Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Este momentul ca președintele Iohannis să anunțe organizarea unui referendum privind independența justiției în România

Publicat

pe data de

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, îi cere președintele Klaus Iohannis să anunțe organizarea unui referendum privind independența justiției în România, în condițiile în care nu mai există niciun dubiu că singurul scop al PSD-ALDE este distrugerea sistemului de justiție și a ideii de dreptate, iar tentativele de discreditare a Laurei Codruța Kovesi reprezintă „un nou pas din planul lor mârșav”.

„De doi ani, PSD și ALDE conlucrează susținut cu un scop clar: distrugerea sistemului de justiție și a ideii de dreptate. Nu mai există niciun dubiu că asta face parte din planul coaliției aflate la guvernare, chiar dacă a mințit permanent că preocupările sale ar fi legate de economie și de bunăstarea noastră, a românilor. PSD și ALDE au blocat parchetele, au încercat pensionarea magistraților ca să scape de cei incomozi, au modificat codurile penale și au făcut presiuni inimaginabile într-un sistem democratic asupra oamenilor din justiție și a sistemului de justiție.

Ceea ce fac acum PSD și ALDE pentru a o discredita pe Laura Codruța Kovesi este un nou pas din planul lor mârșav. Teama că adevărul va ieși la iveală și că se va dovedi că România este condusă de un grup cu intenții și practici mafiote îi face să acționeze disperat”, a scris Dacian Cioloș pe Facebook.

Liderul PLUS a subliniat faptul că PSD-ALDE pun „piedici uriașe în calea dezvoltării economice a acestei țări” prin girarea corupției.

„A venit vremea să punem capăt ambiguităților și să întrebăm românii prin referendum în ce au încredere: în justiția apărată de Constituție sau în justiția politizată de către PSD-ALDE.

Poporul român își dorește bunăstare, siguranța zilei de mâine, nu distrugerea justiției. Sunt doi ani de când românii au decis să-și ia soarta în mâini. Ies în stradă pentru a apăra justiția de atacurile din ce în ce mai murdare venite din partea celor aflați la putere.

Ar trebui să înțelegem cu toții că una dintre piedicile uriașe în calea dezvoltării economice a acestei țări este corupția. Mecanismele și rețelele de interese născute între o parte importantă a clasei politice și afaceriștii asociați ei au deturnat sume uriașe care ar fi trebuit să ajungă la investițiile necesare dezvoltării și bunăstării societății românești”, a mai spus Dacian Cioloș.

În final, liderul PLUS îi cere șeful statului să organizeze referendumul pe Justiție.

„Este momentul să clarificăm acest lucru și să arătăm PSD-ALDE că românii nu girează această uriașă înșelătorie. Este momentul ca președintele Iohannis să anunțe organizarea unui referendum privind independența justiției în România”, a conchis Dacian Cioloș.

Parcursul acestui referendum anunțat de președintele Klaus Iohannis a fost următorul:

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, pe 23 ianuarie 2017, că va începe demersurile pentru declanșarea unui referendum privind modificările din Justiție, propuse la acel moment de PSD-ALDE la legea graţierii şi Codurile penale, acuzând coaliția de guvernare că dorește să dea lovitura de graţie statului de drept.

„Această temă (a graţierii, n.r.) în mod nefericit a devenit o temă naţională, este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii şi dacă aşa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu.

Şi atunci, dacă guvernanţii au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă. Aparent, vorbim despre chestiuni legate de justiţie, aparent vorbim despre ordonanţe de urgenţă pe teme concrete. În realitate, dragi români, vorbim despre ce naţiune vrem să fim. Vrem să fim o naţiune puternică, un stat de drept, sau vrem să fim o naţiune aşa şi aşa, cu un stat de drept care poate fi înmuiat şi discutat.

