Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Food Hubs Good Food

Dacian Cioloș, concluzii la finalul dezbaterilor „Food Hubs, Good Food“

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Dacian Cioloș, președintele Renew Europe și fost comisar european pentru Agricultură, a închis, vineri seară, seria de webinarii „Food Hubs, Good Food“, trecând în revistă soluțiile discutate pentru problemele exprimate de producătorii locali privind accesul pe piață și ce măsuri pot fi luate la nivel european pentru a dezvolta și susține acest domeniu al industriei agricole.

În contextul interesului clar exprimat la nivelul Uniunii Europene privind reducerea poluării în toate domeniile economice, Dacian Cioloș a arătat că piețele locale, micii producători „vin în forță pe agenda europeană“ și este clar că va fi nevoie să se regăsească în viitoarele reglementări europene.

„Cred că a reieșit foarte clar și din discuțiile avute faptul că producția care vine de la micul fermier, legătura dintre consumator și producător, piețele locale sunt subiecte care vin din ce în ce mai mult pe agenda europeană. Cum una dintre temele majore pe agenda europeană este cum facem să transformăm economia ca să polueze mai puțin, să aibă un impact mai redus asupra schimbărilor climatice, în agricultură circuitele scurte, producția locală pot să fie o soluție. Micul producător, piețele locale vin din forță pe agenda europeană și aceste subiecte trebuie să se regăsească și mai clar în viitoarele reglementări europene, în finanțările cu fonduri europene pentru a putea susține financiar toate aceste idei pe care le-am avut inclusiv astăziׅ“, a declarat Dacian Cioloș.

Consumatorul, un investitor în afacerea micului producător

Președintele PLUS a arătat că este vitală crearea unei legături cât mai puternice și directe între consumatori și producătorii locali, în contextul în care micile ferme sunt mult mai blânde cu mediul.

„Reiese clar că acest model de agricultură e unul care poluează mai puțin, care poate să fie mai respectuos și pentru resursele naturale, pentru fertilitatea solului, pentru biodiversitate. Tot la nivel european putem să dăm semnalul pentru ca producătorii să lucreze direct cu consumatorii. În felul acesta, consumatorul devine și el un fel de investitor la micul producător și are garanția produselor proaspete. Genul acesta de exemple vor trebui promovate la nivel european“, a spus Dacian Cioloș, care a continuat subliniind că este nevoie și e implicare la nivel național și chiar la nivel local, nu doar din partea UE.

„Au fost concluzii care ne vizează pe noi la nivel național, cu ceea ce avem noi de făcut pentru că am văzut modele de altfel de sisteme care funcționează în Italia, în Germania, în Danemarca. Am văzut că există și la noi astfel de exemple, unele în fază incipientă și care sunt încă fragile și trebuie susținute. Vor trebui susținute și cu politici fiscale și aici, cu ceea ce vizăm noi și cu concluziile pe care vrem să le tragem în urma acestor cinci zile, am vrea să trimitem aceste concluzii Ministerului Agriculturii, Guvernului, dar și pe mine mă interesează, și eu sunt politician, alianța din care fac parte va candida la viitoarele alegeri locale și parlamentare, deci sper eu să avem și primari, consilieri locali care să ia în considerare aceste subiecte. Să ajungem la guvernare și atunci veți regăsi aceste teme și idei de măsuri și în programul de guvernare pe care îl vom prezenta. Eu m-aș bucura și Guvernul actual să ia măsuri cât mai repede“, a mai spus fostul premier tehnocrat.

Educația gastronomică, un mod de a-i face pe viitorii clienți să aleagă produsele locale

Dacian Cioloș a arătat că o măsură demnă de a fi implementată pentru a aduce o susținere puternică sectorului producătorilor locali este educația gastronomică, care poate fi făcută dând acces producătorilor în școli cu produsele lor, astfel încât elevii să beneficieze de produse proaspete, iar fermierii au nu numai o nouă piață de desfacere, ci creează și o obișnuință în a avea mereu produse locale și sănătoase.

