Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, despre acordul de la Bruxelles: E pentru prima dată în istoria UE când șefii de stat și de guvern acceptă o datorie publică europeană

Publicat

pe data de

„Este o decizie, aș îndrăzni să spun, aproape istorică, pentru faptul că într-un timp foarte scurt avem deja din partea șefilor de stat și de guvern un acord și sunt convins că și în Parlamentul European discuțiile vor merge destul de repede”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, marți, la RFI, cu privire la acordul de la Bruxelles privind planul de redresare economică a UE în contextul pandemiei de COVID-19.

În plus, „va exista un mecanism al statului de drept care va fi legat de modul în care se vor cheltui acești bani”, a ținut să sublinieze Dacian Cioloș, care a evidențiat, totodată, că suma prevăzută pentru România este una considerabilă.

„Sunt părți pozitive și sunt părți negative față de propunerea inițială făcută de Comisia Europeană, pe care a susținut-o și Parlamentul. Părțile pozitive sunt că avem un acord și avem un acord după doar câteva luni de zile de când această criză s-a declanșat și nu după ani de zile, așa cum a fost cazul pentru criza financiară și economică din 2008-2009, când abia în 2011-2012 UE a reușit să ia niște măsuri. Deci de data asta s-a acționat mult mai rapid, ăsta este un lucru pozitiv. Apoi, e pentru prima dată în istoria UE când șefii de stat și de guvern, la solicitarea Parlamentului și la insistența Parlamentului European, acceptă o datorie publică europeană.

Deci, practic, prin acest program de redresare UE va împrumuta bani de pe piața de capital pentru a finanța economiile statelor membre să se redreseze, însă acele datorii, în mare parte, nu vor mai merge pe datoria publică a statelor membre, ci se va crea o datorie publică europeană, care va fi rambursată la comun”, a afirmat liderul PLUS.

Dacian Cioloș a precizat, totodată, că „va exista un mecanism al statului de drept care va fi legat de modul în care se vor cheltui acești bani”.

„În Parlamentul European ne vom asigura că acest mecanism va fi întărit. State membre care beneficiază de fonduri europene, dar nu respectă justiția, nu respectă statul de drept, nu întăresc lupta împotriva corupției vor putea fi afectate, adică guvernelor respective le vor putea fi blocați banii europeni până când vor demonstra că astfel de instituții cheie într-o democrație chiar funcționează.

Noi în grupul pe care îl conduc am propus chiar un mecanism, și vom discuta cu Comisia Europeană în perioada următoare, prin care chiar și atunci când anumite guverne nu respectă statul de drept, banii să fie blocați nu pentru beneficiarii finali în țara respectivă, ci doar guvernele respective să nu mai aibă posibilitatea să facă angajamente în numele statului respectiv, să nu le fie rambursați banii până când nu corectează lucrurile respective, dar Comisia  Europeană să aibă posibilitatea să facă plăți directe către beneficiari în țara respectivă, pentru ca beneficiarii, populația să nu plătească polițele direct ale unor politicieni, așa cum am avut și noi și cum e cazul și acum în unele state membre care nu respectă statul de drept”, a explicat Dacian Cioloș.

Dacian Cioloș a vorbit și despre părțile negative ale acordului de la Bruxelles, dar și despre rolul important pe care Biroul Procurorului European îl va juca mai departe: „Părțile negative sunt tocmai această lungă discuție pentru sumele sau partea din acest buget, care să fie acordate în granturi, deci nerambursabile. Faptul că a scăzut de la 500 de miliarde la 390 de miliarde partea de granturi și a crescut puțin partea de loans și faptul că acest mecanism legat de statul de drept nu e atât de precis cât am fi dorit în Parlament, dar aici vom analiza în zilele următoare care sunt modalitățile prin care să-l putem întări. Biroul Procurorului European, nou înființat, va juca și el un rol important în a se asigura că banii europeni sunt cheltuiți corect și că avem o abordare de luptă împotriva corupției la nivel european.