Vrem să fim o naţiune care seamănă cu generaţia care a făcut Mica Unire sau vrem să fim o naţiune care nu îndrăzneşte să ridice vocea? Vrem să fim o naţiune între celelalte naţiuni aşa cum sunt naţiunile europene sau vrem să fim o naţiune care nu îndrăzneşte să ridice vocea în corul naţiunilor europene?

Aşadar, dragii mei, trebuie să ne hotărâm ce fel de naţiune suntem, ce fel de naţiune vrem să fim. Eu îmi doresc o naţiune puternică. Eu îmi doresc o naţiune de oameni mândri şi liberi. Românii sunt mândri şi liberi şi îmi doresc o naţiune condusă de politicieni integri, îmi doresc o naţiune condusă de politicieni competenţi!”, declara, la acel moment, Klaus Iohannis.

În ziua următoare, Klaus Iohannis a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă:

„Marţi, 24 ianuarie a.c., preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”.

Pe 13 februarie 2017, Parlamentul vota, în unanimitate, avizarea referendumului propus de președinte, dar șeful statului nu a mai parcurs pașii următori pentru convocarea consultării populare.

Subiectul a fost reluat de președinte la începutul lunii noiembrie 2017, în contextul discuțiilor despre modificările aduse legilor Justiției, declarând că obiectivul său principal îl constituie „păstrarea independenței justiției și păstrarea eficienței și eficacității sistemului de justiție”, drept pentru care avertizează că se va implica „activ” și că va face uz de toate atribuțiile sale constituționale.

Șeful statului a lăsat să se înțeleagă, la acel moment, că ar putea reveni asupra ideii organizării unui referendum pe justiție și anticorupție.

„Pentru mine, obiectivul principal este păstrarea independenței justiției și păstrarea eficienței și eficacității sistemului de justiție. Ca să păstrăm aceste lucruri sau să îmbunătățim aceste lucruri, sigur, se poate discuta despre modificări ale legislației. În faza în care suntem acum, când nu mai știm cine a propus și ce a propus, nu aș face astfel de evaluări. Sper ca din dezbaterea parlamentară să reiasă proiecte de legi, care într-adevăr fac bine justiției și nu fac rău independenței justiției.

De la a corecta legislația – ceea ce, în esență, ar fi fost un lucru bun – până la o ciopârți, ceea ce se întâmplă se pare acum, este cale lungă și nu ar trebui să o parcurgem.

Ministrul Justiției a reușit în speță și cu rezultate remarcabile negative să se demonstreze că se poate și mai netransparent, și mai neclar, și mai incert decât până acum. Niciodată n-am avut, până acum, o astfel de procedură viciată pe legiferare.

Sper ca din dezbaterea parlamentară să iasă legi care fac bine, şi nu rău, justiţiei, independenţei justiţiei.

Voi foarte activ în acest proces legislativ şi voi face uz de toate atribuţiile.

Sunt dispus să folosesc absolut toate pârghiile și prerogativele prezidențiale pentru a interveni în aces proces, în sensul păstrării independenței justiției”, declara, la acel moment, Klaus Iohannis.

Pe 12 iunie 2018, în contextul revocării Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, Klaus Iohannis a făcut din nou referire la subiectul referendumului, fără să anunțe, însă, ceva concret, doar afirmând că este nevoie de o amplă dezbatere în societate, cu toți actorii implicați, pentru a lămuri situația Justiției și că, la finalul unei astfel de dezbateri, se poate ajunge la un referendum.

„Evident ca toată dezbaterea a pornit în jurul luptei anticorupție și atunci, sigur, se pune întrebarea legitimă: dacă atâția politicieni sunt nemulțumiți cu lupta anticorupție, dacă au fost atâtea discuții mai este nevoie de lupta anticorupție în România? Aici răspunsul meu este ferm și clar: România are nevoie de lupta anticorupție

Putem să constatăm destul de ușor că PSD încearcă de o bună vreme încoace să amputeze puterile Președintelui. Atenție! Un partid, PSD, încearcă să amputeze puterile Președintelui României. (…) Nu cumva aceste legi(ale justiției – n.r.) au fost modificate și pentru a diminua puterea Președintelui? Deci este clar că PSD încearcă cu toate mijloacele de care dispune să diminueze puterea Președintelui.