„Înainte de a vorbi de producție, mă gândesc la partea de educație – culinară, gastronomică. Lucrurile astea sunt importante pentru că doar în felul acesta o să orientăm tot mai mulți consumatori spre produsele locale. Educația asta trebuie să înceapă din școli. Una din concluziile care a reieșit din discuțiile de aici este aceea că avem nevoie de programe de distribuire a produselor sănătoase, proaspete, locale, de sezon în școli. Există astfel de programe finanțate din fonduri europene, dar astfel de programe ar trebui dezvoltate“, a explicat Dacian Cioloș.

Produsele locale, consumatorii și industria digitală

Președintele Renew Europe a subliniat nevoia de a utiliza cât mai mult noile tehnologii, tot ce ține de digitalizare, pentru a facilita comunicarea producători – clienți și pentru a transparentiza lanțul alimentar.

„O altă concluzie e aceea că încă în România nu folosim suficient potențialul digitalului în a ajuta producătorii să intre în contact cu consumatorii și invers, și în a scurta și transparentiza lanțul alimentar. E nevoie de conectivitate în mediul rural.

Apoi fermierii au nevoie de consultanță și de sprijin pentru a cunoaște tot potențialul tehnologiilor moderne. Aici, la fel, e nevoie de investiții în a pune la dispoziția cooperativelor, tuturor formelor de organizare a producătorilor consultanță de specialitate pentru a-și planifica dezvoltarea fermei și sistemul de marketing, pornind de la acest potențial a sistemului informatic pe care mulți dintre ei nu-l cunoscׅ“, a declarat Dacian Cioloș.

Producătorii locali, puternici împreună

Președintele Renew Europe a marcat, în încheiere, că este nevoie de o schimbare atât din punct de vedere a legislației privind achizițiile publice, dar și una de mentalitate, micii producătorii având nevoie de încurajări pentru a se asocia astfel încât să devină mai competitivi.

„Legislația de achiziție publică ar trebuie schimbată pentru a crea oportunități clare pentru produsele locale și pentru producătorii locali, chiar de a-i încuraja pe producătorii locali să pună producția împreună pentru a putea răspunde la astfel de licitații atunci când ele sunt făcute“, a explicat Dacian Cioloș.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Food Hubs Good Food

„Food Hub-urile și producătoriiׅ“ – ultimul panel din săptămâna discuțiilor „Food Hubs, Good Food”. Problemele producătorilor și soluțiile găsite pentru o mai bună promovare și acces direct la clienți

Publicat

pe

Cea de-a patra discuție din seria webinariilor „Food Hubs, Good Food“, organizată vineri seară, a fost dedicată problemelor pe care producătorii agricoli mici și mijlocii le au în a-și distribui și promova producția, ținând cont și de situația cu totul specială cauzată de pandemia de COVID-19 și restricțiile impuse în consecință, dar și lupta lor continuă de a ajunge cât mai aproape de client și de-al păstra.

La dezbatere au participat:

Moderator: Gabriel Gherghescu, consilier Dacian Cioloș

Tiberiu Cazacioc, freelancer, specialist marketing local

Anca Marcu, manager de vânzări, Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic

George Cățean, coordonator Ferma Căţean

În final, președintele Renew Europe, Dacian Cioloș, a vorbit despre concluziile trase în urma seriei de webinarii și despre cum pot fi puse în practică ideile aduse în discuție.

 

„Asta este problema în agricultura românească. De multe ori nu știi dacă merită să produci, e mai ușor să cumperi și să vinzi pentru că la producție există o grămadă de riscuri. Am avut scăderi de prețuri cu până la 60%“

Anca Marcu, manager de vânzări al Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic, a arătat că una dintre problemele majore pe care producătorii le au este reprezentată de modul de funcționare a piețelor angro, unde sunt favorizați de multe ori cei care au disponibile fonduri pentru a putea cumpăra rapid marfa, creând astfel un dezechilibru în piață. Anca Marcu a subliniat că, în plus, situația creată de pandemia cu coronavirus a pus o presiune uriașă pe producători, care se confruntau nu numai cu problema găsirii de clienți în timp util pentru a putea vinde produsele, ci și cu cea a menținerii locurilor de muncă pentru angajații din ferme, în condițiile în care a fost nevoie de o scădere a prețurilor cu până la 60% în unele cazuri, doar pentru a reuși să vândă.

