Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dacian Cioloș, întâlnire cu reprezentanții industriilor creative din Brașov: Dacă vrem ca România să evolueze, e nevoie să ne redobândim identitatea

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

România are nevoie să își redobândească identitatea, lucru pe care îl poate face numai prin învățarea românilor cum să devină consumatori de cultură, iar educarea lor ar trebui să pornească din școală.

Aceasta a fost principala idee dezbătută, marți, la sediul primului hub al industriilor creative din Brașov, aflat într-o fostă hală a fabricii de încălțăminte, unde fondatorul Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) (PLUS), Dacian Cioloș, și cofondatoarea PLUS Oana Bogdan au discutat, timp de o oră, cu peste 30 de reprezentanți ai industriilor creative.

„Eu am descoperit industria asta creativă și creativii în 2016, când eram la Guvern, nu știam că există și în România și nu mi-am imaginat efeverscența pe care o întâlnim în acest mediu. De atunci pot să spun că, încet-încet, m-am îndrăgostit de lumea asta, pentru că am găsit acolo oameni normali, care își acordă libertatea de a gândi și șansa de a face și ceea ce gândesc. E exact ceea ce ne lipsește, în mod dominant, în Romania: ca oamenii să aibă curajul să gândească și să își structureze propriile visuri și să le ducă la bun sfârșit. De când mă plimb prin țară, vizitez genul ăsta de locuri care mă inspiră și unde găsesc un eșantion, la o scară mai mica, a unei societăți, a unui mediu social care poate să schimbe România și de aceea mă interesează să văd cum funcționează din punct de vedere social aceste centre și cum putem extinde modul ăsta de lucru în rețea, la o scară mai largă, în societate. Dincolo de partea socială, e o componentă economică ce mi se pare de foarte mare viitor în România, pentru că e un domeniu în care se utilizează valoare adăugată cu puține resurse“, a declarat Dacian Cioloș în debutul dezbaterii.

Fondatorul PLUS a subliniat faptul că România și-ar putea recâștiga identitatea dacă ar combina tradiția cu creativitatea, acesta fiind un element central al programului său politic: „Dacă vrem ca România să evolueze, avem nevoie de români care să aibă încredere în ei, care să își depășească complexele și, pentru asta, e nevoie să îți redobândești identitatea. Cred că dacă găsim modalitatea prin care să folosim tradițiile și să le valorificăm, pornind de la sursa lor, în felul ăsta putem crea și punți de legătură între cele două mari falii din societate și să îi împăcăm și pe unii, și pe ceilalți. Cred că oameni ca voi pot să contribuie foarte mult la a schimba sau la a face să evolueze mentalitatea în societate, pur și simplu prin ceea ce faceți. Conectarea cu ruralul e esențială”.

La rândul lor, reprezentanții industriilor creative au ridicat principalele probleme cu care s-au confruntat de când activează în acest sector: de la îngreunarea accesului manifestărilor de tip independent, care „își fac cu greu drum către public”, până la profesionalizarea domeniului pentru a crea locuri de muncă și la lipsa unei mândrii naționale, când vine vorba de brandurile românești. Totodată, în centrul nemulțumirilor lor s-a aflat lipsa apetitului românilor pentru cultură, care se datorează sistemului de învățământ deficitar, care nu cultivă acest consum.

„Singura noastră șansă e să validăm economic ceea ce facem. Pentru mulți dintre noi, e un second job. Cu toții mai avem o meserie sau mai facem încă ceva ca să ne susținem”, a declarat Răzvan Pascu, antreprenor cultural.

„E necesar să se creeze punți prin care produsele creative să ajungă la public. Nu mi se pare că avem cultura asta. Încă tragem spre produse făcute afară. Cred că merită făcute niște campanii foarte conștiente înspre creșterea consumului de produse făcute de toți acești oameni. Niciodată nu am putut să traiesc doar din design de produs în România, întotdeauna am avut nevoie de un alt doilea job. Totul are aspectul ăsta, de… puțin spus «hobby», dar nu reușim să trăim doar din asta. Merită crescut awareness-ul pentru calitatea produselor românești”, a declarat o altă participantă la dezbatere.

