Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Actorii din Sfântu Gheorghe, întâlnire cu fondatorii PLUS. Dacian Cioloș: „Nu e suficient să peticim anumite lucruri dacă vrem să regândim rolul culturii în societate“

Publicat

pe data de

Fondatorul Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) (PLUS), Dacian Cioloș, a discutat, miercuri, cu peste 20 de actori din Sfântu Gheorghe, despre influența culturii în politică, despre principalele probleme din acest sector, dar și despre modul în care aceștia văd soluționarea lor și care sunt așteptările pe care le au de la mediul politic.

Alături de cofondatoarea PLUS Oana Bogdan și de George Cățean, membru al Platformei RO100 și coordonator al pregătirii structurii PLUS în Regiunea Centru, Dacian Cioloș le-a transmis celor prezenți că statul nu poate fi principalul responsabil de coerența politicilor publice și că un rol important îl au și ei când vine vorba de asigurarea unei continuități în domeniu, iar numai „împreună“ pot să schimbe, cu adevărat, societatea românească.

„Cultura e folosită, în acest moment, ca propagandă, e un instrument foarte politizat. Chiar ieri discutam la Brașov că se organizează foarte multe evenimente de anumite primării, care sunt oferite gratuit, de o calitate îndoielnică și care fac foarte rău sectorului cultural. În cultură nu se investește pentru că, nu-i așa, «ce ne trebuie poezii și cântece când nouă ne e foame?». Atât în cadrul platformei, cât și în PLUS, pentru noi, cultura este fundamentală și pentru că o vedem ca un mod de a funcționa împreună, ca oameni. E crucială. Dacă nu lucrăm acolo, nu avem nicio șansă. Ieri i-a venit ideea lui Dacian să organizăm, la începutul anului următor, o întâlnire a industriilor creative și culturale. Ce ne propunem cu această mare întâlnire: să punem în contact foarte mulți oameni pe care i-am descoperit în cadrul vizitelor făcute în țară”, a declarat, în debutul dezbaterii, organizată la Galeria Magma, cofondatoarea PLUS Oana Bogdan.

La rândul său, Dacian Cioloș a declarat că formațiunea sa își dorește să creeze contextul necesar industriilor creative pentru a se exprima mai bine: „Noi credem că proiectul nostru politic are sorți de izbândă doar în măsura în care reușim să le insuflăm oamenilor dorința de a-și recâștiga demnitatea, pentru a-și asuma un anumit rol în schimbarea pe care o vrem. Pentru multe zone din România, industriile creative pot să fie și un factor de dezvoltare economică, dacă se creează cadrul pentru asta”, a punctat Dacian Cioloș.

Totodată, George Cățean, membru al Platformei RO100 și coordonator al pregătirii structurii PLUS în Regiunea Centru, a subliniat că partea de industrie creativă ar putea să fie puntea de legătură între urban și rural.

De cealaltă parte, actorii prezenți la discuție s-au plâns de haosul din teatre și de lipsa de coerență atunci când vine vorba de legislație. „Foarte mulți, de aici, suntem actori care lucrăm în teatru. Ultimul guvern ne-a umplut de respect în februarie 2017, când a adus o mare bulversare în teatrele din toată România: un absolvent se angajează la teatru, e plătit cu 500 de lei, la un altul cu 3.000 de lei. E un haos la ora actuală. Sunt actori care câștigă la teatru, la același nivel, dublu, triplu. Veți repara acest sistem dacă veți ajunge să guvernați? În România avem teatre naționale care primesc buget și altele sunt lăsate să moară”, a declarat o actriță care locuiește de 23 de ani în Sfântu Gheorghe.

În replică, Dacian Cioloș a argumentat faptul că regândirea rolului culturii în societate trebuie să pornească de la niște principii și obiective clar stabilite: „Cred că nu e suficient să peticim sau să corectăm anumite lucruri dacă vrem să regândim rolul culturii în societate. Trebuie să regândim modul de finanțare și modul în care aceste industrii creative pot să se exprime și să se dezvolte. E un complex de factori pe care trebuie să îl avem în vedere: să vedem cum putem încuraja parteneriatele cu mediul privat pentru a susține activitățile creative, cum putem stimula initiațivele antreprenorilor în acest domeniu etc. Asta e abordarea noastră: dacă vom avea un mandat de patru ani în față, cel puțin, să regândim lucrurile pornind de la niște principii și obiective pe care ni le fixăm”.