Dacă citim motivarea, se pune întrebarea: care mai este statutul procurorilor în România? După această decizie mai sunt procurorii independenți, așa cum ni-i dorim ca să fie eficienți, de exemplu, în lupta anticorupție? Sau sunt duși procurorii mai degrabă în subordinea ministrului justiției decât sub autoritatea ministrului justiției, așa cum scrie în Constituție? Este o întrebare la care trebuie să răspundem.

O altă întrebare care, evident, se pune în același context: avem un nou super-ministru al justiției? Avem un nou super-ministru al justiției care decide și Președintele execută?! Fără să se țină seama de avizul CSM?

Ce mai este CSM? Cum poate CSM să-și îndeplinească rolul principal pe care îl are, conform Constituției, de garantare a independenței justiției, dacă CSM nici nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror, a unui procuror-șef.

Iată întrebări la care, încet, încet trebuie să înceapă să răspundă și unii, și alții. Sunt întrebări care trebuie să primească un răspuns după o dezbatere publică, clară, sănătoasă, extinsă și eu sunt dispus să pun aceste întrebări într-o dezbatere publică. Un referendum poate să fie eventual finalul, la finalul unei astfel de dezbateri”, declara, la acel moment, Klaus Iohannis.

Ulterior, pe 24 octombrie 2018, subiectul referendumului era adus din nou în atenția publică, de această dată prin vocea liderului USR, Dan Barna, care, în urma consultărilor de la Cotroceni – unde îi propusese președintelui să inițieze referendumul, fiind strânse deja peste un milion de semnături pentru inițiativa „Fără penali în funcții publice” – a declarat că Iohannis nu exclude această variantă, dar a cerut timp de gândire.

„Președintele a fost de acord că această inițiativă poate fi un subiect de discuție pentru un referedum pe justiție, a rămas să ne mai gândim, să vedem cum evoluează situația.”, afirma atunci Dan Barna.

Mai apoi, pe 18 decembrie 2018, la o întâlnire cu tinerii din București, Klaus Iohannis a declarat că varianta referendumului „rămâne în discuție”, cu mențiunea că nu putea fi organizat „în perioada sărbătorilor de iarnă”.

„I-am rugat pe colegii mei să studieze problema, să vedem cum putem să abordăm chestiunea în așa fel încât să fie și eficientă. Nu vrem să ne jucăm de-a referendumul, ci dacă îl facem, să fie util. Un referendum convocat de președinte nu produce rezultate obligatorii și acest lucru trebuie știut”, mai spunea atunci Klaus Iohannis.

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Solicit acestei noi Comisii să ne arate trei lucruri – viziune, pasiune și ambiție

Publicat

pe

„I-am spus doamnei Ursula von der Leyen, înainte de votul de astăzi pentru noua Comisie, ce așteptări avem – eu și grupul Renew Europe – de la noul colegiu al comisarilor. Nu dăm cecuri în alb, pentru că vreau ca de această dată Comisia să se consulte cu Parlamentul European și să aibă în vedere așteptările cetățenilor în toate deciziile care privesc viitorul Uniunii”, a afirmat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, miercuri, în cadrul unei postări pe Facebook, cu privire la votul pe care Alianța USR PLUS l-a acordat noii Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen, care a fost învestită de Parlamentul European cu 461 de voturi ”pentru”, 157 de voturi ”împotrivă” și 89 de abțineri.

„Această Comisie este rezultatul unui examen riguros pe care Parlamentul l-a stabilit, dar care ar trebui să o consolideze. De aceea noul colegiu al comisarilor va trebui să-și respecte toate angajamentele luate în fața noastră. Solicit acestei noi Comisii să ne arate trei lucruri: viziune, pasiune și ambiție. Acesta este singurul mod de pregătire a Europei pentru a face față noilor provocări ale acestei lumi și de a-i inspira pe cetățeni, de a-i entuziasma în același timp. Da, de a-i entuziasma, pentru că avem nevoie de entuziasm pentru a realiza acest proiect. „O comisie geopolitică”, a spus doamna von der Leyen. E foarte bine, dar acest lucru necesită schimbări profunde.

