Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Adevărul Live: Parlamentul și președintele ar trebui să desemneze la CCR oameni care s-au evidențiat prin competențele profesionale și nu prin responsabilități politice

Publicat

pe data de

FOTO Adevărul

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a descris, miercuri, la Adevărul LIVE, cum vede reforma Constituției și care ar fi cele mai importante modificări pe care atât instituția președintelui, cât și Parlamentul și Curtea Constituțională ar trebui le parcurgă pentru o mai bună funcționare a statului.

În primul rând, liderul PLUS a revenit asupra afirmațiilor făcute la Timișoara, explicând în detaliu la ce s-a referit în momentul în care a declarat că șeful statului nu deține soluții când vine vorba de desemnarea premierului.

„Nu au fost critici. A fost o constatare a faptului că preşedintele nu are suficiente instrumente ca să poată să își îndeplinească atribuţiile constituţionale în echilibrarea puterilor în stat. Am vorbit acolo de desemnarea prim-ministrului, pe care constituțional o face președintele. Au fost presiuni asupra preşedintelui şi chiar ameninţări cu suspendarea dacă nu nominalizeză un candidat sau altul, propus de majoritatea parlamentară. Eu am spus în acea intervenție la Timișoara că nu poți să pui un președinte în situația în care el să desemneze pe cineva și apoi evident că el își asumă responsabilitatea desemnării respective. Orice nume ar fi. Chiar și atunci când e vorba de – cum e cazul Vioricăi Dăncilă, e clar, a fost o marionetă a președintelui partidului, Liviu Dragnea – nu poți să lași președintele, constituțional, în situația asta, să fie ameninţat cu suspendarea.

Noi am făcut o propunere: să dăm prin Constituție un instrument și președintelui să poată să dizolve Parlamentul atunci când Parlamentul abuzează de puterea sa în raport cu președintele și exercitarea acestei presiuni nu e validată de alegători, pentru că Parlamentul poate să suspende președintele, și o poate face cu mare ușurință, se organizează apoi referendum de demitere a președintelui, referendumul e respins, dar nu se întâmplă nimic cu Parlamentului. Noi propunem ca în cazul acesta, în care Parlamentul folosește această «armă nucleară», să o facă responsabil. Despre asta am vorbit. Asta e una dintre propunerile de reformă a statului, de reformă constituțională pe care noi o facem. Eu am mai discutat cu președintele Iohannis, de mai multe ori, în ultimii doi ani pe acest subiect”, a explicat Dacian Cioloș.

În acest context, liderul PLUS a precizat că a discutat, ulterior, cu președintele Klaus Iohannis: „Am discutat legat de referendum, mai ales. Lucrurile au fost clare. Am vorbit cu domnul președinte Iohannis despre nevoia aceasta de reformă constituțională de mai de mult și dânsul e de acord cu ideea asta că sunt niște lucruri care trebuie clarificate și de asta eu sper să existe forţe politice care să aibă o majoritate în Parlament, după alegerile parlamentare, în așa fel încât să putem lua în discuție o reformă a Constituției, să clarificăm și rolul și modul de funcționare a CCR și modul în care se desemnează componența CCR, modul în care ministrul Justiției se raportează la justiție: modul în care se numesc procurorul general, procurorul-șef la DNA, funcțiile acestea de conducere în justiție.

O să vină vremea când o să discutăm de candidaturi la prezidenţiale, o să avem o campanie pentru președinte și acolo o să discutăm cum am putea face să îmbunătăţim funcţia prezidenţială și activitatea președintelui, oricare ar fi el”.

Întrebat cum vede rolul președintelui în România, liderul PLUS a explicat: „Noi spunem că avem o republică semi-prezidenţială, dar ea nu prea e semi. Semi înseamnă că președintele împarte puterea pe jumătate cu Parlamentul și v-am dat un exemplu care dovedește că nu o împarte pe jumătate, pentru că Parlamentul poate să suspende preşedintele, și chiar dacă cererea de demitere a președintelui în fața poporului e respinsă, nu suportă nicio consecinţă și vedem tot mai des că majoritatea politică din Parlament folosește această prevedere constituțională ca pe o amenințare. Asta nu mai e republică semi-prezidenţială, asta e parlamentară.