În replică, Dacian Cioloș le-a explicat celor prezenți faptul că acest trend al identității culturale este tot mai puternic la scara europeană nu numai în țările vestice, cât și în cele estice: „Eu îl simt mai mult pe partea asta alimentară. Există o parte a societății, în țările din Europa, care caută să știe de unde vin lucrurile pe care le consumă, cât de sănătoase sunt, dar, mai ales, de ce tradiții sunt legate. Noi am făcut niște studii sociologice, la Comisia Europeană, și am ajuns la concluzia că în unele țări din UE valorarea simbolică, calitatea simbolică a produsului e mai mult apreciată decât cea sanitară. Cred ceea ce spuneți, că o cultivare a identității, inclusiv prin industriile creative, poate să ajute foarte mult și din punct de vedere social. Sunt de acord cu voi, aici, că și statul ar putea să ajute foarte mult. A investi bani în astfel de campanii ar însemna mult mai mult decât nu știu câte campanii de promovare a României, în afară, pentru că o astfel de campanie ar avea substanță și mult mai multă consistență decât orice altă frunză”.

O altă problemă ridicată de reprezentații industriilor creative a fost lipsa educației culturale: „Noi nu suntem consumatori de cultură. Asta vine dintr-o bază care ne lipsește. Sistemul e complet depășit în ceea ce privește copiii. Trebuie reformat complet. Cum să devină consumatori de cultură când ei se duc la școală demotivați? Trebuie implementat un sistem de educație care să îl facă pe copil să își dorească să consume cultură și investit în zona asta culturală. Fără să investești în această zonă, nu îți educi populația”.

De cealaltă parte, Dacian Cioloș a evidențiat faptul că mentalitatea românească a fost construită greșit, pe principiul aprecierii activității predecesorilor, fără să se încurajeze o asumare a prezentului. „Noi am fost învățați să fim mândri de ce au făcut ceilalți, nu de ce facem noi. Nu avem cultura asta, a asumării, a ceea ce suntem. Aud și acum multă lume pe stradă: «Hai, domnule Cioloș, ce faceți odată?! Scăpați-ne de nenorociții ăștia» sau altii: «Cum mă convingeți pe mine să rămân în țară?» și le răspund: «Cum mă convingeți pe mine să mă implic?». Asumarea asta, dacă e un grup de oameni, o masă critică de oameni care își asumă ceea ce sunt și o fac sus și tare, păi nu mai trebuie să stăm noi seara să ne uităm la televizor, că ăla e drobul de sare. E vorba de cultura asta a asumării”, a punctat Dacian Cioloș.

În finalul dezbaterii, fondatorul Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) (PLUS) le-a transmis celor prezenți că reforma statului român ar trebui să pornească de la oamenii care gândesc liber și care au inițiativă.

„Eu, ca un om care a stat în fruntea statului un an, pot să vă spun că cele mai bune instrumente de a reforma statul sunt tocmai aceste structuri neguvernamentale care au proiecte, care au reușit, chiar dacă sunt la scară mică, nu contează scara, contează reușita proiectului și capacitatea de a capitaliza reușita respectivă și de a o formaliza. Din punctul nostru de vedere, reforma statului o să o facă societatea asta care se reconstruiește, care s-a reconstruit în paralel cu modul în care a evoluat statul. E o legătură clară între cultură, educație, economie și societate și de aceea noi le avem pe toate împreună. Atunci când privim dezvoltarea economică ne gândim și la educație, și la mediul neguvernamental. În educație avem nevoie de spirit creativ. Reforma în educație nu o să se facă doar prin modificarea legii, dacă nu găsim oamenii care să aducă un spirit nou în educație și oamenii ăia trebuie să vină dintr-o zonă out of the box, din afara nucleului dur”, a adăugat Dacian Cioloș.