Ca grup, am definit patru priorități majore:

Prima: avem ambiția de a face din Europa primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei în 2050, cu o economie gată să facă față acestei provocări. Acest lucru va fi posibil doar dacă îi avem alături implicați pe antreprenori, fermieri și cercetători. Așadar, haideți să investim în acest efort de tranziție – cu un fond de tranziție echitabil și o Bancă pentru Mediu – și un buget care să se ridice la nivelul acestei aspirații.

A doua: digitalizarea ne transformă societatea. Cu oportunități considerabile pentru cetățeni și economia noastră, dar și cu riscuri. Pentru a ține pasul cu această evoluție, trebuie să construim companii care să fie lideri în domeniu, facilitând accesul la finanțare pentru IMM-uri cu un cadru de reglementare pentru inteligența artificială, incluzând o adevărată strategie europeană pentru gestionarea datelor. Sunt convins că Margrethe Vestager și Thierry Breton se vor ridica la înălțimea acestei sarcini.

A treia: va vorbi Europa, în următorii cinci ani, pe picior de egalitate cu China sau Statele Unite? Va fi întotdeauna o voce auzită în Africa? Trebuie să arătăm că suntem capabili să gestionăm o politică de azil și migrație, care să fie în acord cu valorile noastre, să construim o politică comercială având în același timp clauze de sustenabilitate eficiente și o adevărată Europă a apărării, care să rămână deschisă parteneriatelor.

Nu în ultimul rând, pentru a ajunge la aceste obiective trebuie să reconectăm cetățenii la visul European. Ne dorim o democrație europeană care nu constă doar în prezența la urne din cinci în cinci ani, ci în care toată lumea se simte implicată. Aceasta va fi misiunea Conferinței privind viitorul Europei al cărei motor va fi grupul pe care-l conduc. Aceasta este modalitatea de a elimina obstacolele instituționale care împiedică Uniunea să acționeze cum ar trebui. Sindromul „Prea puțin, prea târziu” ar trebui să fie eradicat o dată pentru totdeauna.
În caz contrar, nu va fi domnul Schinas cu portofoliul său, ci americanii sau, chiar mai rău, chinezii cei care vor decide de mâine modul nostru de viață”, a declarat Dacian Cioloș în cadrul discursului său, susținut în fața noii Comisii Europene, în care a prezentat așteptările grupului Renew Europe de la noul colegiu al comisarilor.

Dacian Cioloș a argumentat, totodată, de ce a votat noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen:

„Facem acest lucru pentru că o bună parte din obiectivele, pentru care cei opt europarlamentari USR PLUS au primit votul cetățenilor români se regăsesc în programul noului colegiu al comisarilor:

Extinderea MCV la nivel european
☑Angajamentul de a lupta împotriva corupției prin operaționalizarea și finanțarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi
☑Păstrarea unui nivel consistent al fondurilor europene accesibile României prin politica de coeziune și politica agricolă comună
☑Angajamentul pentru incluziune și promisiunea implementării Garanției pentru Copii și Tineri
☑Organizarea unei conferințe privind viitorul Europei care să găsească soluții pentru democratizarea UE, inclusiv un mecanism de consultare permanentă a societății civile, pentru ca cetățenii să participe la deciziile instituțiilor europene

De asemenea, noua Comisie a inclus în programul său și marile teme de pe agenda grupului Renew Europe, pe care îl conduc: ambiția de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere al impactului asupra climei în 2050, cu o economie gata să facă față acestei provocări, și o orientare spre digitalizarea Europei cu un cadru de reglementare pentru inteligența artificială și o adevărată strategie europeană de date”.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dacian Cioloș, după ședința reunită a Birourilor Naționale PLUS și USR: Am ajuns la concluzia că drumul nostru este împreună și că trebuie să traducem acest „împreună” în fapte