Întrebat de unul dintre participanții la dezbatere cum ar putea fi asigurată continuitatea în domeniu la nivel legislativ, Dacian Cioloș a răspuns că nu ar trebui plecat de la premisa că statul e principalul responsabil sau singurul responsabil de coerența unor politici publice.

„Un Guvern vine cu viziunea lui, dar, de cele mai multe ori, un guvern e constrâns să își adapteze politicile guvernamentale atunci când are parteneri bine organizați, care știu ce vor. Continuitatea e asigurată de capacitatea sectorului respectiv de a se organiza. Pe mine m-ar interesa, când aș ajunge iar la guvernare, să am în față un partener care e, cât de cât, structurat și să știu că ceea ce începem să lucrăm poate să fie susținut apoi și continuat. În ceea ce ne privește, vom căuta să fim cât mai coerenți, dar vom încerca să construim parteneriate cu entități care să poată să asigure continuitatea asta și dincolo de protocoalele politice. Cred că un rol îl puteți avea și dumneavoastră”, a detaliat Dacian Cioloș.

Anna Maria Popa, director al Teatrului „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, a subliniat că una dintre cele mai mari probleme cu care actorii se confruntă este lipsa unei strategii culturale pe termen lung: „Românii ar avea nevoie de instruire, să gândim pe termen lung. Nu am fost obișnuiți cu treaba asta, nu știm să ne facem planuri. Pe noi, ca popor, descurcarea ne ucide, nu avem resurse, nu avem viziune, nu avem strategie. În cazul în care ai puterea pe o perioadă de patru ani, deja poți să începi să pui bazele unei viziuni pe termen mediu spre lung, dar ce ne facem că noi, în ultimii doi ani, am schimbat șase miniștri sub același partid? Are legătură cu faptul că partidul de la guvernare nu e capabil să dea răspunderea unui om și să îi dea și timpul necesar să facă ceva cu viziunea aia, în cazul în care o are, și deocamdată nu am întâlnit o viziune coerentă. Avem o mare problemă în a pune pe hârtie și a respecta termenele respective. Strategie culturală națională există și nu e proastă. Poate îmi spui tu, din Ministerul Culturii, câți au citit-o? Câți au citit strategia culturală națională și să vadă ce e bun sau ce trebuie schimbat?”.

Drept răspuns, fondatorul Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) (PLUS) a declarat că oamenii au ajuns la un nivel de maturitate care să le permită să treacă de la proteste la faza următoare, și anume la formularea problemei și la prezentarea unor soluții în fața decidenților politici.

„Acum putem face mult mai mult. Am început să învățăm în România să ne spunem păsurile. De la Roșia Montană, oamenii au început să iasă în stradă pentru alte motive decât cele strict personale și au început să dezvolte conștiința de grup, să spună cu ce nu sunt de acord. Încă e nevoie să ieșim în stradă, atunci când este cazul, dar mai mult decât asta e important să ne gândim și cum ne armonizăm părerile pe anumite soluții, să avem o soluție colectivă și să o spunem cu o voce la fel de puternică. Trebuie să își asume și cineva responsabilitatea asta politică de a face lucrurile respective, dar e important să facem lucrurile astea în mod colectiv. Societatea noastră trebuie să evolueze altfel decât a făcut-o până cum. Nu mai e suficient să ai pretenții de la politicieni, ci trebuie să îți asiguri și un rol să poți să asiguri acea continuitate”, a mai spus Dacian Cioloș.

Alături de discuțiile purtate, în Sfântu Gheorghe, cu reprezentanții societății civile, Dacian Cioloș a strâns semnături, împreună cu cofondatoarea PLUS Oana Bogdan și George Cățean, membru al Platformei RO100 și coordonator al pregătirii structurii PLUS în Regiunea Centru, pentru inițiativa „Oameni Noi în Politică”.

