedice abuzurile celor aflați pe poziții de putere împotriva lucrătorilor mass-media;
  • Promovarea la nivel european a unor programe de alfabetizare media care să fie disponibile și adaptate tuturor categoriilor de vârstă;
  • Adoptarea unor garanții procedurale în cazul eliminării conținutului ilegal de pe internet;
  • Creșterea transparenței în ceea ce privește componența acționariatului și managementului organizațiilor media”, a scris Ramona Strugariu pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache: Concluzia ultimului Raport european privind drogurile conține câteva detalii îmbucurătoare, dar care îmi ridică semne de întrebare în ceea ce ne privește

Publicat

pe

„E esențial ca instituțiile Statului să adopte o minimă conduită de responsabilitate față de cetățeni, față de societate și să informeze public despre stadiul și evoluția investigației. Ar trebui să fie un reflex minim și firesc, fără să trebuiasca să îl ceară cineva”, subliniază europarlamentarul Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS, în contextul în care a trecut un an și jumătate de la incidentul coletelor cu cocaină, aduse de curenți pe plajele din Năvodari, Mamaia, Sulina și Sfântu Gheorghe, iar autoritățile nu au comunicat încă în ce stadiu se află ancheta și nici nu au oferit răspunsuri la întrebările simple și legitime puse cu privire la acest caz. Observația lui Dragoș Tudorache vine în contextul ultimului Raport european privind drogurile, ale cărui concluzii au fost prezentate în Parlamentul European.

„Concluzia ultimului Raport european privind drogurile conține câteva detalii îmbucurătoare, dar care îmi ridică semne de întrebare în ceea ce ne privește. Conform datelor care ne-au fost prezentate în Parlamentul European și devenite publice în raportul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, transporturile mari de droguri sunt interceptate în proporție din ce în ce mai mare. Aș putea saluta această afirmație dacă nu mi-ar aduce aminte de valurile de cocaină revărsate pe plajele noastre în primăvara anului trecut. Și, când zic valuri de cocaină, nici măcar nu folosesc o metaforă, pentru că pur și simplu sute de kilograme de droguri au ajuns pe plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe, Năvodari și Mamaia.

Ei bine, a trecut un an și jumătate de la acea întâmplare și nu avem nici astăzi un răspuns la câteva întrebări simple și cât se poate de legitime. De unde veneau cele aproape două tone de cocaină, cine făcea parte din rețeaua de crimă organizată de pe teritoriul României responsabilă cu preluarea și transportul, cel mai probabil, către alte țări europene? Cum a fost posibil ca ambarcațiunea respectivă să nu fi fost detectată de SCOMAR, sistemul foarte performant, plătit cu bani publici, care supraveghează traficul la frontiera maritimă a țării? Și, mai mult decât atât, un caz de o asemenea gravitate ar trebui să fie făcut obiectul unei cooperări interinstituționale cât mai eficiente între DIICOT, structurile specializate din cadrul Poliției Naționale și serviciile de informații. Poate că această cooperare chiar a avut loc, dar în ce stadiu se află ancheta? O rețea de trafic de droguri care să își asume transportul unei cantități atât de mari de cocaină nu e o bagatelă infracțională. Este un risc evident la ordinea publică și, îndrăznesc să spun, la siguranța națională. De aceea e esențial ca instituțiile Statului să adopte o minimă conduită de responsabilitate față de cetățeni, față de societate și să informeze public despre stadiul și evoluția investigației. Ar trebui să fie un reflex minim și firesc, fără să trebuiasca să îl ceară cineva.

Justiția este baza echilibrului democratic într-o societate, iar noi, Alianța USR PLUS, ne asumăm în totalitate respectarea independenței sale față de factorul politic. Dar avem nevoie, în egală măsură, de un act de justiție profesionist și responsabil față de societate”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Despre rolul arhitectului-șef în orașele mari și în Capitală

Publicat

pe

Oana Chirilă

Parlamentul României a trimis spre ratificare președintelui României proiectul de modificare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, proiect ce a fost adoptat în Camera Deputaților în calitate de cameră decizională. Parlamentarii USR au fost singurii care nu au votat propunerile, abținându-se de la vot.