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Fuziunea nu înseamnă doar o decizie juridică, ea nu are niciun sens dacă noi nu funcționăm deja împreună și dacă nu începem să gândim în mod coordonat și pe aceeași direcție. Acesta este obiectivul, de fapt, al acestor structuri: asta e modalitatea prin care noi ne putem apropia și ne putem concentra atenția pe obiective comune ale Alianței și nu doar pe obiective ale unui partid sau altul”, a subliniat președintele PLUS, Dacian Cioloș, vineri, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderul USR, Dan Barna, unde a prezentat principalele concluzii la care cele două formațiuni au ajuns în ședința reunită a Birourilor Naționale.

La rândul său, Dan Barna a declarat că mesajul pe care cele două formațiuni politice îl transmit este unul de unitate și de colaborare. Totodată, Dan Barna a reiterat susținerea Alianței pentru Klaus Iohannis în turul doi al alegerilor prezidențiale. „Miza este una foarte clară: alegerile locale sunt prioritatea pe care o avem în vedere. Vom solicita președintelui Klaus Iohannis și PNL ca alegerile în două tururi să devină o realitate. Există acum suport politic și rezultatul acesta care ne îndreptățește să revenim la normalitate și în democrația locală. Trebuie să ieșim din logica asta absurdă în care avem primari de localități aleși cu 8 sau 12%. Revenind la primari în două tururi, și aceasta e solicitarea pe care Alianța o face președintelui Klaus Iohannis și PNL să folosească toate resursele de care dispun, în acest moment, pentru a avea următoarele alegeri locale în două tururi.

Perspectiva alegerilor anticipate trebuie să devină, imediat după buget, prioritatea despre care am vorbit cu premierul Orban și cu președintele, înaintea crizei politice. Trebuie să intrăm cât mai repede într-o logică în care să putem face reforme. Or, pentru a putea face reforme, este nevoie de o majoritate parlamentară pe care să ne bazăm și care să susțină aceaastă reformă fundamentală de care are nevoie România”, a declarat Dan Barna.

De cealaltă parte, Dacian Cioloș a vorbit despre activarea structurilor comune de coordonare prevăzute de protocolul politic al Alianței, care va avea loc în perioada imediat următoare, conform deciziei luate în cadrul ședinței: „Am discutat astăzi ca principal subiect pe agenda noastră o primă evaluare a acestei campanii prezidențiale, dar asta într-un context mai larg în care Alianța a trecut deja prin două campanii și am tras niște învățăminte care ne duc la concluzia că, în perioada imediat următoare, obiectivul nostru e să întărim Alianța și să dăm semnalul că Alianța iese întărită din acest proces pentru că am învățat multe lucruri pe care trebeuie să le folosim în pregătirea candidaturilor și a campaniei pentru alegerile locale și parlamentare.

Această Alianță s-a constituit pentru a participa la toate cele patru rânduri de alegeri. Avem în față, acum, cele care sunt foarte importante – alegerile locale și parlamentare și am ajuns la concluzia că drumul nostru este împreună, că trebuie să continuăm împreună și că trebuie să traducem acest «împreună» în fapte și într-un mod de funcționare concret.

Am decis că, începând de săptămâna viitoare, vom activa și celelalte structuri ale Alianței, care încă nu sunt funcționale. În protocolul Alianței am prevăzut patru structuri de coordonare comună: această Comisie Națională de Coordonare, care reunește cele două Birouri Naționale ale celor două partide, care s-a întâlnit astăzi; avem deja o Comisie de Politici Publice care a fost constituită, formată din cinci membri de la fiecare dintre cele două partide și care deja lucrează împreună, iar în perioada următoare această comisie va lucra împreună pe pregătirea programului de guvernare și vom pregăti și o echipă de oameni cu viziune și cu expertiză, care vor urmari activitatea guvernului și vom veni si cu propuneri și idei.