Putem să avem și republică parlamentară, dar atunci trebuie să îi spunem clar că e parlamentară și să nu mai amăgim cetățenii că ei vor merge la vot să voteze direct un președinte. E persoana din România  care are cele mai multe voturi directe din partea cetățenilor României și care nu își poate exercita atribuțiile conform așteptărilor pe care le are populația. Vedeți cât de multe așteptări au românii de la un președinte: să facă România mai bună, onestă, să crească nivelul de trai, să o apere de străini, să dea afară politicienii care sunt corupți. Toate aceste așteptări sunt de la președinte pentru că cetățenii îl votează direct, dar președintele nu are aceste atribuții și chiar și cele constituționale i-au fost știrbite de interpretări pe care le-a dat CCR privind atribuțiile președintelui.

Legat de numirile la conducerea instituțiilor din Justiţie, acolo practic preşedintele a devenit aproape un simplu notar. Ministrul Justiţiei, care e mult mai jos în ierarhia statului, face nişte propuneri pe care preşedintele, conform interpretării CCR, e obligat să le accepte. Păi ce republică semi-prezidenţială e aia?

Noi va trebui să modificăm Constituţia ca să clarificăm că președintele are, într-adevăr, un rol executiv, îl împarte cu Guvernul, că are un raport de echilibru cu Parlamentul și trebuie să îi dăm instrumentele. Preşedintele când desemnează un premier să aibă toate instrumentele să îşi asume responsabilitatea pentru persoana pe care o desemnează, indiferent care e majoritatea. Nu poţi să-i impui persoana şi să-l ameninţi pe președinte că, dacă nu-i persoana respectivă, îl suspenzi. Președintele când desemnează o persoană e responsabil și atunci președintele trebuie să aibă și instrumentele să își asume responsabilitatea pentru desemnarea respectivă. Dacă premierul nu-şi face treaba, preşedintele să aibă instrumentele să-i retragă încrederea”.

Mai departe, Dacian Cioloș a punctat faptul că actualul mecanism de numire a procurorilor-șefi ar putea să funcționeze, dacă el ar fi pe deplin respectat.

„Adică să existe un echilibru al puterilor şi aici. Sunt propuneri pe care le face ministrul Justiţiei, în urma unui proces de selecție, care e transparent. În 2016, ministrul Justiției din Guvernul pe care l-am condus a făcut propuneri pentru procurorul general și pentru procurorul-șef. Propunerile s-au dus la CSM, care a audiat persoanele respective de pe lista scurtă și a dat un aviz. Decizia finală o ia președintele, dar președintele nu poate să propună, decât să desemneze un procuror general sau un procuror-șef, pornind de la propunerea ministrului Justiției și avizului CSM. Avem un triunghi aici și dacă triunghiul acesta este respectat, ar trebui să fie un proces mult mai transparent. Preşedintele, autoritatea cea mai înaltă în stat în acest dispozitiv de numire în justiție, el e ales prin vot direct şi i s-au ciuntit din atribuţii exact reprezentantului instituției cu cea mai mare reprezentativitate directă, ca persoană”, a argumentat Dacian Cioloș.

În acest sens, liderul PLUS a subliniat faptul că problema numirii membrilor CCR se remarcă la nivelul criteriilor pe baza cărora aceștia sunt desemnați în funcțiile respective.

Într-o Curte Constituțională, problema nu e că magistrații sunt desemnați de politicieni, pentru că Parlamentul are un cuvânt de spus în desemnarea membrilor CCR, președintele are un cuvânt de spus  în desemnarea membrilor CCR. Nu aici e problema. Problema e când componenţa CCR e politizată şi se trimit acolo oameni pe criterii politice, în primul rând.

Ar trebui să stabilim criterii pe baza cărora să fie desemnaţi de către aceste instituții – Parlamentul, președintele –  membrii CCR. Să fie eligibili pentru aceste responsabilități doar magistraţi sau oameni cu experiență în justiție care nu au făcut politică. Parlamentul, președintele ar trebui să desemneze oameni care s-au evidențiat prin competențele profesionale, în domeniul respectiv, și nu prin responsabilități politice”, a afirmat Dacian Cioloș.

Întrebat dacă consideră că membrii CCR ar trebui aleși de către cetățeni, Dacian Cioloș a răspuns: „Nu ştiu dacă asta ar duce la o legitimitate mai bună. Nu ştiu dacă prin alegeri directe vizezi competenţa profesională. Eu cred că putem menține rolul Parlamentului, rolul președintelui, dar să stabilim criterii de desemnare a candidaților pentru CCR care să ducă spre mai mult profesionalism și competență în domeniul respectiv și nu responsabilitate politică”.