Stiri PLUS

PLUS Sector 5: Delapidarea, abuzul în serviciu și trucarea licitațiilor colcăie în curtea Primăriei Sectorului 5

Publicat

pe

„Plus Sector 5 a sesizat organele statului în legătură cu ilegalitățile comise de primarul Daniel Florea și acoliții săi. A fost sesizată Curtea de Conturi, a fost sesizat Parchetul, precum și Tribunalul București”, a anunțat avocatul Alexandru Dimitriu, membru al Biroului PLUS Sector 5.

Potrivit lui Alexandru Dimitriu, Daniel Florea a comis următoarele ilegalități: „Prima ilegalitate – cheltuirea a 82.000 de lei cu chiria unei săli de evenimente, în condițiile în care valoarea acesteia nu poate depăși 5.000 de lei.

A doua ilegalitate – trucarea licitațiilor, din moment ce a putut să fie declarată câștigătoare o ofertă de 16 ori mai mare față de prețul pieței.

A treia ilegalitate – refuzul de a ne furniza date în temeiul Legii nr 544/2001 (accesul la informațiile de interes public) cu privire la costurile suportate din Bugetul Local pentru reclamele apărute în tot sectorul nostru în care figurează poza lui Daniel Florea. Cultul personalității acestui individ, ce rivalizează cu epoca ceaușistă, nu se poate construi din banii noștri, ai contribuabililor”.

În final, Alexandru Dimitriu subliniază faptul că „PLUS va readuce legalitatea în Sectorul 5!”.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Andrei Lupu, la Adevărul LIVE: Noi deja vorbim de vreo două săptămâni de o OUG care va modifica legislația penală. Dacă ar dori cu adevărat asta, ar trece rapid prin Parlament

Publicat

pe

FOTO Adevărul

„Prima persoană care va fi trimisă în judecată pentru astfel de fapte, la primul termen de judecată, va invoca rapid o excepție de neconstituționalitate pe această normă, merge excepția la CCR, CCR e forțată să își mențină jurisprudența și să spună că nu se poate reglementa împotriva referendumului și automat acea persoană e mai degrabă ajutată de ordonanța doamnei Dăncilă prin faptul că va scăpa de condamnare”, a explicat Andrei Lupu, jurist și membru al Biroului Național PLUS, marți, la Adevărul LIVE, în contextul ordonanței de urgență privind înăsprirea pedepselor pentru criminali şi violatori pe care premierul Viorica Dăncilă a anunțat că vrea să o adopte.

„Prin referendum s-a stabilit că nu se pot adopta OUG în domeniul legislației penale, oricare ar fi acea legislație – că e vorba de ușurarea regimului sancționator pentru fapte de corupție, ori că e vorba de înăsprirea regimului sancționator pentru fapte de violență.

În Drept există o oarecare rigiditate: guvernează norma, nu omul. Or, odată ce s-a stabilit că atunci când modificăm legislația penală facem asta după o implicare a Parlamentului, nu doar din voința Guvernului. În fond, această OUG stă în pixul prim-ministrului. Dacă prim-ministrul vrea să înăsprească legislația penală sau să o simplifice, așa cum s-a întâmplat cu OUG 13, semnează un act și, gata, avem OUG care intră în vigoare, după ce mai sunt îndeplinite niște proceduri strict formale.

Or, sensul referendumului a fost tocmai acesta: dacă vrem să modificăm legislația penală, modificăm după ce este bine cugetat acest lucru în Parlament. Nu înseamnă că nu putem să înăsprim sancțiunile penale, dar să se gândească bine Parlamentul, să treacă prin procedura decizională în cele două camere și abia apoi spunem «da, trebuie să dăm sancțiuni mai aspre sau mai ușoare»”, a declarat Andrei Lupu.