Stiri PLUS

Dragoș Pîslaru: Recomandările PLUS pentru relansarea economică, confirmate de Comisia Europeană

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, susține, în cadrul unei postări ample pe Facebook, că recomandările PLUS pentru relansarea economică, transmise Guvernului Orban în ultimele săptămâni, se regăsesc pe lista Comisiei Europene de măsuri de reformă recomandate pentru statul român, care a fost publicată astăzi.

„Recomandările PLUS pentru relansarea economică, confirmate azi de Comisia Europeană

Comisia Europeană a publicat astăzi o listă de măsuri de reformă recomandate pentru statul român, în contextul Semestrului European și al crizei cauzate de coronavirus. Lista conține o serie de măsuri economice și sociale pe termen scurt (pentru a trece de criza actuală) și mediu (pentru a asigura o convergență a economiei noastre cu Europa Occidentală). Ea confirmă prioritățile identificate de PLUS și transmise Guvernului prin măsurile urgente propuse de Celula de Criză PLUS în ultimele săptămâni, ca parte a unui veritabil Plan de relansare.

🇪🇺 ➡ 🇹🇩 Printre recomandările principale ale Comisiei pentru 2020-2021 se numără:

🔶 Flexibilizarea muncii: încă de la începutul crizei am accentuat nevoia unui regim de muncă flexibilă, un model bun fiind “kurzarbeit” din Germania. Comisia subliniază și ea importanța unei asemenea măsuri pentru revenirea din criză. Mă văd nevoit să insist pe lângă Ministerul Muncii pentru a-și reconsidera poziția pe acest subiect atât de important, susținut puternic de mediul de afaceri (https://bit.ly/2ZlQ1vh).
🔶 Investiția în formarea de competențe digitale: Comisia recomandă promovarea competențelor esențiale, cum ar fi cele digitale, în piața de muncă, așa cum am subliniat în cadrul planului de relansare propus Guvernului Orban, când promovam “transformarea României într-o mare școală”.
🔶 Demararea imediată a unui pachet de investiții publice de anvergură: Comisia recomandă accelerarea programelor mature de investiție publică cu accentul pe digitalizare și “green transition”, așa cum am propus acum două săptămâni când am vorbit de “transformarea României într-un mare șantier”
🔶 Îmbunătățirea administrației publice: Comisia cere o guvernare mai transparentă și predictibilă, care colaborează mai strâns cu partenerii sociali și economici. Sunt măsuri esențiale pe care le cerem încă de la înființarea PLUS, debirocratizarea și dialogul cu mediul antreprenorial și social fiind printre primele noastre priorități.
🔶 Lichidități pentru firme și gospodării: Comisia recomandă sprijinirea antreprenorilor – mai ales a IMMurilor și PFA / întreprinzători individuali / lucrători pe cont propriu – cu injecții de lichiditate pe timpul crizei, în concordanță cu poziția noastră. Avem nevoie de un cadru de acces la finanțare funcțional – IMMInvest nu este o idee rea, dar suferă puternic la implementare. Fondurile europene încă nu sunt folosite cum trebuie, iar schemele vehiculate de către Guvern nu formează un tot unitar, fiind evidentă necorelarea pozițiilor dintre ministerele cheie. În plus, luna trecută am recomandat Guvernului să lanseze un credit de urgență pentru gospodăriile aflate în dificultate din cauza crizei prin intermediul Băncii CEC.
—-
Lista completă a recomandărilor Comisiei:
➡️ Limitarea cheltuielilor bugetare la un nivel sustenabil (evitarea măsurilor permanente care să pericliteze stabilitatea fiscală) și concentrarea pe măsuri de revenire din criză, cum ar fi întărirea sistemului sanitar și accesul la tratament
➡️ Extinderea măsurilor de protecție socială și îmbunătățirea accesului la serviciile sociale
➡️ Flexibilizarea muncii și promovarea competențelor esențiale (cum ar fi cele digitale), așa cum am subliniat în cadrul planului de relansare propus Guvernului Orban: ar trebui să transformăm România într-o mare școală, cu un accent clar pe competențele digitale.
➡️ Sprijinirea firmelor și a gospodăriilor – mai ales a IMMurilor și lucătorilor pe cont propriu – cu injecții de lichiditate
➡️ Accelerarea programelor mature de investiție publică și stimularea investițiilor private, cu accentul pe digitalizare și “green transition”
➡️ Îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice și îmbunătățire predictibilității actului de guvernare
___
Mai multe detalii despre recomandările Comisiei pe: https://bit.ly/2zdxOVW”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Ce înseamnă starea de alertă instituită în România începând cu 15 mai