Revista Presei

Oana Țoiu, la Realitatea TV: E foarte important pentru noi să ne jucăm rolul geopolitic din perspectiva energiei. Măsurile legislative care au fost luate, în ultima vreme, au făcut opusul

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Pentru noi e important să ne jucăm rolul de forță energetică. În momentul de față, toată UE e într-o zonă de vulnerabilitate, de dependență de gazele rusești. România e una dintre puținele țări care au resursele strategice pentru a fi un actor foarte important în a depăși această dependență”, a subliniat Oana Țoiu, membru al Consiliului Național PLUS și fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Cioloș, marți, la Realitatea TV, în contextul vizitei pe care Klaus Iohannis o face în SUA, fiind pentru a doua oară în decurs de doar doi ani când este primit de Donald Trump la Casa Albă.

„El și-a construit întreg mandatul, și asta cu siguranță va fi parte din campania lui ulterioară, pe granițe închise, «Prima dată, America», «Să ne apărăm de străinii care vin din afară». În același timp, vorbim de un Congres American care începe să îi fie ostil, cu o greutate a Partidului Democrat din ce în ce mai puternică în Congres, iar asta e în favoarea noastră. Comisia Europeană nu pune doar presiune, ci a dat un ultimatum. Fereastra de timp pe care o mai are să ia această decizie e mică până în 2021, sigur că o să o amâne după alegeri. Asta e o certitudine și vedem inclusiv în felul în care președintele Iohannis a pus problema, că e un grad mare de prudență acolo.

El a spus că va deschide subiectul, că pune din nou problema pe masă. A fost foarte prudent nivelul de promisiuni pe care le face. La fel de important e pentru români să înțeleagă că, și dacă discuția avansează și ajunge să se finalizeze, va mai dura până când ajunge să fie simțită și implementată pentru fiecare dintre cetățeni. De exemplu, liberalizarea vizelor cu Canada e ceva ce am obținut în timpul mandatului tehnocrat în 2016 și a intrat în vigoare abia un an mai târziu. Deci oricum sunt niște pași care vor fi făcuți”, a declarat Oana Țoiu.

Întrebată ce ar trebui să facă România în raport cu SUA în ceea ce privește sectorul energetic, Oana Țoiu a răspuns: „Pentru noi e important – și sigur că America joacă un rol în asta – să ne jucăm rolul de forță energetică. În momentul de față, toată UE e într-o zonă de vulnerabilitate, de dependență de gazele rusești. România e una dintre puținele țări care au resursele strategice să fie un actor foarte important în a depăși această dependență. Investitorii americani sunt o parte din această ecuație, dar e foarte important pentru noi să ne jucăm rolul geopolitic din perspectiva energiei.

Măsurile legislative care au fost luate, în ultima vreme, au făcut opusul – plafonarea prețului gazelor, de exemplu, care ne-a pus în situația de a importa în loc de a fi exportator puternic și a putea să susținem rolul pe care îl avem, legea offshore. E foarte important să reușim să creăm cadrul pentru tipul ăsta de investiții, dar într-o formă în care profitul care urmează să fie făcut, timpul în care e făcută investiția, angajările care sunt făcute în contextul respectiv să aibă întotdeuna o parte importantă pentru români”.

În ceea ce privește nominalizarea Rovanei Plumb și a lui Dan Nica pentru a ocupa funcția de comisar european din partea României, Oana Țoiu a reiterat faptul că poziția oficială a PLUS a fost una de respingere a acestor nominalizări, propunând retragerea lor întrucât „nu fac cinste României și este posibil să nu treacă” și astfel să pună din nou țara într-o poziție jenantă.

„Nici nu știu în momentul ăsta ce e mai jenant: să treacă și să fim reprezentați de un fost ministru de Mediu care și-a înregistrat mașina, în momentul în care a introdus taxa de mediu, în Bulgaria – și asta e deja o anecdotă care va fi știută despre dumneaei, dincolo de trecutul cu potențial de dosare penale – sau în situația jenantă de a veni cu aceste propuneri și a fi refuzați.
România ar fi fost într-un loc bun diplomatic, în momentul ăsta, și într-un loc bun și de negociere în interiorul Comisiei pentru că numirile și alegerile care au fost făcute la vârf nu sunt neapărat, în momentul ăsta, echilibrate.

Europa centrală și de est are un spațiu mai mare de negociere ca să echilibreze reprezentarea geografică în cadrul conducerii Comisiei și atunci, da, România era într-o postură în care putea să negocieze un portofoliu puternic, o reprezentare bună, însă sigur că depinde și de nume și ele nu ne ajută în niciun fel în momentul ăsta”, a argumentat Oana Țoiu.

