Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Este momentul ca președintele Iohannis să anunțe organizarea unui referendum privind independența justiției în România

Publicat

pe data de

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, îi cere președintele Klaus Iohannis să anunțe organizarea unui referendum privind independența justiției în România, în condițiile în care nu mai există niciun dubiu că singurul scop al PSD-ALDE este distrugerea sistemului de justiție și a ideii de dreptate, iar tentativele de discreditare a Laurei Codruța Kovesi reprezintă „un nou pas din planul lor mârșav”.

„De doi ani, PSD și ALDE conlucrează susținut cu un scop clar: distrugerea sistemului de justiție și a ideii de dreptate. Nu mai există niciun dubiu că asta face parte din planul coaliției aflate la guvernare, chiar dacă a mințit permanent că preocupările sale ar fi legate de economie și de bunăstarea noastră, a românilor. PSD și ALDE au blocat parchetele, au încercat pensionarea magistraților ca să scape de cei incomozi, au modificat codurile penale și au făcut presiuni inimaginabile într-un sistem democratic asupra oamenilor din justiție și a sistemului de justiție.

Ceea ce fac acum PSD și ALDE pentru a o discredita pe Laura Codruța Kovesi este un nou pas din planul lor mârșav. Teama că adevărul va ieși la iveală și că se va dovedi că România este condusă de un grup cu intenții și practici mafiote îi face să acționeze disperat”, a scris Dacian Cioloș pe Facebook.

Liderul PLUS a subliniat faptul că PSD-ALDE pun „piedici uriașe în calea dezvoltării economice a acestei țări” prin girarea corupției.

„A venit vremea să punem capăt ambiguităților și să întrebăm românii prin referendum în ce au încredere: în justiția apărată de Constituție sau în justiția politizată de către PSD-ALDE.

Poporul român își dorește bunăstare, siguranța zilei de mâine, nu distrugerea justiției. Sunt doi ani de când românii au decis să-și ia soarta în mâini. Ies în stradă pentru a apăra justiția de atacurile din ce în ce mai murdare venite din partea celor aflați la putere.

Ar trebui să înțelegem cu toții că una dintre piedicile uriașe în calea dezvoltării economice a acestei țări este corupția. Mecanismele și rețelele de interese născute între o parte importantă a clasei politice și afaceriștii asociați ei au deturnat sume uriașe care ar fi trebuit să ajungă la investițiile necesare dezvoltării și bunăstării societății românești”, a mai spus Dacian Cioloș.

În final, liderul PLUS îi cere șeful statului să organizeze referendumul pe Justiție.

„Este momentul să clarificăm acest lucru și să arătăm PSD-ALDE că românii nu girează această uriașă înșelătorie. Este momentul ca președintele Iohannis să anunțe organizarea unui referendum privind independența justiției în România”, a conchis Dacian Cioloș.

Parcursul acestui referendum anunțat de președintele Klaus Iohannis a fost următorul:

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, pe 23 ianuarie 2017, că va începe demersurile pentru declanșarea unui referendum privind modificările din Justiție, propuse la acel moment de PSD-ALDE la legea graţierii şi Codurile penale, acuzând coaliția de guvernare că dorește să dea lovitura de graţie statului de drept.

„Această temă (a graţierii, n.r.) în mod nefericit a devenit o temă naţională, este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii şi dacă aşa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu.

Şi atunci, dacă guvernanţii au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă. Aparent, vorbim despre chestiuni legate de justiţie, aparent vorbim despre ordonanţe de urgenţă pe teme concrete. În realitate, dragi români, vorbim despre ce naţiune vrem să fim. Vrem să fim o naţiune puternică, un stat de drept, sau vrem să fim o naţiune aşa şi aşa, cu un stat de drept care poate fi înmuiat şi discutat.

Vrem să fim o naţiune care seamănă cu generaţia care a făcut Mica Unire sau vrem să fim o naţiune care nu îndrăzneşte să ridice vocea? Vrem să fim o naţiune între celelalte naţiuni aşa cum sunt naţiunile europene sau vrem să fim o naţiune care nu îndrăzneşte să ridice vocea în corul naţiunilor europene?

Aşadar, dragii mei, trebuie să ne hotărâm ce fel de naţiune suntem, ce fel de naţiune vrem să fim. Eu îmi doresc o naţiune puternică. Eu îmi doresc o naţiune de oameni mândri şi liberi. Românii sunt mândri şi liberi şi îmi doresc o naţiune condusă de politicieni integri, îmi doresc o naţiune condusă de politicieni competenţi!”, declara, la acel moment, Klaus Iohannis.

În ziua următoare, Klaus Iohannis a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă:

„Marţi, 24 ianuarie a.c., preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”.