Publicat

pe

În data de 15 mai, Grupul de Comunicare strategică a adoptat Hotărârea nr. 24 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2.

Ce înseamnă starea alertă? 

Starea de alertă constă într-un ansamblu de măsuri necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății, adoptate ca răspuns la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite.

Care este perioada stării de alertă?

Din data de 15 mai 2020 se declarată starea de alertă, la nivel național, pe teritoriul României, pentru 30 de zile.

Care sunt măsurile dispuse pe perioada stării de alertă?

  1. Se prelungește măsura suspendării zborurilor înspre/dinspre Regatul Țărilor de Jos, Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Franța, Germania, Iran, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia și Iran, și din aceste țări către România pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 15 mai 2020.
  1. Se suspendă transportul rutier internațional de persoane prin servicii regulate și servicii ocazionale în trafic internațional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre/dinspre Regatul Țărilor de Jos, Italia, Spania, Franța, Germania, Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, și Turcia până în data de 01 iunie 2020. Este exceptat de la această măsură transportul rutier internațional de persoane prin servicii ocazionale, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
  • persoanele transportate au un contract de muncă valabil pe teritoriul statului de destinație, au drept de ședere valabil în statul de destinație sau se întorc în România din statul în care au lucrat sau au locuit;
  • operatorul de transport rutier informează Autoritatea Rutieră Română cu cel puțin 24 de ore înainte de plecarea în cursă;
  • operatorul de transport rutier împreună cu agenția de recrutare și persoanele care urmează a fi transportate iau toate măsurile necesare pentru respectarea normelor și recomandărilor privind evitarea aglomerării, măsurile de protecție și siguranță a pasagerilor și conducătorilor auto.
  1. Se instituie pentru toate persoanele care vin în România din străinătate, măsura carantinării/izolării la locuință sau, la cererea acestora, măsura carantinei instituționalizate, în spații special destinate puse la dispoziție de autorități. Sunt exceptate de la această măsură următoarele categorii de persoane:
  • lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România nu prezintă simptome asociate COVID-19;
  • angajați ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în țară dacă nu prezintă simptome asociate COVID-19 și dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului național;
  • alte categorii enumerate la art. 14 alin. 2 din Anexa la Hotărârea nr. 24 din 14 mai 2020.
  1. Alte măsuri prevăzute în Anexa la Hotărârea nr. 24 din 14 mai 2020.

Citiți aici Hotărârea nr. 24 din 14 mai 2020 și Anexa la aceasta unde regăsiți integral măsurile ce trebuie respectate: https://stirioficiale.ro/hotarari.

Întrebari referitoare la Hotărârea nr. 24 din 14 mai 2020 pot fi adresate în secțiunea de comentarii sau pe e-mail la adresa anca.avram@ro.plus.

Material realizat de Anca Șuță-Avram, membru Birou Filiala D4 BENELUX și CL Olanda.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Ghiduri post-criză COVID-19, puse la dispoziția autorităților de către Celula executivă de criză PLUS

Publicat

pe

După două luni de stare de urgență în care economia românească a intrat în cădere liberă, așteptăm cu toții relansarea după blocajul impus de starea de urgență. Deja în multe țări europene, inclusiv cele mai grav afectate precum Italia, Spania, Franța, autoritățile au început să relaxeze unele măsuri de limitare a activității economice și sociale. România pare și ea să se îndrepte în această direcție odată cu expirarea stării de urgență pe 15 mai. O face însă bâjbâind, fără un plan concret și transparent de redeschidere.

„Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România. Nu se pune problema dacă să redemarăm activitatea, ci când și mai ales cum. Așa cum o recomandă și Comisia Europeană zilele acestea, așa cum se întâmplă în celelalte țări europene, este nevoie de un plan etapizat care ține cont de riscul răspândirii infecției și impune măsuri de protecție adaptate fiecărui domeniu economic“, a declarat Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR PLUS, membru al Celulei executive de criză PLUS. 

Antreprenorii și firmele mici cu mai puține resurse la dispoziție au nevoie de o mână de ajutor să se adapteze la noua realitate pe timp de criză. 

Așadar, Celula executivă de criză PLUS în domeniul Economie și Antreprenoriat pune la dispoziția autorităților două resurse-cheie care să facă parte din planul de relansare economică.

Setul de Ghiduri post-criză COVID-19, traduse și adaptate din materiale oficiale ale organizațiilor internaționale de profil și/sau ale autorităților din alte țări europene. Acestea sunt menite să îndrume firmele și organizațiile românești în protecția angajaților și a clienților. PLUS a pregătit un prim set de ghiduri pentru domeniile cele mai grav afectate de criză: turism, livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante, construcții, saloane și frizerii, precum și un ghid de evaluare a riscului folositor mai multor domenii. Acestea pot fi lansate ca recomandări oficiale ori transpuse în ghiduri oficiale sau chiar legislație secundară în urma consultărilor cu mediul de afaceri. 

Propunerea pentru un program de susținere a firmelor („Primii pași după COVID”) cu cheltuielile de redeschidere este de asemenea o pârghie esențială pentru relansare. Degeaba permitem firmelor să își reia activitatea dacă acestea vor fi copleșite de costurile suplimentare pe care le impun măsurile de protecție și adaptare. Acest program ar ajuta firmele cele mai grav afectate atât cu cheltuielile pentru protecția sanitară cât și cu stimularea telemuncii și adaptarea modelului de business la noua realitate. În acest mod am putea ca în loc să dăm bani să ținem oamenii acasă, să putem deschide firmele și activitatea cu costuri mult mai mici. Pentru acest program am propus o schemă de ajutor de stat care ar urma să fie finanțată, dacă Guvernul acceptă să preia propunerea, din programul SURE lansat de Comisia Europeană, ce devine funcțională începând cu 1 iunie 2020.

GHIDURILE POT FI DESCĂRCATE DE AICI:

Sectorul turistic

Sectorul construcțiilor

Takeaway

Saloane de frizerie și coafură

Evaluarea riscurilor

 

Frizerie
LIVRAREA LA DOMICILIU ȘI RIDICAREA DIN RESTAURANT
Recomandări pentru centrele rezidențiale propuneri GAP1
Sectorul construcțiilor
Turism
Evaluarea riscurilor

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Administrația PSD = #Nimic pentru bicicliști, #Nimic pentru Capitală!

Revista Preseiacum 3 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Pentru agricultură, e important să putem susține financiar agricultorii, să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor

Știri Localeacum 3 zile

Redeschiderea Pieței Rahova din Sectorul 5 al Capitalei, o tragedie gata să se întâmple

Coronavirusacum 3 zile

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Coronavirusacum 4 zile

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Noutăți Generaleacum 4 zile

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Stiri PLUSacum 4 zile

Dragoș Pîslaru: Recomandările PLUS pentru relansarea economică, confirmate de Comisia Europeană

Noutăți Generaleacum 4 zile

Măsura gradului de „distanțare economică” dintre Guvern și mediul antreprenorial

Noutăți Generaleacum 5 zile

Generația PLUS Argeș ajută tinerii din județul Argeș – și nu numai – să obțină teren gratuit din partea primăriilor

Coronavirusacum 5 zile

Dacian Cioloș: Criza aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească

Cele mai citite