Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dacian Cioloș, despre reforma din Sănătate: Nu e suficient să crești salariile, trebuie să le dai o perspectivă profesională medicilor și să le creezi condițiile pentru ca ei să își poată face meseria cu demnitate

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Liderul PLUS, Dacian Cioloș, președinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European, a prezentat, duminică, la Brașov, principalele măsuri pe care PLUS le propune privind reforma sistemului românesc de sănătate.

„Sănătatea e un serviciu de bază pe care, din păcate, în momentul de față, România nu îl poate asigura corespuzător și este unul dintre motivele pentru care pleacă, în fiecare an, sute de medici. Tot din cauza modului în care funcționează sănătatea sunt foarte mulți oameni care pleacă să muncească în afară și să își educe copiii și să poată să se trateze în afară.

De asta o reformă în sistemul de sănătate este esențială și aici sunt, din punctul nostru de vedere, niște lucruri pe termen scurt de făcut. Mă gândesc la investiții în infrastructura de sănătate, la investiții în resursa umană pentru sănătate și evident că mă gândesc la medici, dar și la asistenți și la celălalt personal care lucrează în sănătate. Ne gândim la modul de asigurare și de aprovizionare cu medicamente, la modul în care folosim resursele financiare în sistemul de sănătate, la dotarea spitalelor și ne gândim la modul în care e acordată asistența medicală nu doar în orașele mari, ci și în orașele mici și în mediul rural.

Ne gândim într-o perspectivă pe termen mediu și la eficiența sistemului public de sănătate și modul în care sistemul public de sănătate poate și trebuie să coexiste cu sistemul privat, care din păcate a luat-o înaintea sistemului public în acești ani și în România, și are nevoie, din punctul nostru de vedere, de o coordonare cu sistemul public, inclusiv din perspectiva utilizării resursei umane, a medicilor și chiar a sistemului de asigurări de sănătate.

Poate că n-ar fi rău să ne gândim ca dincolo de CNSAS să existe și alte case de asigurări de sănătate, care puse în concurență în a asigura servicii de mai bună calitate, oamenii să poată să aleagă, să se ducă acolo unde știu că sunt tratați corespunzător. Și să ne gândim și la o combinație între sistemul de asigurări medicale obligatorii, pachetul acela minim, și un sistem de asigurare mutuală. Decât să dai șpagă la medic ca să fii tratat mai bine, poate mai bine plătești o asigurare complementară într-un sistem mutual care poate să fie de întreprindere sau un alt tip de sistem și să combinăm cele două sisteme: cel de stat obligatoriu și cel mutual, asigurând în același timp un pachet de servicii minime pentru toată lumea, pe baza sistemului public obligatoriu.

În infrastructură, ce ne propunem noi, încă din primul an de guvernare, este să facem o evaluare a tuturor structurilor spitalicești din țară ca să știm foarte clar cum stăm. Nu o să fie o surpriză probabil să vedem că cea mai mare parte din aceste spitale trebuie renovate și unele dintre ele poate chiar trebuie date jos complet și reconstruite, dacă ne gândim la infecțiile nosocomiale.

Cu siguranță vom avea nevoie să construim alte spitale noi. Noi încă din 2016, Vlad Voiculescu la Ministerul Sănătății venise cu un plan de reconstrucție a spitalelor pe o perioadă de minimum zece ani cu un miliard de euro investiții. O să vă întrebați de unde pot să vină acei bani. O mare parte din ei îi putem mobiliza din resurse europene: sau din fonduri structurale europene, sau din programe cu Banca Europeană de Investiții, sau cu BERD-ul.

Deci reconstrucție a spitalelor cu un astfel de program și ne gândim tot cu un plan pe care Vlad l-a prezentat atunci cu echipa, un sistem în care să avem companii care să asigure construcția acestor spitale și care apoi să asigure și managementul acestor spitale pentru că în felul ăsta suntem siguri că e făcută responsabil construirea lor și care să asigure apoi și managementul privat al acestor spitale, care rămân ale statului, dar ele sunt gestionate pe un contract de management. Faptul că ești un foarte un medic nu înseamnă că vei fi și un bun manager al spitalului respectiv și atunci managementul spitalelor trebuie asigurat pe bază de contract cu responsabilități foarte clare și secțiile de specialitate conduse de medici care au responsabilitatea din punctul de vedere al serviciului actului medical.