Ceea ce a ieșit din Consiliu, la presiunea Ungariei mai ales și a Poloniei, e ceva mai slab decât ceea ce a propus Comisia Europeană, dar una peste alta, e totuși o decizie, aș îndrăzni să spun, aproape istorică, pentru faptul că într-un timp foarte scurt avem deja din partea șefilor de stat și de guvern un acord și sunt convins că și în Parlamentul European discuțiile vor merge destul de repede”.

Întrebat dacă va insista în Parlamentul European pentru creșterea sumei de 390 de miliarde de euro, liderul PLUS a răspuns afirmativ.

În plus, Dacian Cioloș a evidențiat faptul că România „are o sumă considerabilă, de peste 79 de miliarde de euro granturi, împreună cu posibilitatea de împrumuturi, pentru următorii cinci-șapte ani”.

„O mare parte din această sumă va fi concentrată în următorii trei ani și va fi nevoie de o capacitate de absorbție, care trebuie pregătită. Din păcate, ce am văzut până acum la ce a pregătit Guvernul nu e suficient. Va trebui să lucrăm împreună în săptămânile, lunile următoare pentru ca până la sfârșitul anului, deci înainte de alegerile parlamentare de acasă, Guvernul României să poată să propună Comisiei Europene un plan de redresare, care să arate capacitatea de a absorbi aceste fonduri semnificative. Aici ar trebui să lucrăm toți, împreună cu mediul de afaceri, cu mediul neguvernamental pentru a ne asigura că România nu ratează încă o dată această șansă istorică. Nu e nevoie doar de proiecte pe ici și colo, ci e nevoie de o viziune, de data asta, pentru a folosi acești bani”, a conchis Dacian Cioloș.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Noutăți Generale

Ramona Strugariu: Venim în fata cetățenilor cu un document pragmatic care propune o serie importantă de măsuri menite să sprijine jurnalismul european

Publicat

pe

Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din PE a adoptat, marți, cu o largă majoritate Raportul privind consolidarea libertății presei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursul urii, dezinformare și rolul platformelor. Anunțul a fost făcut de către europarlamentarul USR PLUS Ramona Strugariu, pe Facebook, care a subliniat faptul că acest pas reprezintă „un mesaj ferm al Parlamentului European către toți cei care încearcă, într-o formă sau alta, să limiteze dreptul la liberă exprimare sau chiar să cenzureze presa liberă”.

„Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din PE a adoptat astăzi cu o largă majoritate Raportul privind consolidarea libertății presei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursul urii, dezinformare și rolul platformelor, subiect pentru care am fost desemnată raportor de grup. Mă bucură că raportul a obținut consensul larg al tuturor grupurilor politice din Parlamentul European și că în urma mai multor runde de negocieri, la care am contribuit activ în numele Renew, venim acum în fata cetățenilor cu un document pragmatic care propune o serie importantă de măsuri menite să sprijine jurnalismul european. Adoptarea acestui raport în Comisia LIBE este un semnal şi un îndemn foarte puternic pentru Comisie de a face pași rapizi şi clari în direcția garantării siguranței și integrității lucrătorilor mass-media. El este şi un mesaj ferm al Parlamentului European către toți cei care încearcă, într-o formă sau alta, să limiteze dreptul la liberă exprimare sau chiar să cenzureze presa liberă.