În viziunea sa, dacă Viorica Dăncilă și-ar dori într-adevăr o legislație mai dură pentru omorul calificat, acest proces s-ar putea rezolva ușor în condițiile în care „teoretic, în momentul ăsta, conduce o majoritate în Parlament”.

„Nu ar fi greu ca acum imediat, pe 2 septembrie, când începe sesiunea de toamnă în Parlament, să promoveze în câteva săptămâni o astfel de lege. Noi deja vorbim de vreo două săptămâni de o OUG care va modifica legislația penală. Dacă ar dori cu adevărat asta, ar trece rapid prin Parlament. Conform rezultatului referendumului și deciziei CCR care a spus că nu se poate reglementa împotriva rezultatului referendumului, da, în momentul ăsta se poate face asta doar în Parlament”, a adăugat Andrei Lupu.

În acest sens, întrebat care ar fi efectele unei astfel de ordonanțe, Andrei Lupu a subliniat că „nu ar face decât să ajute eventuale persoane acuzate de astfel de fapte”.

„Prima persoană care va fi trimisă în judecată pentru astfel de fapte, la primul termen de judecată, va invoca rapid o excepție de neconstituționalitate pe această normă, merge excepția la CCR, CCR e forțată să își mențină jurisprudența și să spună că nu se poate reglementa împotriva referendumului, și automat acea persoană e mai degrabă ajutată de ordonanța doamnei Dăncilă prin faptul că va scăpa de condamnare”, a explicat Andrei Lupu.

În acest context, Andrei Lupu a reamintit că singurul care poate ataca OUG la CCR este Avocatul Poporului „sau o persoană căreia i se va aplica direct în cadrul unui litigiu”.

„Situația Avocatului Poporului e un subiect care trebuie discutat și noi ne gândim în mod serios în ce fel trebuie să fie regândită instituția asta”, a punctat Andrei Lupu.

În același timp, Andrei Lupu a arătat că cea mai simplă și mai eficientă cale ar fi să se adopte în Parlament aceste modificări în regim de urgență: „Mai avem mai puțin de două săptămâni până la începerea următoarei sesiuni parlamentare. Dacă își dorește cu adevărat majoritatea actuală să înăsprească legislația penală, se poate rezolva cât se poate de urgent asta. Se poate trece repede prin comisii, au o singură întâlnire acolo, își dau avizul rapid, merge la vot în plen și totul se mișcă în mai puțin trei săptămâni“.

Pe de altă parte, întrebat dacă ar fi eficientă sau nu o astfel de înăsprire a legislației penale, Andrei Lupu a subliniat faptul că „asta ține mai mult de criminologie, știința care se ocupă mai mult cu partea psihologică, sociologică a comportamentului infractorilor”.

„Eu cred că o persoană, ca cea de la Caracal, care a făcut niște crime atât de odioase, n-ar fi speriată de doi-trei ani în plus la sancțiuni. Omul acela și-a asumat fără nicio reținere faptul că merge la închisoare. Cred că anunțuri de acest tip că vom impune pedepse mai mari nu sunt deloc o soluție. Omul acela, oricum în cazul acesta pentru omor calificat, poți fi condamnat la detenție pe viață. Nu știu ce vrea doamna Dăncilă să adauge mai mult. Mi-e tare teamă tehnic că nu va satisface niște criterii privitoare la Drepturile Omului.

Revenind la fond. Nu cred că o persoană care ajunge să săvârșească infracțiuni atât de grave, precum cele de la Caracal, se sperie dacă îi adaugi sau nu doi-trei ani în plus la pedeapsă. Poate că există alte măsuri cu care pot fi descurajate sau monitorizate măcar astfel de persoane decât o măsură, aș îndrăzni să zic populistă, de a adăuga niște ani în plus la închisoare”, a adăugat Andrei Lupu.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Diana Stoica: Domnule Mutu, să știți că există niște lucruri foarte clare, care chiar îți asigură un grad de siguranță în cazul cutremurelor

Publicat

pe

Diana Stoica, membru al Consiliului Național PLUS și coordonator regional București-Ilfov, îi atrage atenția primarului Sectorului 6, Gabriel Mutu, asupra erorii de neconceput făcute în cadrul simulării de cutremur cu un grup de elevi, cu care acesta se laudă pe site-ul primăriei, arătând cum edilul i-a învățat pe copii „fix ce n-ar trebui să facă în caz de cutremur”.

