Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dacian Cioloș, despre Autostrada Târgu Mureș – Iași: Dacă nu am vorbi de indiferență și incompetență, ar trebui să vorbim chiar de sabotaj

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Fondatorul Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) (PLUS), Dacian Cioloș, a criticat, marți, în cadrul unei dezbateri la Iași, nerealizarea de către Guvernul PSD a Autostrăzii Târgu Mureș – Iași, în condițiile în care cabinetul pe care l-a condus, în 2016, lăsase studiul de fezabilitate pregătit pentru a fi lansat.

„Vedem cum, până la sfârșitul acestui an, riscăm să pierdem aproape 1 miliard de euro, bani pe care nu am fost capabili să îi consumăm pe proiecte până acum. Asta înseamnă că au trecut doi ani aproape degeaba“, a spus Dacian Cioloș.

Fostul premier a subliniat faptul că Guvernul pe care l-a condus a lăsat în urma sa câteva proiecte, mai ales pe infrastructură, dar că acestea nu au fost duse la bun sfârșit de cei care au venit la cârma țării: „Noi am lăsat câteva proiecte pregătite, mai ales pentru infrastructură. Am adoptat Master Planul pentru transport, în 2016, după ce ani în șir fusese dezbătut și modificat de fiecare guvern, pentru că fiecare guvern avea interesul să ducă lucrurile într-o regiune sau alta. Ne-am asumat acest Master Plan, care ar fi fost baza pentru a lansa licitații pentru pregătirea unor proiecte mari de infrastructură. Mă gândesc în primul rând la autostrăzi“.

„În acest Master Plan pentru infrastructură sunt și două autostrăzi care vă vizează direct. Este cea care traversează de la sud la nord Moldova, București-Bacău-Suceava, și Autostrada Târgu Mureș – Iași, care, așa cum o moștenisem eu, fusese lăsată mai la urmă, dar am conștientizat după două vizite la Iași și în Moldova cât de important este și acest proiect, care ar trebui să conecteze Moldova de Occident“, a explicat fondatorul PLUS.

Dacian Cioloș a arătat că Guvernul condus de el a pregătit și a prins „în buget studiile de fezabilitate pentru cele trei tronsoane ale acestei autostrăzi, pornind de la observația că existau fonduri europene pentru aceasta. Era clar atunci că existau fonduri. Trebuia lansat studiul de fezabilitate“. „Dacă el ar fi fost continuat, așa cum l-am lansat noi la sfârșitul lui 2016, până acum el ar fi trebuit să fie gata și ar fi putut să fie lansată licitația pentru proiectul tehnic, la pachet cu execuția lucrării, cel puțin pentru două tronsoane“, a adăugat Dacian Cioloș.

În opinia fondatorului PLUS, ar fi fost important să fie continuat acest proces, pentru a nu se pierde sume importante care proveneau din bani europeni. „Astăzi, la doi ani de atunci, constatăm că acele studii de fezabilitate sunt în același stadiu în care le-am lăsat – de pregătire a licitației, care nu a fost lansată, și că pierdem bani“, a concluzionat Dacian Cioloș situația din prezent, pentru care vede o singură explicație: indiferență și incompetență din partea guvernanților. „Dacă nu am vorbi de indiferență sau de incompetență, ar trebui să vorbim chiar de un sabotaj, pentru că banii aceștia se pierd. Infrastructura nu se face și, mai mult, înțeleg că Guvernul actual plănuiește să realizeze această autostradă în parteneriat public-privat. Deci o să luăm o parte din bani de la bugetul de stat, o să cerem bani din sectorul privat, ca apoi statul să dea posibilitatea investitorului privat să își recupereze banii. Și cea mai simplă modalitate de a face lucrul acesta este de a pune taxe pe autostradă“, a concluzionat Dacian Cioloș.

Proiectul Autostrăzii A8, Târgu Mureş – Iaşi, a fost deblocat în timpul Guvernului Cioloş prin deschiderea licitaţiilor pentru studiile de fezabilitate. Apoi, în 2017, pentru tronsonul Ditrău – Târgu Mureş s-a încheiat un contract pentru studiul de fezabilitate, ce urma să fie finanţat din bani europeni. Anul acesta, contractul a fost anulat de CNAIR din motive incerte.

Deşi fondurile europene presupun o acoperire a investiţiei în proporţie de 85% asigurată de Comisia Europeană, fonduri nerambursabile, statul român punând doar 15%, actualul guvern a ales să se folosească mai degrabă de parteneriatul public-privat (PPP), un procedeu contestat de specialiştii în domeniu. Dan Radu, unul dintre membrii fondatori ai asociaţiei „Moldova vrea autostradă“, a explicat că PPP-ul este „un procedeu complicat, confuz şi foarte puţin probabil“, fiind adus în discuţie de social-democraţi de mai mulţi ani. Cu toate acestea, „nu a mers niciodată aşa ceva în România. Nu vine nicio entitate privată să investească în România, neavând garanţia că îşi va recupera banii“, a completat Radu, citat de Adevarul.ro.