Textul raportului prevede printre altele:

  • Stabilirea unui fond permanent destinat proiectelor jurnaliștilor și sectorului mass-media în viitorul Cadru financiar multianual;
    Înființarea unui mecanism de reacție rapidă la nivelul UE care să asigure – împreună cu autoritățile naționale abilitate – protecția jurnaliștilor atunci când aceștia o solicită;
  • Adoptarea unei legislații curajoase anti-SLAPP (procese strategice împotriva participării publice) la nivel europen care să împiedice abuzurile celor aflați pe poziții de putere împotriva lucrătorilor mass-media;
  • Promovarea la nivel european a unor programe de alfabetizare media care să fie disponibile și adaptate tuturor categoriilor de vârstă;
  • Adoptarea unor garanții procedurale în cazul eliminării conținutului ilegal de pe internet;
  • Creșterea transparenței în ceea ce privește componența acționariatului și managementului organizațiilor media”, a scris Ramona Strugariu pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache: Concluzia ultimului Raport european privind drogurile conține câteva detalii îmbucurătoare, dar care îmi ridică semne de întrebare în ceea ce ne privește

Publicat

pe

„E esențial ca instituțiile Statului să adopte o minimă conduită de responsabilitate față de cetățeni, față de societate și să informeze public despre stadiul și evoluția investigației. Ar trebui să fie un reflex minim și firesc, fără să trebuiasca să îl ceară cineva”, subliniază europarlamentarul Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS, în contextul în care a trecut un an și jumătate de la incidentul coletelor cu cocaină, aduse de curenți pe plajele din Năvodari, Mamaia, Sulina și Sfântu Gheorghe, iar autoritățile nu au comunicat încă în ce stadiu se află ancheta și nici nu au oferit răspunsuri la întrebările simple și legitime puse cu privire la acest caz. Observația lui Dragoș Tudorache vine în contextul ultimului Raport european privind drogurile, ale cărui concluzii au fost prezentate în Parlamentul European.

„Concluzia ultimului Raport european privind drogurile conține câteva detalii îmbucurătoare, dar care îmi ridică semne de întrebare în ceea ce ne privește. Conform datelor care ne-au fost prezentate în Parlamentul European și devenite publice în raportul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, transporturile mari de droguri sunt interceptate în proporție din ce în ce mai mare. Aș putea saluta această afirmație dacă nu mi-ar aduce aminte de valurile de cocaină revărsate pe plajele noastre în primăvara anului trecut. Și, când zic valuri de cocaină, nici măcar nu folosesc o metaforă, pentru că pur și simplu sute de kilograme de droguri au ajuns pe plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe, Năvodari și Mamaia.

Ei bine, a trecut un an și jumătate de la acea întâmplare și nu avem nici astăzi un răspuns la câteva întrebări simple și cât se poate de legitime. De unde veneau cele aproape două tone de cocaină, cine făcea parte din rețeaua de crimă organizată de pe teritoriul României responsabilă cu preluarea și transportul, cel mai probabil, către alte țări europene? Cum a fost posibil ca ambarcațiunea respectivă să nu fi fost detectată de SCOMAR, sistemul foarte performant, plătit cu bani publici, care supraveghează traficul la frontiera maritimă a țării? Și, mai mult decât atât, un caz de o asemenea gravitate ar trebui să fie făcut obiectul unei cooperări interinstituționale cât mai eficiente între DIICOT, structurile specializate din cadrul Poliției Naționale și serviciile de informații. Poate că această cooperare chiar a avut loc, dar în ce stadiu se află ancheta? O rețea de trafic de droguri care să își asume transportul unei cantități atât de mari de cocaină nu e o bagatelă infracțională. Este un risc evident la ordinea publică și, îndrăznesc să spun, la siguranța națională. De aceea e esențial ca instituțiile Statului să adopte o minimă conduită de responsabilitate față de cetățeni, față de societate și să informeze public despre stadiul și evoluția investigației. Ar trebui să fie un reflex minim și firesc, fără să trebuiasca să îl ceară cineva.

Justiția este baza echilibrului democratic într-o societate, iar noi, Alianța USR PLUS, ne asumăm în totalitate respectarea independenței sale față de factorul politic. Dar avem nevoie, în egală măsură, de un act de justiție profesionist și responsabil față de societate”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Despre rolul arhitectului-șef în orașele mari și în Capitală

Publicat

pe

Oana Chirilă

Parlamentul României a trimis spre ratificare președintelui României proiectul de modificare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, proiect ce a fost adoptat în Camera Deputaților în calitate de cameră decizională. Parlamentarii USR au fost singurii care nu au votat propunerile, abținându-se de la vot.