Pe de altă parte, întrebată cum comentează absența Vioricăi Dăncilă de la ședința Coaliției PSD-ALDE, Oana Țoiu a răspuns: „Să nu o bănuim pe doamna Dăncilă de decizii. Ea este reprezentanta unor decizii luate de alți oameni. În jocul ăsta de negociere și de a arăta puterea, disponibilitatea de a lucra sau a nu lucra împreună sigur că e un gest nepoliticos, e un gest care nu se face, dar e un gest de putere care contează în negocierile de funcții pe care încearcă să le facă din nou în perioada asta”.

Citește în continuare

Revista Presei

Andrei Lupu, la Realitatea TV: Cum e posibil ca doamna ministru al Sănătății să nu știe că acolo, la spitalul din Săpoca, există 45 de posturi neocupate, să își dea seama de asta după ce mor cinci oameni?

Publicat

pe

„Dincolo de toate analizele astea post-factum pe care le facem și la Săpoca, și la Caracal, eu mi-aș dori de la acești miniștri și de la doamna prim-ministru să nu mai vină doar să spună: «s-a greșit asta, îl demitem pe X sau pe Y». Aș vrea să vină și să spună: «de acum înainte vom face asta ca să nu se mai întâmple astfel de fapte». Nu am văzut asta până acum”, a subliniat Andrei Lupu, jurist și membru al Biroului Național PLUS, luni, la Realitatea TV, în contextul tragediei de la Spitalul de Neuropsihiatrie din Săpoca, unde un pacient a ucis cinci persoane internate şi a rănit alte nouă cu stativul de la perfuzii.

„Argumentul ăsta de tipul «sindicatul nu a spus că ar fi nemulțumit» e incredibil. Dacă tot mergem în logica asta, mai bine ar fi lăsat sindicatul să conducă acel spital. În schimb, știm altceva. Spitalul era condus de soția unui fost consilier municipal PSD din Buzău, care între timp fusese declarat incompatibil și de către ANI, asta apropo de politizarea instituțiilor de stat. Dincolo de asta, toate aceste demisii pe care le vedem acum, inclusiv demisia acestei doamne director a spitalului, funcționează în logica PSD-ului ca un fel de anestezic, apropo de faptul că acel pacient nu era anesteziat, nu primise tratamentul. Ei cer demisii pe bandă, cum s-a întâmplat și în cazul Caracal, «poate, poate se mai liniștește poporul ăsta nemulțumit de noi, de PSD», în loc să vadă ce se poate modifica acolo, nu se apucă decât să demită.

Cum să aibă șapte asistente, poate erau și zece, cum puteau zece asistente să oprească o persoană, care cu un băț de metal omoară cinci persoane și apoi mai lovește alte nouă, care ajung să fie internate? Ne spune doamna ministru: «dar erau doi fochiști în spital». Fochiștii sunt acolo ca să oprească persoanele care au crize de genul ăsta?

Eu m-aș întreba altfel: cum e posibil ca doamna ministru sau cineva din ministerul ăla al Sănătății să nu știe că acolo, la spitalul din Săpoca, există 45 de posturi neocupate, să își dea seama de asta după ce mor cinci oameni? De ce nu există un audit al acelui spital, de ce nu există o centralizare la nivel național a acestor situații? Spitalul, teoretic, are un buget anual, dar așa cum știm, anul acesta bugetul a fost aprobat mult mai târziu decât ar fi fost normal să se întâmple. Probabil că va urma o analiză și în ceea ce privește acest lucru, dar dincolo de toate analizele astea post-factum pe care le facem și la Săpoca, și la Caracal, eu mi-aș dori de la acești miniștri, de la doamna prim-ministru să nu mai vină doar să spună: «s-a greșit asta, îl demitem pe X sau pe Y». Aș vrea să vină și să spună: «de acum înainte vom face asta ca să nu se mai întâmple astfel de fapte». Nu am văzut asta până acum.

Așa cum spuneam mai devreme, cine a fost directorul Direcției de Sănătate Publică din Buzău? Doamna care este acum directorul spitalului de la Săpoca, care doar ce a fost demisă cu câteva ore în urmă. Cine a fost, în schimb, numit director interimar de către doamna ministru? Directorul financiar. Doamna ministru se vaită că oamenii aceștia nu sunt pregătiți. Ce treabă are directorul financiar, care probabil că se pricepe la contabilitate, cu a conduce un spital în care doar ce ai un incident major? Și doamna ministru vine și ne spune «oamenii ăștia nu sunt pregătiți să conducă un spital»”, a declarat Andrei Lupu.