„Extrem de multe provocări am avut în această perioadă. Am început de la o perioadă de nesiguranță, care venea imediat după ieșirea din perioada moartă a sezonului. Asta e o provocare pentru noi în fiecare an pentru că avem o sezonalitate accentuată la legume, avem undeva la trei luni în care nu avem vânzări sau unele foarte slabe. Mai departe, perioada de nesiguranță ne-a făcut să ajutăm, oarecum, și partenerii noștri din retail care s-au confruntat cu o grămadă de probleme și să organizăm și activitatea la cooperativă în așa fel încât să nu fie sincope. Provocările au fost multiple. Aici mă gândesc inclusiv la oamenii angajați pe care îi avem în ferme și care au întâmpinat dificultăți inclusiv pentru a se deplasa la locul de muncă și până la detalii de genul «cum duc documentele care trebuie livrate prin curier la curier».

Noi ne desfășurăm activitatea oarecum într-una dintre cele mai mari piețe de angro din țară și, oarecum, ca în orice domeniu, există momente în care vezi că primează banul, nu interesul pentru care aceste piețe au fost create. Din nefericire, nu vin în sprijinul producătorilor, ci mai degrabă este sprijinit cel care plătește mai mult sau cel care are bani. Va avea bani cel care cumpără și vinde. Cred că asta este problema și în agricultura românească. De multe ori nu știi dacă merită să produci, e mai ușor să cumperi și să vinzi pentru că la producție există și acolo o grămadă de riscuri. Ei bine, asta se întâmplă și în piețe, piețe de angro, de cartier.

Mie mi se pare că producătorii sunt din ce în ce mai puțini. Vin acolo, uneori pleacă de acolo cu aceleași produse și, în această perioadă, piețele au fost uneori goale și acolo deja intermediarii și-au făcut loc, inclusiv în supermarketuri. Ei au profitat de pe urma faptului că producătorii nu au mai venit în piețe, au văzut că nu se vinde marfa, au luat tot și au vândut. Cum? La prețuri foarte mici și aici a fost prima problemă pe care am avut-o anul acesta, am avut scăderi de prețuri cu până la 60% la unele produse.

Adică am muncit mai mult pe bani mai puțini, pentru că intermediarul, dacă presează producătorul să vândă orice produs la 50 de bani – și eu l-am vândut întotdeauna la 90 de bani -, o să pună un adaos de 30 de bani și o să vândă mai ieftin decât noi. Este oarecum o lege a pieței. Problema e în atitudinea pe care retailerii ar trebui să o aibă față de acest tip de furnizori în raport cu producătorii reali și atitudinea pe care ar trebui să o aibă inclusiv administratorii acestor piețe față de producătorii locali, comparativ cu intermediarii care desfășoară o activitate doar de comercializare. În același timp, așteptăm sprijin inclusiv de la stat din acest punct de vedere“.

 

„Pentru ce vrei să fii recunoscut? Că este cea mai ieftină telemea de la raft sau că este o telemea a unui producător cu o poveste?  Trebuie să te exprimi în piață, să fii diferit“

În contextul discuției despre prețurile mici cu care sunt forțați producătorii să-și vândă marfa, Tiberiu Cazacioc, specialist în marketing local, a arătat că fermierii nu trebuie să se rezume la a încerca să vândă un simplu produs, ci, în timp, să creeze o imagine, o poveste în jurul produselor, pentru a putea atinge partea emoțională a clienților și a crea o legătură între aceștia și produs.

„Există soluții pentru producătorii individuali care se luptă să își creeze o identitate a produsului și există soluții pentru grupuri de producători. Tu ai nevoie de acces la consumator și pentru asta trebuie să îți creezi o identitate. Pentru ce vrei să fii recunoscut? Că este cea mai ieftină telemea de la raft sau că este o telemea a unui producător cu o poveste? Chestiile astea se rezolvă prin etichetă, prin felul cum este ambalajul. Trebuie să te exprimi în piață, să fii diferit. Eu nu cred că cea mai ieftină telemea este o soluție de reușită. Vei reuși o vară, vei reuși două veri. Pentru grupul de producători soluțiile nu sunt așa de simple și ele nu se capitalizează de la început. Ca să obții o etichetă care te distinge la raft înseamnă niște costuri, dar valoarea îți vine înapoi după ceva timp“, a explicat Tiberiu Cazacioc.