Urgența vor fi, evident, aceste spitale regionale care, din păcate, nici până astăzi, după trei ani, nu sunt încă în fază de construire și apoi, evident, trebuie să ne uităm la spitalele județene, unde trebuie să regândim nu doar dotarea acestor spitale, ci în unele cazuri, și acolo construcții noi pentru că marea problemă pe care o avem în multe astfel de spitale județene este că secțiile sunt împrăștiate peste tot în oraș.

Apoi, serviciile medicale trebuie să poată să fie acordate și în zonele mai puțin favorizate, în orașele mici, în mediul rural unde e nevoie și de alte pachete și măsuri și de servicii care să fie puse la dispoziția medicilor și personalului medical pentru ca ei să ia decizia să locuiască și să lucreze acolo ca să poată furniza aceste servicii.

Nu e suficient să crești salariile, trebuie să le dai o perspectivă profesională medicilor și să le creezi condițiile pentru ca ei să își poată face meseria cu demnitate. Și aici trebuie perspective mult mai clare legate de carieră, de rezidențiat, de locurile în care poți să îți desfășori activitatea apoi, de perspectiva evoluției, inclusiv într-un spital.

Apoi aprovizionarea cu medicamente. Aici sunt iar câteva lucruri simple de făcut: lista aceea cu medicamentele esențiale, unde Vlad a luat lista OMS ca să nu existe interpretări că cineva pune pe listă un medicament pentru că interesează o firmă sau alta. Acea listă trebuie bătută în cuie și eventual ameliorată atunci când e cazul. Trebuie să ne asigurăm că ținem sub control exportul paralel de medicamente, să facem o licitație pentru achiziții de medicamente centralizată la nivel național sau cum începuse Vlad Voiculescu, chiar la nivel regional cu țările din jur ca să putem scădea costurile cu aprovizionarea de medicamente”, a detaliat liderul PLUS.

Stiri PLUS

Cine sunt candidații la funcția de coordonator regional PLUS și care sunt atribuțiile acestora

Publicat

pe

Sâmbătă, în prima zi a Convenției Naționale Extraordinare, membrii PLUS delegați își vor alege coordonatorii regionali, al căror principal rol este, conform Statutului partidului, asigurarea colaborării și schimburilor de experiență dintre filialele județene PLUS din aceeași regiune, implementarea unitară la nivel regional a hotărârilor structurilor de conducere ale PLUS de la nivel național, precum și reflectarea în politicile propuse de PLUS la nivel național a ideilor, propunerilor și nevoilor identificate la nivel regional.

În cadrul Convenției vor fi desemnați prin vot maximum cinci coordonatori regionali pentru fiecare dintre următoarele zone geografice, alegând dintre primii 10 candidați din fiecare regiune, clasați în ordinea voturilor obținute în cadrul alegerilor regionale:

a) Regiunea Nord-Est, cuprinzând județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui;
b) Regiunea Sud-Est, cuprinzând județele Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța;
c) Regiunea Sud-Muntenia, cuprinzând județele Prahova, Dâmbovița, Argeș, Ialomița,
Călărași, Giurgiu, Teleorman;
d) Regiunea Sud-Vest-Oltenia, cuprinzând județele Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinți;
e) Regiunea Vest, cuprinzând județele Hunedoara, Arad, Caraș-Severin, Timiș;
f) Regiunea Centru, cuprinzând județele Harghita, Mureș, Alba, Covasna, Brașov, Sibiu;
g) Regiunea Nord-Vest, cuprinzând județele Maramureș, Satu Mare, Bihor, BistrițaNăsăud, Sălaj, Cluj.
h) Regiunea București-Ilfov, cuprinzând sectoarele Municipiului București și județul Ilfov;
i) Diaspora

Lista candidaților la funcția de Coordonator Regional este următoarea:

Coordonatorii regionali aleși în cadrul Convenției Naționale Extraordinare din 7-8 decembrie 2019 vor avea următoarele atribuții:

• Susțin o colaborare eficientă interjudețeană, atât între echipele de conducere județene, cât și între echipele operaționale, inclusiv prin organizarea ședințelor online/offline cu Birourile filialelor județene sau cu echipele de resort;
• Contribuie la implementarea unitară, la nivel regional, a hotărârilor structurilor de conducere ale PLUS de la nivel național și sesizează organele statutare în cazul neimplementării sau nerespectării acestor hotărâri;
• Sprijină echipele județene în îndeplinirea obiectivelor asumate;
• Sunt primul punct de contact pentru filialele județene din regiunea respectivă, în momente de criză și/sau când se prezintă o urgență care nu poate fi rezolvată, în timp util, de către conducerea județeană;
• Asigură transmiterea la nivel local a hotărârilor adoptate la nivel național;
• Pot interveni în medierea conflictelor din interiorul filialelor județene din regiune;
• Participă la agrearea contractelor de performanță între Biroul Național și Birourile filialelor din regiune și monitorizează implementarea acestora;
• Prezintă semestrial un raport de activitate către filialele județene din regiune, precum și către Consiliul Național;
• Realizează o analiză semestrială a activității filialelor județene din regiunea lor;
• Comunică la nivel regional în numele PLUS, în coordonare cu echipa națională de comunicare PLUS și cu conducerea de la nivel județean;
• Pot participa, fără drept de vot, la orice ședință a organelor de conducere din cadrul filialelor județene, la ședințele comunităților din regiunea coordonată, precum și la orice alte activități organizate de către acestea;
• Participă lunar, fără drept de vot, la cel puțin o ședință (fizică sau online) cu membrii unuia dintre birourile județene din regiunea pe care o coordonează. Pe o durată de 6 luni, fiecare coordonator regional trebuie să participe minim o dată la o ședință a fiecărui birou județean din regiunea a cărei coordonare o asigură;
• Convoacă o dată la trei luni reprezentanții birourilor județene din regiunea pe care o coordonează pentru a evalua împreună activitatea PLUS din regiune și pentru a stabili prin consens direcțiile, prioritățile și obiectivele județene și regionale pentru următoarele trei luni;
• Susțin schimbul de bune practici în toate domeniile activității politice a PLUS, la nivel regional;
• Facilitează împreună cu președinții filialelor județene reflectarea la nivel național a necesităților și viziunilor responsabililor de politici publice din cadrul birourilor județene, prin colaborarea dintre aceștia și Comisia Națională de Politici și Programe;
• Își asumă în cadrul echipei de coordonatori regionali din respectiva regiune unul dintre următoarele roluri: strategie politică, politici publice, extindere și consolidare organizațională, comunicare publică, dezvoltarea activității de tineret. Rolurile vor fi asumate la începutul mandatului și pot fi modificate, ulterior, cu acceptul celorlalți coordonatori regionali din regiune.
• Monitorizează respectarea termenelor menționate în Statut și Regulament, pentru validarea/invalidarea de către filiale sau, după caz, comunități locale a potențialilor noi membri (inclusiv pentru cei cu activitate politică anterioară);
• Sprijină conducerile județene și echipele operaționale în procesele de planificare strategică, inclusiv prin mentorat în construirea unor planuri de acțiune viabile și implementarea acelor planuri;
• Sprijină echipele județene în planificarea unui calendar de evenimente de impact, cu vizibilitate maximă;
• Sprijină echipele județene în organizarea de consultări cu actorii relevanți din județ și/sau din regiune;
• Sprijină echipele județene în identificarea potențialilor viitori candidați pentru funcții publice;
• Susțin Birourile Județene în procesul de desemnare a candidaților PLUS pentru funcțiile de primar de municipiu reședință de județ și președinte de Consiliu Județean, prin formularea de evaluări de oportunitate pentru fiecare din candidații supuși consultării membrilor, conform Art. 45, alin. 2 din Regulamentul Intern.
• Asigură un proces statutar și regulamentar de organizare a alegerilor județene și a alegerilor la nivel de comunități, cu excepția situațiilor în care candidează pentru orice funcții în cadrul acestor alegeri;
• Sprijină echipele județene în interacțiunile lor cu partenerii din alianțe politice sau electorale, precum și în raport cu reprezentanții altor partide;
• Asigură comunicarea către membrii din regiune a mesajelor de interes regional, prin intermediul structurilor de conducere de la nivel local.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Tineret“: Trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, a prezentat, în cadrul unei postări ample pe Facebook, propunerile sale în ceea ce privește noua formă a „Garanției pentru Tineret“, în contextul angajamentului luat de noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a o transforma „într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor, cu un buget crescut și raportări periodice”. În acest sens, Dragoș Pîslaru a subliniat faptul că „obiectivul nu trebuie să fie doar sprijinirea tinerilor în educație și formare sau un loc de muncă, ci și să îi scoată „din nou pe drum, în diverse moduri”.