Și mai avem o structură care urmează să fie activată: un Comitet Executiv al Alianței format din șase oameni – un coordonator general al acestui comitet, un coordonator de campanie, un purtător de cuvânt, un responsabil financiar, un responsabil juridic și un responsabil cu politici publice. Aceasta va fi structura de coordonare executivă a Alianței și am mai decis să constituim o Comisie de Integritate care să asigure analiza cazurilor de integritate dacă ele apar și când apar la nivelul Alianței.

Aceste structuri vor fi activate pentru ca această apropiere a celor două partide care fac parte din Alianță să aibă loc și de facto, etapă cu etapă, și să începem să lucrăm cât mai mult împreună și să începem să avem cât mai multe poziții comune și, evident, primul obiectiv e să pregătim candidații comuni pentru alegerile locale, dar în același timp, în paralel, ne pregătim și pentru eventualele alegeri anticipate, noi sperăm ca ele să aibă loc în perioada imediat următoare, după alegerile prezidențiale”.

De asemenea, Dacian Cioloș a făcut apel către români să iasă la vot duminică, subliniind faptul că Alianța îl susține fără echivoc pe Klaus Iohannis pentru un al doilea mandat la Cotroceni.

„E important să ieșim la vot și vreau să amintesc de anul 2016, când multă lume s-a simțit liniștită, lucrurile păreau că merg în direcția bună și am avut surprize, apoi, la alegerile din 2016 și în 2017 am început să ieșim din nou în stradă și să stăm în frig. Haideți să nu considerăm că lucrurile sunt deja decise pentru că nu sunt încă decise. Ele pot fi decise doar dacă noi ieșim la vot. Haideți o dată pentru totdeauna să valorificăm votul acesta ca să nu ne mai pară rău după aceea”, a spus liderul PLUS.

Citește în continuare

Stiri PLUS

CNPP: Sperăm că recunoașterea importanței rezultatelor Inventarului Forestier Național va fi urmată foarte repede de analize și de identificare de soluții

Publicat

pe

„PLUS consideră că putem și trebuie să trecem urgent la dezbateri referitoare la soluții concrete și eficiente pentru ca tema pădurilor să devină cu adevărat prioritară în țara aceasta pentru factorii de decizie și pentru toți cei care sunt implicați în managementul acestei resurse strategice”, susține Comisia Națională de Programe și Politici (CNPP), în cadrul unui comunicat de presă, prin care salută publicarea, de către ministrul Mediului, Costel Alexe, a rezultatului Inventarului Forestier Național cu privire la volumul de masă lemnoasă ce se taie în medie anual din pădurile României.

În același timp, însă, CNPP atrage atenția asupra pașilor următori care sunt necesari pentru a „stabili cauzele reale care au dus la acest bilanț înfricoșător” și, totodată, pentru a identifica „soluțiile reale, fezabile pentru a opri „hemoragia” de lemn din pădurile României.

„Apreciem foarte mult faptul că ministrul Mediului a făcut public rezultatul Inventarului Forestier Național cu privire la volumul de masă lemnoasă ce se taie în medie anual din pădurile României.

Oare înțelegem cu adevărat ce înseamnă 38,6 milioane de metri cubi lemn extras din pădurile noastre anual în condițiile în care în mod legal se pot extrage 18-20 milioane de metri cubi anual? Dincolo de faptul că lemnul care «a plecat» ilegal din pădurile noastre, fapt care are și implicații financiare majore, tăierile ilegale înseamnă și tăieri care ne afectează semnificativ pe noi, cetățenii acestei țări, pentru că afectează structura și sănătatea pădurilor noastre și serviciile de mediu pe care ni le furnizează pădurile.

Tăierile ilegale înseamnă uneori versanți destabilizați sau reducerea calității apei ce ne dă viață sau distrugerea locurilor de refugiu și liniște în cazul animalelor sălbatice care sunt alungate din habitatele lor naturale.