Specialistul în marketing a subliniat că fermierii trebuie să accepte marketingul în sine este foarte important pentru a asigura succesul unui produs.

„Trebuie ca producătorul sau grupul de producători să înțeleagă că ai două procese – ai procesul în care produci curent și ai procesul de viziune, trebuie să te gândești în viitor și în paralel să lucrezi la identitatea ta. Da, trebuie să vinzi astăzi, dar în paralel lucrezi la marketing, la etichetă, la ambalaj, la (a afla, n.r.) care este concurența ta la raft“, a spus Tiberiu Cazacioc.

 

„Ogradă“ – ideea unui fermier pentru a aduce mai aproape clienții de produsele locale, printr-o experiență noua: un spațiu jumătate magazin, jumatate bucătărie în care se gătește doar cu produsele locale aflate la vânzare

George Cățean, care lucrează de 25 de ani în domeniul agricol, fiind coordonator la Ferma Cățean, a prezentat una dintre ideile pe care vrea să le pună în practică, imediat ce situația creată de pandemie o va permite, pentru a promova produsele locale atât în rândul localnicilor, cât și pentru turiștii care vizitează Brașovul.

„Împreună cu un văr de-al meu, care deține câteva restaurante în oraș, m-am gândit că ar fi foarte fain ca mulți dintre oamenii care vin să viziteze Brașovul să aibă un acces cât mai scurt și cât mai facil către produsele locale pentru că, de multe ori, când mergem în restaurante vrem să mâncăm o rețetă locală, dar nu știm dacă în spatele acelei rețete locale există și materie primă locală. Tocmai de aceea, împreună cu Bogdan ne-am gândit la acest concept nou, «Ogradă» se numește, care este de fapt un mix între un restaurant și o piață. În momentul de față, din cauza condițiile impuse de COVID, el este în stand-by, dar imediat ce reglementările vor permite acest lucru, el se va desfășura.

Ce înseamnă acest concept, care va funcționa în următoarea perioadă: este practic un spațiu în care jumătate este destinat produselor locale, din care poți să îți faci un mix de degustări, iar în cealaltă jumătate există o bucătărie în care se gătește doar cu produsele pe care le găsești în prima parte, direct de la producători. Ce vrem să creăm prin acest concept: să arătăm identitatea culturală și gastronomică a locului, să dăm oportunitatea cât mai multor producători locali să vină și să își expună produsele și, nu în ultimul rând, le dăm șansa producătorilor să își asocieze imaginea cu produse de calitate“, a explicat George Cățean.

Reprezentantul Fermei Cățean a arătat, de asemenea, că mulți producători au fost afectați în această primăvară de lovitura primită de sectorul Horeca din cauza pandemiei, care a dus la închiderea restaurantelor, iar astfel mulți fermieri au pierdut o parte din clienții pentru care produceau în mod constant.

„Am trecut prin mai multe etape și mai multe provocări. Partea noastră de comercializare a început în urmă cu 25 de ani direct la tarabă în piață, dar situația de anul acesta cu tot ceea ce înseamnă lockdown și cu lucrurile care țin de nivelul de securitate au fost o provocare nouă. Noi suntem și în lanțul unui supermarket și tocmai de aceea am întâlnit situații în care vânzările au scăzut din cauza acestor bariere, dar impactul cel mai mare l-am suferit pe zona de Horeca pentru că noi colaborăm cu câteva restaurante care foloseau materia primă direct de la noi de la fermă și cel mai greu acolo a fost. Suntem destul de versatili și mereu încercăm să găsim noi soluții, noi oportunități, iar din luna martie am început să dezvoltăm inclusiv un canal de comercializare online cu distribuție direct la ușa clientului“, a arătat George Cățean importanța flexibilității în ceea ce privește soluțiile de criză pe care producătorii le pot pune în aplicare pentru a diminua pierderile și a menține legătură cu clienții.