În ceea ce privește negocierile dintre PSD și ALDE, Andrei Lupu a punctat faptul că niciuna dintre cele două tabere nu este hotărâtă, amândurora fiindu-le bine „acolo, la caldură, la guvernare”, dar în același timp arătând că se luptă între ele „poate, poate mai câștigă câte un procent, două în lupta electorală”.

„Eu mai degrabă i-aș aștepta pe domnul Tăriceanu, ba chiar și pe PSD, și pe PRO România la alegeri, cât se poate, chiar anticipate. Hai să vedem câtă încredere mai are populația în ei.

Aici alt aspect, legat de toamna asta în care se vor tot hârjoni, făcându-se că ei chiar se bat: cred că vom avea o toamnă cu două bătălii paralele – o dată bătălia reală pentru alegerile prezidențiale, în care în acest moment eu văd doar doi candidați, Dan Barna și Klaus Iohannis – care sper să se bată pe niște politici reale și pe niște propuneri, de la reformă constituțională până la apărare și domeniul UE – și, în același timp, o bătălie paralelă pe funcții mărunte și pe câte un loc de ministru, secretar de stat între ALDE, PRO România și PSD.

Doamna Dăncilă e într-o poziție vulnerabilă de când o cunoaștem ca prim-ministru, încă de când domnul Dragnea trăgea sforile. Dincolo de asta, mă uit la toți cei care se plasează acum într-o opoziție cu doamna Dăncilă. În afara variantei în toți spun că «nu suntem de acord cu doamna Dăncilă», UDMR, ALDE, PRO România, eu i-aș ruga, dacă tot sunt atât de curajoși, hai să se asocieze opoziției, hai să susțină o moțiune de cenzură, să îndepărteze Guvernul și dacă chiar au încredere în electorat, să mergem spre alegeri anticipate, imediat după ce avem alegerile prezidențiale”, a argumentat Andrei Lupu.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Andrei Lupu, la Realitatea TV: Un stat care nu reușește să asigure siguranța cetățeanului nu poate să asigure funcția lui de bază

Publicat

pe

„În întregime trebuie regândită arhitectura MAI, dar asta o poate face doar cineva care se pricepe cu adevărat”, a subliniat Andrei Lupu, jurist și membru al Biroului Național PLUS, vineri, la Realitatea TV, unde a explicat că trebuie „restructurat în întregime modul de asigurare a siguranței cetățeanului”, în condițiile în care statul român are „o problemă majoră cu calitatea resurselor umane din acest Minister de Interne”.

Precizările vin în contextul în care o tânără din județul Vrancea a sunat la 122 și a solicitat ajutorul polițiștilor, însă operatoarea i-ar fi spus că nu are echipaje disponibile pentru a-i oferi asistență.

„Noi putem să înțelegem, să îi spunem, necesitatea ierarhizării urgențelor, dar totuși să nu avem impresia că nu există aceste efective în realitate. Dacă cineva chiar e pus în pericol, există totuși poliție locală, există și dacă e nevoie jandarmerie, nu există doar un singur echipaj care se plimbă în acel cartier. Dincolo de cazul ăsta, trebuie să înțelegem un pic originea problemei. În 2017, când a venit actualul Guvern, prin măsurile luate, aproape jumătate din polițiștii care erau atunci în exercițiul funcției au ajuns să iasă la pensie, pentru că li s-a înlesnit ieșirea la pensie – 17.000 de polițiști.

În momentul acesta, există aproape 5% sută din posturi libere în Poliția Română. La aceste situații se adaugă procurorii care intră mai greu în profesie și ies mai repede din profesie. În momentul ăsta noi avem o grămadă de locuri libere și în poliție, și în magistratură și nu știu cum ajungem să ne mai dorim siguranță, din punctul de vedere al cetățeanului, iar un stat care nu reușește să asigure siguranța cetățeanului, în realitate nu reușește să asigure funcția lui de bază.

Începând cu 2017 au început toate modificările la legislația penală, la Codurile penale și la Legile justiției, dar abia acum încep să fie încurajați infractorii să meargă mai departe în decizia de a trece și la fapte”, a declarat Andrei Lupu.

Guvernanții „au soluții din plin”, punctează Andrei Lupu, însă problema este că nu sunt interesați de aplicarea lor.