Pe 13 februarie 2017, Parlamentul vota, în unanimitate, avizarea referendumului propus de președinte, dar șeful statului nu a mai parcurs pașii următori pentru convocarea consultării populare.

Subiectul a fost reluat de președinte la începutul lunii noiembrie 2017, în contextul discuțiilor despre modificările aduse legilor Justiției, declarând că obiectivul său principal îl constituie „păstrarea independenței justiției și păstrarea eficienței și eficacității sistemului de justiție”, drept pentru care avertizează că se va implica „activ” și că va face uz de toate atribuțiile sale constituționale.

Șeful statului a lăsat să se înțeleagă, la acel moment, că ar putea reveni asupra ideii organizării unui referendum pe justiție și anticorupție.

„Pentru mine, obiectivul principal este păstrarea independenței justiției și păstrarea eficienței și eficacității sistemului de justiție. Ca să păstrăm aceste lucruri sau să îmbunătățim aceste lucruri, sigur, se poate discuta despre modificări ale legislației. În faza în care suntem acum, când nu mai știm cine a propus și ce a propus, nu aș face astfel de evaluări. Sper ca din dezbaterea parlamentară să reiasă proiecte de legi, care într-adevăr fac bine justiției și nu fac rău independenței justiției.

De la a corecta legislația – ceea ce, în esență, ar fi fost un lucru bun – până la o ciopârți, ceea ce se întâmplă se pare acum, este cale lungă și nu ar trebui să o parcurgem.

Ministrul Justiției a reușit în speță și cu rezultate remarcabile negative să se demonstreze că se poate și mai netransparent, și mai neclar, și mai incert decât până acum. Niciodată n-am avut, până acum, o astfel de procedură viciată pe legiferare.

Sper ca din dezbaterea parlamentară să iasă legi care fac bine, şi nu rău, justiţiei, independenţei justiţiei.

Voi foarte activ în acest proces legislativ şi voi face uz de toate atribuţiile.

Sunt dispus să folosesc absolut toate pârghiile și prerogativele prezidențiale pentru a interveni în aces proces, în sensul păstrării independenței justiției”, declara, la acel moment, Klaus Iohannis.

Pe 12 iunie 2018, în contextul revocării Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, Klaus Iohannis a făcut din nou referire la subiectul referendumului, fără să anunțe, însă, ceva concret, doar afirmând că este nevoie de o amplă dezbatere în societate, cu toți actorii implicați, pentru a lămuri situația Justiției și că, la finalul unei astfel de dezbateri, se poate ajunge la un referendum.

„Evident ca toată dezbaterea a pornit în jurul luptei anticorupție și atunci, sigur, se pune întrebarea legitimă: dacă atâția politicieni sunt nemulțumiți cu lupta anticorupție, dacă au fost atâtea discuții mai este nevoie de lupta anticorupție în România? Aici răspunsul meu este ferm și clar: România are nevoie de lupta anticorupție

Putem să constatăm destul de ușor că PSD încearcă de o bună vreme încoace să amputeze puterile Președintelui. Atenție! Un partid, PSD, încearcă să amputeze puterile Președintelui României. (…) Nu cumva aceste legi(ale justiției – n.r.) au fost modificate și pentru a diminua puterea Președintelui? Deci este clar că PSD încearcă cu toate mijloacele de care dispune să diminueze puterea Președintelui.

Dacă citim motivarea, se pune întrebarea: care mai este statutul procurorilor în România? După această decizie mai sunt procurorii independenți, așa cum ni-i dorim ca să fie eficienți, de exemplu, în lupta anticorupție? Sau sunt duși procurorii mai degrabă în subordinea ministrului justiției decât sub autoritatea ministrului justiției, așa cum scrie în Constituție? Este o întrebare la care trebuie să răspundem.

O altă întrebare care, evident, se pune în același context: avem un nou super-ministru al justiției? Avem un nou super-ministru al justiției care decide și Președintele execută?! Fără să se țină seama de avizul CSM?

Ce mai este CSM? Cum poate CSM să-și îndeplinească rolul principal pe care îl are, conform Constituției, de garantare a independenței justiției, dacă CSM nici nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror, a unui procuror-șef.

Iată întrebări la care, încet, încet trebuie să înceapă să răspundă și unii, și alții. Sunt întrebări care trebuie să primească un răspuns după o dezbatere publică, clară, sănătoasă, extinsă și eu sunt dispus să pun aceste întrebări într-o dezbatere publică. Un referendum poate să fie eventual finalul, la finalul unei astfel de dezbateri”, declara, la acel moment, Klaus Iohannis.

Ulterior, pe 24 octombrie 2018, subiectul referendumului era adus din nou în atenția publică, de această dată prin vocea liderului USR, Dan Barna, care, în urma consultărilor de la Cotroceni – unde îi propusese președintelui să inițieze referendumul, fiind strânse deja peste un milion de semnături pentru inițiativa „Fără penali în funcții publice” – a declarat că Iohannis nu exclude această variantă, dar a cerut timp de gândire.