Prin forma actuală se modifică lista de specialiști acceptați pentru ocuparea funcției de arhitect-șef, în sensul creării posibilității ca funcția de arhitect-șef de la nivelul orașelor să poată fi ocupată de un funcționar public, specialist atestat de Registrul Urbaniștilor din România, având formația profesională de inginer cu specializarea inginerie economică în construcții. Mai mult, această propunere se extinde și către municipii și sectoarele din Capitală. Motivația? „Avem o evidentă lipsă de arhitecți la nivelul orașelor, municipiilor, la nivelul comunelor nu mai discutăm că sunt floare rară. Arhitecții-șefi sunt foarte greu de găsit, sunt foarte greu de angajat, pentru că majoritatea migrează spre zona privată unde avantajele financiare sunt mult mai consistente”.

Posibilitatea ca poziția de arhitect-șef să fie ocupată în municipii mari sau în sectoarele din Capitală de persoane fără o reală experiență în domeniu și calificare specifică sprijină dezvoltarea haotică și lipsită de strategii și proiecte concrete.

De cele mai multe ori, da, în orașele mici, cât și în mediul rural această poziție de arhitect-șef este ocupată de oameni ce nu au avut o formare continuă și consistentă în domeniul amenajării teritoriale sau al urbanismului și nu înțeleg dezvoltarea orașului ca fenomen. Dacă arhitecții fug de acest rol, așa cum o proclamă inițiatorul acestui proiect, haideți să ne întrebăm și de ce? Legislația instabilă și interpretabilă în domeniu, birocrația peste măsură, cât și politizarea poziției limitează rolul strategic pe care arhitectul șef îl are în dezvoltarea durabilă a unui oraș.

Ce misiune are arhitectul-șef? Aceea de a crea punți de legătură între strategie și implementare a proiectelor de anvergură la nivelul orașului, de a înțelege fenomenele urbane ce constituie viața urbei, de a veghea asupra dezvoltării durabile a comunității.  Un arhitect-șef este un profesionist în domeniu, având abilitatea de a negocia și media între calitate, elementele definitorii pentru contextul urban și social în care acesta lucrează, dar și un bun strateg. În câte primării din România are arhitectul-șef cu adevărat acest rol?

Profesionalizarea acestui rol și asigurarea independenței sale față de primar trebuie să rămână prioritare la nivel administrativ, însă totodată orașele noastre au nevoie stabilitate legislativă în ceea ce privește urbanismul și amenajarea teritorială, instituirea obligativității organizării de concursuri de arhitectură pentru lucrări de utilitate publică pentru a crește calitatea în construcții, cât și de digitalizarea procesului de autorizare.

Conform expunerii de motive, modificarea legislativă propusă prin proiectul de lege va duce la creșterea calității vieții cetățeanului prin creșterea nivelului actului de consultanță, la scăderea birocrației și aplicarea conceptelor de dezvoltare durabilă. Mă întreb cum dacă arhitectul-șef nu este arhitect sau urbanist? Revin la importanța profesionalizării rolului, însă nu în sensul propus de prezentul act normativ. Așa-zisa consultanță pe care o oferă un arhitect-șef nu se rezumă numai la procesul birocratic și cunoașterea legislației în domeniu, ci la o viziune holistică ce are în vedere concepte de dezvoltare durabilă, acte normative la nivel european, contextul social și cultural al localităților în care aceștia activează.

Solicit președintelui României să nu ratifice aceste modificări propuse prin Proiectul de Lege PL.x nr.201 din 29 aprilie 2020, pentru modificarea art. 36, aliniatul 1 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, proiect adoptat de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.

* Material de Oana Chirilă, coordonator regional PLUS Regiunea Vest, candidat al Alianței USR PLUS la Camera Deputaților

Citește în continuare

Cele mai citite