Întrebat cum vede faptul că Viorica Dăncilă a venit cu elicopterul la Iași, în turneul electoral pe care îl  în Moldova, Andrei Lupu a răspuns:

„E clar că doamna Dăncilă a intrat în campanie electorală, mai sunt câteva luni până la alegerile prezidențiale și probabil că își dorește să atingă cât mai multe localități. Dacă totuși dumneaei e în situația de a fi escortată în permanență de SPP-iști ca să nu vadă prea mulți protestatari și să nu mai încline urechea către toți contestatarii, probabil că nu stă prea bine doamna Dăncilă în obiectivele dumneaei”.

Pe de altă parte, Andrei Lupu a explicat că trebuie „restructurat în întregime modul de asigurare a siguranței cetățeanului”.

„El (Mihai Fifor, n.r.) vine acum și o să verifice o doamnă, care nu știm cât de bine și-a făcut treaba, poate că o să primească o sancțiune disciplinară și gata am închis subiectul. Aceste sancțiuni disciplinare se aplică după o întreagă procedură îndelungată etc. Dar nu asta e soluția.

Problema nu e de Corp de Control aici. Asta e o problemă marginală. Problema este de restructurat în întregime modul de asigurare a siguranței cetățeanului pentru că noi nu avem cadre, noi nu avem proceduri și, în primul rând, avem o problemă majoră cu calitatea resurselor umane din acest Minister de Interne. Spuneam și înainte: nu mai există oameni care să cunoască foarte bine zonele, acei sectoriști care, chiar dacă de multe ori erau luați în glumă, acei oameni puteau să spună: în curtea aia locuiește acel om și pot să vorbesc cu el să văd ce a mai aflat, în apartamentul ăla locuiește acel om. Sunt oameni care ajungeau să cunoască comunitatea.

În momentul ăsta, toți ofițerii care termină Academia de Poliție, ei nu mai merg direct operativ, pe teren, să se ocupe de siguranța cetățeanului, ci merg mai degrabă în structuri centrale ale MAI-ului. În întregime trebuie regândită arhitectura MAI-ului, dar asta o poate face doar cineva care se pricepe cu adevărat”, a argumentat Andrei Lupu.

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 9 ore

Oana Bogdan: A fost lansată platforma prin care membrii PLUS își vor putea manifesta intenția de a candida la funcții publice locale. E nevoie de 44.000 de oameni integri și competenți

Noutăți Generaleacum O zi

Andrei Lupu: Dana Gârbovan este reprezentanta aripii fundamentaliste antijustiție, în linie cu Antena 3 – Nicolicea – Șerban Nicolae, și va redeschide atacul. Președintele are dreptul constituțional de a respinge propunerea

Noutăți Generaleacum O zi

Vlad Voiculescu: Transplantul din România nu duce lipsă în primul rând de rinichi, ficaţi şi alte organe, ci de încredere. Iar ca să recâştigi încrederea cuiva, trebuie să încetezi să minţi

Noutăți Generaleacum O zi

Oana Țoiu, la Digi24: Pedepsele sunt doar o componentă mică. Atâta timp cât există cârdășie cu poliția, teama de pedeapsă dispare sau se diminuează

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dragoș Tudorache, despre memorandumul privind tehnologia 5G, la Realitatea TV: Componenta de securitate e foarte importantă

Stiri PLUSacum 2 zile

PLUS Sector 5: Delapidarea, abuzul în serviciu și trucarea licitațiilor colcăie în curtea Primăriei Sectorului 5

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dacian Cioloş: Înainte de a vorbi de portofoliu, trebuie să știm cine e candidatul pentru poziția de comisar desemnat de România și dacă acesta îndeplinește criteriile de integritate și de competență

Stiri PLUSacum 3 zile

Andrei Lupu, la Adevărul LIVE: Noi deja vorbim de vreo două săptămâni de o OUG care va modifica legislația penală. Dacă ar dori cu adevărat asta, ar trece rapid prin Parlament

Stiri PLUSacum 4 zile

Diana Stoica: Domnule Mutu, să știți că există niște lucruri foarte clare, care chiar îți asigură un grad de siguranță în cazul cutremurelor

Revista Preseiacum 4 zile

Oana Țoiu, la Realitatea TV: E foarte important pentru noi să ne jucăm rolul geopolitic din perspectiva energiei. Măsurile legislative care au fost luate, în ultima vreme, au făcut opusul

Cele mai citite