 

Dacian Cioloș: „La nivel european putem să dăm semnalul pentru ca producătorii să lucreze direct cu consumatorii.  În felul acesta, consumatorul devine și el un fel de investitor la micul producător și are garanția produselor proaspete“

Președintele Renew Europe, Dacian Cioloș, a vorbit la finalul webinarului despre modalitatea în care ideile prezentate pot fi puse în aplicare și despre soluțiile identificate pentru o serie din problemel preznetate. Fost comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloș a arătat că este cazul ca Uniunea Europeană să se implice în a promova și a susține producătorii locali să aibă o legătura directă cu consumatorii, aceștia din urmă devenind o parte implicată activ în procesul de creștere a acestor afaceri de tip mici producători locali.

„Micul producător, piețele locale vin din forță pe agenda europeană și aceste subiecte trebuie să se regăsească și mai clar în viitoarele reglementări europene, în finanțările cu fonduri europene pentru a putea susține financiar toate aceste idei pe care le-am avut inclusiv astăzi.

Apoi reiese clar că acest model de agricultură e unul care poluează mai puțin, care poate să fie mai respectuos și pentru resursele naturale, pentru fertilitatea solului, pentru biodiversitate. Tot la nivel european putem să dăm semnalul pentru ca producătorii să lucreze direct cu consumatorii. În felul acesta, consumatorul devine și el un fel de investitor la micul producător și are garanția produselor proaspete. Genul acesta de exemple vor trebui promovate la nivel european“, a arătat Dacian Cioloș.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Food Hubs Good Food

„Inovare și bune practici internaționale”, cea de-a treia dezbatere din seria „Food Hubs, Good Food”

Publicat

pe

Germania, Grecia, Danemarca și Italia s-au reunit, miercuri seară, la aceeași masă virtuală pentru a discuta despre „Inovare și bune practici internaționale” în domeniul agriculturii, luând parte astfel la cea de-a treia dezbatere din seria „Food Hubs, Good Food”, organizată de președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe.

„Din Germania o avem pe Andrea Fink-Keßler, reprezintă o asociație a fermierilor: ne va împărtăși care este experiența sa în relația sa cu fermierii și ce servicii le oferă pentru a le crește reziliența; apoi o avem pe Elli Tsiforou, din Grecia, care reprezintă o organizație care furnizează servicii de consultanță pentru producătorii agricoli; Christian Bugge Henriksen ne va prezenta câteva bune practici dintr-un proiect finanțat de Orizont 2020 și îl mai avem pe Paolo di Stefano care reprezintă cea mai mare asociație a fermierilor din Italia și ne va spune care este relația sa directă cu fermierii”, a dat start discuției Valentin Filip, director de programe la Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în debutul celei de-a treia dezbateri din seria „Food Hubs, Good Food” pe care acesta a moderat-o, miercuri seară, LIVE pe Facebook.
În cadrul dezbaterii, invitații au oferit exemple de bune practici prin care au sporit eficiența activității agricole și au îmbunățit reprezentarea fermierilor, aplicând măsuri sustenabile.

Andrea Fink-Keßler, Action Group Echt Hessisch: „Ce lipsește este relația bazată pe încredere, la asta trebuie să lucrăm”

„Sunt cercetător agricol. Am lucrat de multă vreme la proiecte de dezvoltare regională și agricole. În urmă cu câțiva ani ne-am gândit să punem la dispoziția fermierilor un proiect prin care să își poată construi propriile abatoare și unități de procesare. Mi s-a părut că este nevoie de așa ceva pentru a-i ajuta pe fermieri să se descurce în tot hățișul de reglementări și reguli la nivel european și național, deci să le facilităm relația cu autoritățile. Noi suntem o organizație din Germania destul de mică, nu avem finanțare de la membri, suntem mereu în căutare de fonduri pentru a putea să ne plătim serviciile. Ultimul proiect a fost finanțat de landul Hessen și de programul UE pentru inovare și parteneriat. Am ajutat producării agricoli să își construiască unități de abatorizare. Este o discuție destul de intensă în Germania pentru că fermierii nu mai sunt dispuși să își transporte animalele până la abatoarele care se găsesc la distanțe destul de mari. Asta a fost cea mai mare parte a muncii noastre în ultimii ani.