„Am găzduit astăzi în Parlamentul European evenimentul cu tema «Generația Invizibilă: ce urmează pentru tinerii inactivi din Europa?»

Mesajul principal pe care l-am transmis este acela că trebuie să construim poduri, nu ziduri. Tinerii simt adesea că există o anumită barieră între ei și reprezentanții lor care nu înțeleg provocările actuale și sunt departe de perspectiva lor asupra societății în continuă schimbare. Tinerii care nu ocupă un loc de muncă, care nu au educație sau formare profesională (NEET), în special cei care nu dețin competențele necesare, tinerii cu dizabilități, tinerii cu probleme de sănătate sau de familie sau cei care provin din medii defavorizate, se confruntă cu bariere specifice în ceea ce privește accesul pe piața muncii.

În ultimii șase ani, UE a abordat o integrare a tinerilor pe piața muncii printr-un instrument principal, „Garanția pentru tineret” – angajamentul politic luat de statele membre în 2013 de a oferi fiecărei persoane sub 25 de ani o ofertă de angajare, educație continuă, ucenicie sau stagiu într-o perioadă de 4 luni de la terminarea indemnizației de șomaj. Acest angajament a fost completat de «Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri», principalul program de finanțare al UE pentru facilitarea derulării garanției pentru tineret, 6,4 miliarde de euro destinate să sprijine anumite regiuni în care șomajul tinerilor a fost mai mare de 25% (ceea ce însemna 20 de state membre ). Această garanție pentru tineri a ajutat 3,5 milioane de tineri pe an să se pregătească, să învețe sau să muncească.

Acum, noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat în programul de lucru că va transforma «Garanția pentru Tineret» din 2013 într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor, cu un buget crescut și raportări periodice.

În timp ce așteptăm să aflăm cum va arăta acest instrument, cred că în primul rând, această nouă garanție de tineret trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă. Obiectivul nu trebuie să fie doar sprijinirea tinerilor în educație și formare sau un loc de muncă, ci și să îi scoată «din nou pe drum», în diverse moduri. O investiție care să poată aborda provocările lor individuale, să le dezvolte abilitățile necesare pentru a se adapta la piața muncii și a contribui astfel la bunăstarea lor economică și socială”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Concret, Dragoș Pîslaru propune următoarele măsuri: „În primul rând, trebuie să ne gândim la suportul individual, cum să ascultăm și să răspundem nevoilor individuale. Eurofound a sugerat deja că diversitatea NEET-urilor include șomeri de scurtă durată și de lungă durată, persoane bolnave sau cu handicap, cei care nu pot lucra din cauza responsabilităților familiale, cei care sunt descurajați de lipsa de oportunități, cei care sunt cei mai vulnerabili. Tinerii aflați în situații vulnerabile au adesea provocări personale care ar putea afecta implicarea lor, iar aceste provocări trebuie să fie abordate înainte de a continua orice muncă pentru îmbunătățirea abilităților lor sau pentru a se gândi să obțină un loc de muncă. Acest lucru poate fi, de asemenea, completat de o combinație de consiliere și îndrumare oferite de profesioniști dedicați și special instruiți.

În al doilea rând, trebuie să susținem implicarea timpurie a tinerilor.

– Activități de orientare / profilare pentru a evalua interesele, aspirațiile și opțiunile tinerilor în ceea ce privește educația, formarea și oportunitățile de angajare și pentru a-i ajuta să înțeleagă realitatea lumii muncii. Acestea trebuie să fie completate de planuri de acțiune individuale, care să conțină recomandări adaptate fiecărei situații și care să contureze următorii pași pentru progresul lor.
– Oferirea de sprijin financiar pentru tinerii vulnerabili care participă la programe active pe piața muncii, cum ar fi o indemnizație lunară, care acoperă unele cheltuieli, cum ar fi costurile de transfer.
– Angajatorii joacă un rol esențial pentru a găsi locuri de muncă durabile pentru tineri și pentru a crea oportunități de formare. O legătură între instituții și angajatori este, de asemenea, importantă pentru ca angajații să conștientizeze problemele cu care s-ar putea confrunta tinerii aflați în situații vulnerabile și pentru a oferi sprijin angajatorilor pentru a înțelege și aborda aceste probleme.