Prin forma actuală se modifică lista de specialiști acceptați pentru ocuparea funcției de arhitect-șef, în sensul creării posibilității ca funcția de arhitect-șef de la nivelul orașelor să poată fi ocupată de un funcționar public, specialist atestat de Registrul Urbaniștilor din România, având formația profesională de inginer cu specializarea inginerie economică în construcții. Mai mult, această propunere se extinde și către municipii și sectoarele din Capitală. Motivația? „Avem o evidentă lipsă de arhitecți la nivelul orașelor, municipiilor, la nivelul comunelor nu mai discutăm că sunt floare rară. Arhitecții-șefi sunt foarte greu de găsit, sunt foarte greu de angajat, pentru că majoritatea migrează spre zona privată unde avantajele financiare sunt mult mai consistente”.

Posibilitatea ca poziția de arhitect-șef să fie ocupată în municipii mari sau în sectoarele din Capitală de persoane fără o reală experiență în domeniu și calificare specifică sprijină dezvoltarea haotică și lipsită de strategii și proiecte concrete.

De cele mai multe ori, da, în orașele mici, cât și în mediul rural această poziție de arhitect-șef este ocupată de oameni ce nu au avut o formare continuă și consistentă în domeniul amenajării teritoriale sau al urbanismului și nu înțeleg dezvoltarea orașului ca fenomen. Dacă arhitecții fug de acest rol, așa cum o proclamă inițiatorul acestui proiect, haideți să ne întrebăm și de ce? Legislația instabilă și interpretabilă în domeniu, birocrația peste măsură, cât și politizarea poziției limitează rolul strategic pe care arhitectul șef îl are în dezvoltarea durabilă a unui oraș.

Ce misiune are arhitectul-șef? Aceea de a crea punți de legătură între strategie și implementare a proiectelor de anvergură la nivelul orașului, de a înțelege fenomenele urbane ce constituie viața urbei, de a veghea asupra dezvoltării durabile a comunității.  Un arhitect-șef este un profesionist în domeniu, având abilitatea de a negocia și media între calitate, elementele definitorii pentru contextul urban și social în care acesta lucrează, dar și un bun strateg. În câte primării din România are arhitectul-șef cu adevărat acest rol?

Profesionalizarea acestui rol și asigurarea independenței sale față de primar trebuie să rămână prioritare la nivel administrativ, însă totodată orașele noastre au nevoie stabilitate legislativă în ceea ce privește urbanismul și amenajarea teritorială, instituirea obligativității organizării de concursuri de arhitectură pentru lucrări de utilitate publică pentru a crește calitatea în construcții, cât și de digitalizarea procesului de autorizare.

Conform expunerii de motive, modificarea legislativă propusă prin proiectul de lege va duce la creșterea calității vieții cetățeanului prin creșterea nivelului actului de consultanță, la scăderea birocrației și aplicarea conceptelor de dezvoltare durabilă. Mă întreb cum dacă arhitectul-șef nu este arhitect sau urbanist? Revin la importanța profesionalizării rolului, însă nu în sensul propus de prezentul act normativ. Așa-zisa consultanță pe care o oferă un arhitect-șef nu se rezumă numai la procesul birocratic și cunoașterea legislației în domeniu, ci la o viziune holistică ce are în vedere concepte de dezvoltare durabilă, acte normative la nivel european, contextul social și cultural al localităților în care aceștia activează.

Solicit președintelui României să nu ratifice aceste modificări propuse prin Proiectul de Lege PL.x nr.201 din 29 aprilie 2020, pentru modificarea art. 36, aliniatul 1 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, proiect adoptat de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.

* Material de Oana Chirilă, coordonator regional PLUS Regiunea Vest, candidat al Alianței USR PLUS la Camera Deputaților

Citește în continuare

Cele mai citite