Bineînțeles, nu este suficient să știm doar volumul de masă lemnoasă extras din păduri și nici evaluarea procentelor pe tipuri de proprietate. Este nevoie de analize pe aceste cifre pentru a stabili cauzele reale care au dus la acest bilanț înfricoșător. Dincolo de corupție în «sistemul» silvic și în afara acestui «sistem», există și alte cauze care nu au fost analizate și discutate în mod serios și coerent până acum.

De exemplu, ne concentrăm în spațiul public pe acuzații mai mult sau mai puțin gratuite la adresa firmelor de prelucrare a lemnului. Dar nimeni nu ridică problema necesarului real de lemn de foc, care este mult mai mare decât ceea ce se pune pe piață în mod legal. Fără a înțelege cauzele profunde ale acestui fenomen, nu vom găsi soluții. Ca urmare, sperăm că recunoașterea importanței rezultatelor IFN va fi urmată foarte repede de analize și identificare de soluții.

Da, un Sistem de Urmărire a Masei Lemnoase (SUMAL) îmbunătățit este important. Păcat că am pierdut 3 ani de operaționalizare a sistemului deja îmbunătățit în 2016 și că a trebuit să o luăm de la capăt cu această îmbunătățire pentru că PSD a vrut să facă ineficient și acest instrument. Dar se pare că acest guvern înțelege importanța SUMAL și sperăm că va găsi soluții pentru îmbunătățirea lui rapidă.

Da, repunerea în funcțiune a platformei web Inspectorul Pădurii, cu imagini satelitare care dau «alarma» la orice intervenție în pădure, legală sau ilegală, este parte importantă din demersul de a reduce tăierile ilegale. Dar, așa cum s-a văzut, nu este suficient să avem instrumente performante de urmărire a tăierilor ilegale și a transporturilor de materiale lemnoase. Avem nevoie de mult mai mult pentru a rezolva această problemă.

PLUS consideră că putem și trebuie să trecem urgent la dezbateri referitoare la soluții concrete și eficiente pentru ca tema pădurilor să devină cu adevărat prioritară în țara aceasta pentru factorii de decizie și pentru toți cei care sunt implicați în managementul acestei resurse strategice. Trebuie identificate soluțiile reale, fezabile pentru a opri «hemoragia» de lemn din pădurile noastre, dar și pentru a avea un management performant, care să aibă în vedere cu prioritate rolul critic pe care îl au pădurile pentru sănătatea societății, pentru o calitate ridicată a vieții în România”, transmite CNPP.

Precizările CNPP vin în contextul în care ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunțat, vineri, că ȋn România se taie, ȋntr-un an, aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale, confirmând în acest fel cifrele negre ale activiștilor, făcute publice în luna octombrie, potrivit cărora tăierile ilegale sunt cuprinse între 8,8 milioane şi 20 milioane de metri cubi anual, potrivit G4Media.ro.

„Primul lucru pe care am vrut să ȋl văd când am venit la minister a fost raportul Inventarului Forestier Naţional. Eram familiarizat cu subiectul din discuțiile de la Comisia de Mediu din Cameră și din articolele din presă, însă eram curios să văd varianta oficială. Am descoperit acolo nişte cifre şocante, atât de şocante ȋncât la prima citire mi-a fost greu să le cred. L-am chemat la Minister pe domnul Marin Gheorghe, responsabilul pentru realizarea IFN, să ȋmi explice exact cum s-a derulat tot procesul de documentare, care au fost tehnicile folosite, care sunt indicatorii, iar după ce am ascultat toate explicaţiile, vă spun că am acceptat ȋn integralitate acest raport. Datele de acolo sunt reale.

Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”, a afirmat, vineri, Costel Alexe.

În ceea ce privește Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL), Costel Alexe a declarat că urmează să participe la o întâlnire cu STS unde se va discuta modul în care se poate grăbi operaționalizarea acestui sistem.

Citește în continuare

Cele mai citite