Între timp, autostrada care ar trebui să unească Transilvania de Moldova a ajuns la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), care, în momentul de faţă, lucrează la studiul de fundamentare. Prognoza se va ocupa numai de jumătate din proiect, respectiv doar de secţiunea de la câmpie, Târgu Neamţ – Iaşi, precum şi de podul care ne va uni cu Republica Moldova de la Ungheni. Situația celeilalte jumătăți, cea grea, prin munţi, este momentan neclară.

În luna mai a acestui an, Executivul a aprobat o hotărâre de guvern privind lista proiectelor strategice de investiţii ce urmează să fie implementate în parteneriat public-privat, pe care a fost inclusă şi Autostrada Târgu-Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni. Anterior, Guvernul a însărcinat CNSP cu implementarea proiectelor de investiţii în parteneriat public-privat.


Dacian Cioloș s-a aflat, marți, la Iași, alături de Ramona Strugariu, Mirabela Amarandei și Liviu Iolu, coordonatori regionali ai structurii de pregătire a partidului pentru nord-estul țării, ca să strângă semnături pentru inițiativa „Oameni noi în politică“ și ca să le explice ieșenilor de ce este importantă, pentru România, o nouă clasă politică.

Dacian Cioloș, la Iași: „Sunt gata să candidez. Nu mi-e teamă“

Stiri PLUS

Vlad Voiculescu: Orice plan serios de dezvoltare a unui oraș începe și se termină cu oamenii lui

Publicat

pe

Vlad Voiculescu, candidatul desemnat de PLUS la Primăria Capitalei, și-a lansat, vineri, planul pentru București, alături de echipa sa și în prezența liderului PLUS, Dacian Cioloș, și a europarlamentarilor Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu și Dragoș Tudorache. Viziunea, principiile și măsurile programului sunt disponibile pe platforma bucurestiuloamenilorbuni.ro, acolo unde Vlad Voiculescu i-a invitat pe toți cei care doresc să ia parte la acest proiect să se implice și să contribuie.

„Orice plan serios de dezvoltare a unui oraș începe și se termină cu oamenii lui. Întotdeauna este vorba de oameni și un oraș, dacă vrea să aibă succes, cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă este să facă acel oraș în așa fel încât oamenii să vrea să investească material, dar, mai ales, să își investească speranțele acolo. Dacă un oraș reușește să facă oamenii să își investească speranțele acolo, să își facă planuri, acela este un oraș de succes. Acel oraș va atrage investiții, acel oraș va atrage oameni buni, acel oraș va deveni din ce în ce mai bun cu oamenii. Orașul ăsta are o mulțime de oameni buni, mă întâlnesc cu zeci sau sute în fiecare zi”, a declarat Vlad Voiculescu în debutul discursului său.

Vlad Voiculescu a vorbit despre principalele probleme ale Capitalei și despre modul în care ele au fost adâncite sau ignorate de actuala administrație, condusă de Gabriela Firea. „Vedem calitatea aerului în București, problema aceasta care ne-a fost ascunsă atâta vreme și vedem în general că orașul acesta este condus pe contrasens. Acolo unde e nevoie de investiții serioase ni se oferă vouchere, acolo unde e nevoie de servicii sanitare de calitate ni se oferă excursii în Grecia sau târguri sau luminițe. Niciodată lucrurile esențiale nu au fost mai departe de o administrație a Bucureștiului decât acum.

Dacă ești investitor în București și vrei să faci aici o afacere, să creezi locuri de muncă niciodată parcă nu au fost mai multe bariere. Dacă ești un om vulnerabil în București, parcă niciodată administrației nu i-a păsat mai puțin de tine. Mai presus de toate, dacă vorbiți cu orice investitor de aici o să auzim cu toții același lucru: că sunt oameni buni, că ai cu cine să faci treabă în România. Ce o să auzim întotdeauna, de asemenea, e că nu ai cu cine în administrația publică, că în instituțiile publice și aici vorbim mai ales de instituția Primăriei Capitalei și de cele din subordine, cumva, lucrurile nu merg”.

Potrivit lui Vlad Voiculescu, principiile care stau la baza planului său pentru București sunt: curățenia morală, în administrație și în buget, calitatea, controlul și colaborarea. „Ca să recâștigi încrederea oamenilor, primul lucru pe care trebuie să îl faci e să încetezi să minți”, a punctat Vlad Voiculescu, subliniind faptul că “primarul nu trebuie să fie doar un administrator, ci trebuie să poată să fie un avocat al oamenilor, să ceară lucruri în numele bucureștenilor”, iar „controlul trebuie să rămănă într-o măsură cât mai mare la cetățeni”.

„Tot ce putem să facem cu adevărat important este să venim împreună”, a mai evidențiat Vlad Voiculescu.