„Președintele a fost de acord că această inițiativă poate fi un subiect de discuție pentru un referedum pe justiție, a rămas să ne mai gândim, să vedem cum evoluează situația.”, afirma atunci Dan Barna.

Mai apoi, pe 18 decembrie 2018, la o întâlnire cu tinerii din București, Klaus Iohannis a declarat că varianta referendumului „rămâne în discuție”, cu mențiunea că nu putea fi organizat „în perioada sărbătorilor de iarnă”.

„I-am rugat pe colegii mei să studieze problema, să vedem cum putem să abordăm chestiunea în așa fel încât să fie și eficientă. Nu vrem să ne jucăm de-a referendumul, ci dacă îl facem, să fie util. Un referendum convocat de președinte nu produce rezultate obligatorii și acest lucru trebuie știut”, mai spunea atunci Klaus Iohannis.

Stiri PLUS

Vlad Voiculescu: Orice plan serios de dezvoltare a unui oraș începe și se termină cu oamenii lui

Publicat

pe

Vlad Voiculescu, candidatul desemnat de PLUS la Primăria Capitalei, și-a lansat, vineri, planul pentru București, alături de echipa sa și în prezența liderului PLUS, Dacian Cioloș, și a europarlamentarilor Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu și Dragoș Tudorache. Viziunea, principiile și măsurile programului sunt disponibile pe platforma bucurestiuloamenilorbuni.ro, acolo unde Vlad Voiculescu i-a invitat pe toți cei care doresc să ia parte la acest proiect să se implice și să contribuie.

„Orice plan serios de dezvoltare a unui oraș începe și se termină cu oamenii lui. Întotdeauna este vorba de oameni și un oraș, dacă vrea să aibă succes, cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă este să facă acel oraș în așa fel încât oamenii să vrea să investească material, dar, mai ales, să își investească speranțele acolo. Dacă un oraș reușește să facă oamenii să își investească speranțele acolo, să își facă planuri, acela este un oraș de succes. Acel oraș va atrage investiții, acel oraș va atrage oameni buni, acel oraș va deveni din ce în ce mai bun cu oamenii. Orașul ăsta are o mulțime de oameni buni, mă întâlnesc cu zeci sau sute în fiecare zi”, a declarat Vlad Voiculescu în debutul discursului său.

Vlad Voiculescu a vorbit despre principalele probleme ale Capitalei și despre modul în care ele au fost adâncite sau ignorate de actuala administrație, condusă de Gabriela Firea. „Vedem calitatea aerului în București, problema aceasta care ne-a fost ascunsă atâta vreme și vedem în general că orașul acesta este condus pe contrasens. Acolo unde e nevoie de investiții serioase ni se oferă vouchere, acolo unde e nevoie de servicii sanitare de calitate ni se oferă excursii în Grecia sau târguri sau luminițe. Niciodată lucrurile esențiale nu au fost mai departe de o administrație a Bucureștiului decât acum.

Dacă ești investitor în București și vrei să faci aici o afacere, să creezi locuri de muncă niciodată parcă nu au fost mai multe bariere. Dacă ești un om vulnerabil în București, parcă niciodată administrației nu i-a păsat mai puțin de tine. Mai presus de toate, dacă vorbiți cu orice investitor de aici o să auzim cu toții același lucru: că sunt oameni buni, că ai cu cine să faci treabă în România. Ce o să auzim întotdeauna, de asemenea, e că nu ai cu cine în administrația publică, că în instituțiile publice și aici vorbim mai ales de instituția Primăriei Capitalei și de cele din subordine, cumva, lucrurile nu merg”.

Potrivit lui Vlad Voiculescu, principiile care stau la baza planului său pentru București sunt: curățenia morală, în administrație și în buget, calitatea, controlul și colaborarea. „Ca să recâștigi încrederea oamenilor, primul lucru pe care trebuie să îl faci e să încetezi să minți”, a punctat Vlad Voiculescu, subliniind faptul că “primarul nu trebuie să fie doar un administrator, ci trebuie să poată să fie un avocat al oamenilor, să ceară lucruri în numele bucureștenilor”, iar „controlul trebuie să rămănă într-o măsură cât mai mare la cetățeni”.

„Tot ce putem să facem cu adevărat important este să venim împreună”, a mai evidențiat Vlad Voiculescu.

Vlad Voiculescu a explicat că nu a plecat de la zero în acest demers: „S-au făcut foarte multe lucruri bune în București, mai ales la nivel de concept. Există planuri care, de multe ori, au rămas pe hârtie. Există «Concept Strategic București 2035» – probabil că nu mai țineți minte. Este documentul care stă la baza Planului Urbanistic General. A fost un efort masiv, coordonat de domnul profesor Liviu Ianoși, de la Ion Mincu. E un efort care a fost pus în sertar. Domnul Ianoși este în echipa de experți neafiliați politic, care și-au asumat să lucreze alături de noi pentru planul pentru București.