„Domnul primar Mutu (Sector 6) se mândrea tare în 2017, după primul an de mandat, că a făcut o simulare de cutremur cu un grup de elevi.

Superinițiativă, ai zice. Absolut necesară, dacă e și făcută bine. Dar iată ce i-a învățat el pe elevi să facă: să se plimbe în șir indian și să se protejeze cu un caiet/manual. Practic, fix ce n-ar trebui să facă în caz de cutremur.

Plus: un caiet, versus o bucată de tavan care cade. Așa vreți să ne protejăm copiii?

Domnule Mutu, să știți că există niște lucruri foarte clare, care chiar îți asigură un grad de siguranță în cazul cutremurilor.

Primul pe care l-am învățat de la mama, când eram mică, era să mă bag sub masă și să mă țin bine. Faimosul «duck and cover», deci «ghemuieşte-te şi acoperă-te». Puteți începe de aici.

Au făcut un ghid bun și niște adolescenți, poate ajută.

Am primit de la un prieten din domeniu cea mai bună sursă de informare.

Și cei de la Salvați Copiii.

Și oamenii de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență“, a afirmat, în cadrul unei postări pe Facebook, Diana Stoica.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 15 ore

Andrei Lupu: Dana Gârbovan este reprezentanta aripii fundamentaliste antijustiție, în linie cu Antena 3 – Nicolicea – Șerban Nicolae, și va redeschide atacul. Președintele are dreptul constituțional de a respinge propunerea

Noutăți Generaleacum 20 de ore

Vlad Voiculescu: Transplantul din România nu duce lipsă în primul rând de rinichi, ficaţi şi alte organe, ci de încredere. Iar ca să recâştigi încrederea cuiva, trebuie să încetezi să minţi

Noutăți Generaleacum 20 de ore

Oana Țoiu, la Digi24: Pedepsele sunt doar o componentă mică. Atâta timp cât există cârdășie cu poliția, teama de pedeapsă dispare sau se diminuează

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dragoș Tudorache, despre memorandumul privind tehnologia 5G, la Realitatea TV: Componenta de securitate e foarte importantă

Stiri PLUSacum 2 zile

PLUS Sector 5: Delapidarea, abuzul în serviciu și trucarea licitațiilor colcăie în curtea Primăriei Sectorului 5

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dacian Cioloş: Înainte de a vorbi de portofoliu, trebuie să știm cine e candidatul pentru poziția de comisar desemnat de România și dacă acesta îndeplinește criteriile de integritate și de competență

Stiri PLUSacum 3 zile

Andrei Lupu, la Adevărul LIVE: Noi deja vorbim de vreo două săptămâni de o OUG care va modifica legislația penală. Dacă ar dori cu adevărat asta, ar trece rapid prin Parlament

Stiri PLUSacum 4 zile

Diana Stoica: Domnule Mutu, să știți că există niște lucruri foarte clare, care chiar îți asigură un grad de siguranță în cazul cutremurelor

Revista Preseiacum 4 zile

Oana Țoiu, la Realitatea TV: E foarte important pentru noi să ne jucăm rolul geopolitic din perspectiva energiei. Măsurile legislative care au fost luate, în ultima vreme, au făcut opusul

Revista Preseiacum 4 zile

Andrei Lupu, la Realitatea TV: Cum e posibil ca doamna ministru al Sănătății să nu știe că acolo, la spitalul din Săpoca, există 45 de posturi neocupate, să își dea seama de asta după ce mor cinci oameni?

Cele mai citite