Vlad Voiculescu a explicat că nu a plecat de la zero în acest demers: „S-au făcut foarte multe lucruri bune în București, mai ales la nivel de concept. Există planuri care, de multe ori, au rămas pe hârtie. Există «Concept Strategic București 2035» – probabil că nu mai țineți minte. Este documentul care stă la baza Planului Urbanistic General. A fost un efort masiv, coordonat de domnul profesor Liviu Ianoși, de la Ion Mincu. E un efort care a fost pus în sertar. Domnul Ianoși este în echipa de experți neafiliați politic, care și-au asumat să lucreze alături de noi pentru planul pentru București.

Poate ați auzit de planul PMUD – este un document pentru care am plătit aproape un milion de euro, de 827 de pagini care ne spune ce ar trebui să facem, un document finalizat în 2015. Credeți că a ținut cineva cont de asta? Credeți că Primăria Capitalei a ținut cont de asta? Nu, a făcut exact pe dos! Este un alt document care este pus la sertar.

Aici aveți un document care vorbește despre dezvoltarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și despre implementarea lor. Acest volum este coordonat de Ana Drăguțescu – este unul dintre românii care lucrează în străinătate. Ana Drăguțescu este unul dintre membrii echipei, este coordonatorul sectorului de mobilitate”.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Tudorache: Mi-aș fi dorit ca rezoluția adoptată ieri să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile

Publicat

pe

„Energia nucleară, cu toate riscurile, este o soluție curată, care poate să ajute o țară ca România și toate celelalte state membre care includ în mixul lor energetic soluția nucleară”, a subliniat președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, în cadrul unei postări pe Facebook, precizând faptul că și-ar fi dorit ca rezoluția privind Pactul Ecologic European, adoptată de Parlamentul European, „să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile în perioada de tranziție către un mix energetic bazat doar pe energia verde”.

„Înțeleg motivațiile colegilor mei din Parlamentul European în ceea ce privește întarirea și nuanțarea celor mai potrivite direcții atunci când discutăm despre Pactul Verde European. Este un subiect important care merită toată atenția, mai ales că ne aflăm în fața unor provocări uriașe pentru viitorul nostru. Mi-aș fi dorit, totuși, ca rezoluția adoptată ieri să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile în perioada de tranziție către un mix energetic bazat doar pe energia verde.

România trebuie să își ajusteze politicile publice și viziunea de dezvoltare economică viitoare la aceste realități. Avem, ca țară, interese particulare care țin de energia nucleară și de gaz, așa cum avem și zone monoindustriale carbonifere care trebuie să beneficieze de programe de reconversie pentru a ajuta tranziția. Energia nucleară, cu toate riscurile, este o soluție curată, care poate să ajute o țară ca România și toate celelalte state membre care includ în mixul lor energetic soluția nucleară.

România are mare nevoie de politici solide, pe termen lung, de delegații europene profesoniste, bine informate și acordate la situațiile specifice din țară, la care să se adauge un guvern capabil să facă abstracție de jocuri politice mărunte, să înțeleagă și să promoveze interesele strategice ale țării. România nu își permite să facă abstracție de evoluțiile internaționale și cred că este nevoie să anticipăm și să găsim soluțiile cele mai bune.

Primul obstacol în această direcție este lipsa de responsabilitate pe care încă o regăsim la unii oameni politici și de aceea e nevoie să schimbăm complet și rapid clasa politică veche”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Tudorache: Am decis să susțin un amendament pentru sprijinirea producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, este în favoarea sprijinirii producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European, afirmând, într-o postare pe Facebook, că va susține un amendament în acest sens. Dragoș Tudorache a declarat că este conștient de faptul că Europa are nevoie „de o monitorizare extrem de atentă a riscurilor care vin dinspre folosirea energiei nucleare”, însă a subliniat faptul că, „spre deosebire de energia produsă din combustibilii fosili, cea nucleară contribuie substanțial la protejarea mediului”.

„Am decis să susțin un amendament pentru sprijinirea producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European pe care Parlamentul European o va adopta săptămâna aceasta. Am luat această decizie pentru a mă asigura că statele membre ale Uniunii Europene vor decide care va fi mixul energetic pe care îl vor folosi.

Sunt conștient că avem nevoie de o monitorizare extrem de atentă a riscurilor care vin dinspre folosirea energiei nucleare, dar la fel de clar este faptul că, spre deosebire de energia produsă din combustibilii fosili, cea nucleară contribuie substanțial la protejarea mediului.

În ceea ce privește România, știm că suntem într-o situație delicată atât timp cât mixul nostru energetic este susținut în proporție de aproximativ 50% de cărbune și nuclear. O eventuală micșorare rapidă a folosirii celor două surse ne-ar aduce într-o situație dramatică din perspectivă economică și socială.

Avem resurse importante de gaze naturale pe care încă nu reușim să le extragem din cauza politicilor defectuoase ale guvernării PSD. Aștept de la actualul Executiv semnale clare și acțiuni care să nu lase loc speculațiilor în ceea ce privește sectorul energetic românesc”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

Citește în continuare

Cele mai citite