Nu în ultimul rând, trebuie să explorăm modalități de a măsura succesul programelor. Ar trebui să ne abatem de la criteriile de evaluare „rezultatul obținut” și mai degrabă să proiectăm indicatori de performanță inovatori pentru a măsura distanța parcursă de individ de la accesarea sprijinului (cum ar fi, de exemplu, «nivelul de autonomie»)”.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Avem nevoie de un pact adevărat pe educație. Reforma învățământului din România este o urgență

Publicat

pe

„Cauzele sunt multe, dar, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcționare a sistemului. Trebuie să înțelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educație”, susține președintele PLUS, Dacian Cioloș, în contextul în care România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani la testele PISA din 2018. Dacian Cioloș critică, totodată, în cadrul unei postări pe Facebook, reacția ministrului Educației, Monica Anisie, pe acest subiect, arătând faptul că realitatea învățământului românesc este una tragică și că reforma sa ar trebui să fie „prioritatea zero a oricărui guvern responsabil”.

„Rezultate dezamăgitoare pentru elevii români la Testele PISA din 2018: aproape 50% dintre ei nu sunt capabili să își folosească cunoștințele învățate la școală în viața de zi cu zi. De exemplu, elevii au fost puși să compare distanța totală pe două rute alternative sau să convertească prețurile într-o monedă diferită. La asemenea teste, România are, în 2018, rezultate chiar mai slabe decât în 2012 sau în 2015. Comentând situația, ministrul Educației, Monica Anisie, ne spune că nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm. Că evaluarea de la Testele PISA nu pune accent pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.

Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educație din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situații concrete de viață, dar ministrul Educației ne spune să stăm liniștiți, pentru că elevii știu. În fapt, este o tragedie: elevii români învață după un curriculum care nu are legătură cu viața reală. Dincolo de resurse, de finanțarea învățământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA țin de modul în care profesorii reușesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viața reală.

Programa școlară din România este depășită, manualele arată, cele mai multe dintre ele, mai rau decât cele din perioada comunistă. Copiii se plictisesc la ore pentru că materiile le sunt predate ca acum 30 de ani. Ne facem că nu știm toate acestea și vorbim despre reforme pe hârtie, despre educație subfinanțată, despre profesori prost plătiți. Da, avem toate aceste probleme, dar niciodată nu punem degetul pe rană. Nu ne ducem la originea dezastrului. Cauzele sunt multe, dar, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcționare a sistemului. Trebuie să înțelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educație.

Nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă în urma căreia tinerii ies din școală incapabili să-și asume proactiv un loc și un rost în societate. Cei mai mulți dintre antreprenorii cu care am stat de vorbă în ultima vreme ne spun că trebuie să-i califice pe tineri la locul de muncă, indiferent că este vorba despre absolvenți de școală generală, de liceu sau de facultate. Da, avem nevoie de un pact adevărat pe educație. Reforma învățământului din România este o urgență. Trebuie să fie prioritatea zero a oricărui guvern responsabil, căruia îi pasă de soarta acestei țări. Iar reforma trebuie făcută împreună cu cei mai buni specialiști pe care România îi are. Din țară și din diaspora”, a afirmat, pe Facebook, Dacian Cioloș.

Reacția liderului PLUS vine în contextul în care România are cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani la testele PISA 2018, scorul fiind în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, informează G4Media.ro.

Potrivit rezultatelor PISA 2018, publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), procentul de analfabetism funcțional este de 41%, în creștere față de 2015.

Rezultatele PISA 2018 la Citire arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009.

La Matematică rezultatele PISA 2018 înregistrează cea mai mare scădere față de testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14 puncte pierdute de România față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012.

Rezultatele PISA 2018 pentru Științe sunt și ele mai slabe, diferența față de cele de la PISA 2015 fiind de 9 puncte, iar față de 2012 – 12 puncte.

Citește în continuare

Cele mai citite