Poate ați auzit de planul PMUD – este un document pentru care am plătit aproape un milion de euro, de 827 de pagini care ne spune ce ar trebui să facem, un document finalizat în 2015. Credeți că a ținut cineva cont de asta? Credeți că Primăria Capitalei a ținut cont de asta? Nu, a făcut exact pe dos! Este un alt document care este pus la sertar.

Aici aveți un document care vorbește despre dezvoltarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și despre implementarea lor. Acest volum este coordonat de Ana Drăguțescu – este unul dintre românii care lucrează în străinătate. Ana Drăguțescu este unul dintre membrii echipei, este coordonatorul sectorului de mobilitate”.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Tudorache: Mi-aș fi dorit ca rezoluția adoptată ieri să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile

Publicat

pe

„Energia nucleară, cu toate riscurile, este o soluție curată, care poate să ajute o țară ca România și toate celelalte state membre care includ în mixul lor energetic soluția nucleară”, a subliniat președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, în cadrul unei postări pe Facebook, precizând faptul că și-ar fi dorit ca rezoluția privind Pactul Ecologic European, adoptată de Parlamentul European, „să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile în perioada de tranziție către un mix energetic bazat doar pe energia verde”.

„Înțeleg motivațiile colegilor mei din Parlamentul European în ceea ce privește întarirea și nuanțarea celor mai potrivite direcții atunci când discutăm despre Pactul Verde European. Este un subiect important care merită toată atenția, mai ales că ne aflăm în fața unor provocări uriașe pentru viitorul nostru. Mi-aș fi dorit, totuși, ca rezoluția adoptată ieri să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile în perioada de tranziție către un mix energetic bazat doar pe energia verde.

România trebuie să își ajusteze politicile publice și viziunea de dezvoltare economică viitoare la aceste realități. Avem, ca țară, interese particulare care țin de energia nucleară și de gaz, așa cum avem și zone monoindustriale carbonifere care trebuie să beneficieze de programe de reconversie pentru a ajuta tranziția. Energia nucleară, cu toate riscurile, este o soluție curată, care poate să ajute o țară ca România și toate celelalte state membre care includ în mixul lor energetic soluția nucleară.

România are mare nevoie de politici solide, pe termen lung, de delegații europene profesoniste, bine informate și acordate la situațiile specifice din țară, la care să se adauge un guvern capabil să facă abstracție de jocuri politice mărunte, să înțeleagă și să promoveze interesele strategice ale țării. România nu își permite să facă abstracție de evoluțiile internaționale și cred că este nevoie să anticipăm și să găsim soluțiile cele mai bune.

Primul obstacol în această direcție este lipsa de responsabilitate pe care încă o regăsim la unii oameni politici și de aceea e nevoie să schimbăm complet și rapid clasa politică veche”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Tudorache: Am decis să susțin un amendament pentru sprijinirea producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, este în favoarea sprijinirii producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European, afirmând, într-o postare pe Facebook, că va susține un amendament în acest sens. Dragoș Tudorache a declarat că este conștient de faptul că Europa are nevoie „de o monitorizare extrem de atentă a riscurilor care vin dinspre folosirea energiei nucleare”, însă a subliniat faptul că, „spre deosebire de energia produsă din combustibilii fosili, cea nucleară contribuie substanțial la protejarea mediului”.

„Am decis să susțin un amendament pentru sprijinirea producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European pe care Parlamentul European o va adopta săptămâna aceasta. Am luat această decizie pentru a mă asigura că statele membre ale Uniunii Europene vor decide care va fi mixul energetic pe care îl vor folosi.

Sunt conștient că avem nevoie de o monitorizare extrem de atentă a riscurilor care vin dinspre folosirea energiei nucleare, dar la fel de clar este faptul că, spre deosebire de energia produsă din combustibilii fosili, cea nucleară contribuie substanțial la protejarea mediului.

În ceea ce privește România, știm că suntem într-o situație delicată atât timp cât mixul nostru energetic este susținut în proporție de aproximativ 50% de cărbune și nuclear. O eventuală micșorare rapidă a folosirii celor două surse ne-ar aduce într-o situație dramatică din perspectivă economică și socială.

Avem resurse importante de gaze naturale pe care încă nu reușim să le extragem din cauza politicilor defectuoase ale guvernării PSD. Aștept de la actualul Executiv semnale clare și acțiuni care să nu lase loc speculațiilor în ceea ce privește sectorul energetic românesc”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

Citește în continuare

Cele mai citite