Asociația noastră este pur și simplu o asociație cu membri germani, dar lucrez cu grupuri de fermieri. Încercăm să îi organizăm pe fermieri pe de-o parte și pe cei care au nevoie să se aprovizioneze cu produse din regiunea aceasta. Este o muncă pe termen lung și experiența mea de până acum este următoarea: cred că avem nevoie de răbdare dar, în același timp, e nevoie de acțiune pentru că și fermierilor, și bucătarilor le place să acționeze concret, nu prea le place să piardă timpul vorbind. Așa că am început prin acțiuni locale, concrete, facem vizite la fermă, îi punem față în față să vadă cum sunt produse acolo legumele. Încercăm să avem o discuție comună în jurul unei teme, în loc de întâlnirea tradițională, undeva la primărie, într-un birou. Pur și simplu să prezinți informații teoretice nu mai e suficient, avem deja toate aceste informații disponibile pe internet. Ce lipsește este relația bazată pe încredere, la asta trebuie să lucrăm”, a declarat Andrea Fink-Keßler.

 

Elli Tsiforou, Director General, Gaia Empicheren: „Agricultura inteligentă ne va ajuta să ne atingem țintele”

„Eu sunt directoarea generală a organizației Gaia Empicheren. Dacă aș putea să spun astfel, organizația noastră este o inovație în sine, a fost înființată în 2014, reunim 71 de cooperative agricole, reprezentăm peste 150.000 de producători agricoli, deci iată: un grup foarte mare de fermieri, care au un parteneriat cu entități din sectorul financiar și informatic pentru a încerca să creeze un model mai durabil în Grecia. Nu a fost un accident faptul că organizația naostră a fost înființată exact în momentul în care criza atinsese punctul culminant în Grecia pentru că noi ne-am dat seama că trebuie să încercăm să îi punem în legătură pe producători cu consumatori și pentru asta era nevoie de soluții informatice. De asta spuneam că avem un parteneriat cu sectorul informatic.

Avem o misiune dublă: funcționăm ca o organizație reprezentativă a fermierilor în sens tradițional, facem monitorizare de politici, încercăm să influențăm politicile care se elaborează la nivel național, dar mai avem și o altă misiune, mai ambițioasă, prin care încercăm să îi ghidăm pe fermierii de la noi către un model mai sustenabil, către un model economic mai durabil. Ca acest lucru să se întâmple, noi oferim o serie întreagă de servicii – asistența în completarea unor candidaturi pentru a beneficia de scheme de sprijin, dar și consultanță pentru a-și putea optimiza performanța de mediu și economică, smart farming. Fermierii, împreună cu partenerul nostru informatic, au investit într-un program ambițios la nivel național de agricultură inteligentă și care sprijină procesul decizional pentru mii de cooperative astfel încât aceștia să poată avea o activitate mai sustenabilă din punct de vedere economic și de mediu.

Până în momentul de față, rezultatele au fost foarte bune, dar efortul este unul în curs. Am reușit să scădem cantitatea de fitosanitare folosite cu aproape 60%, cu 65% cantitatea de îngrășăminte și nevoia de irigare cu 45%. Am reușit să creștem producția cu aproape 18% pentru anumite produse. Dacă ne uităm la beneficiile globale, vă dați seama ce procente bune avem. Așa se poate face și în alte state membre, așa putem fi sustenabili. Pentru viitor, putem afirma fără îndoială că agricultura inteligentă ne va ajuta să ne atingem țintele pe care ni le-am fixat și să avem un sector agricol mai durabil”, a afirmat Elli Tsiforou.

Christian Bugge Henriksen, Coordonator proiect, FoodSHIFT 2030: „Noi vrem să stimulăm tranziția sistemului alimentar european către un viitor circular”

„Sunt liderul unui grup legat de siguranța alimentară și schimbări climtice la Universitatea din Copenhaga și, de asemenea, liderul unui proiect care a început în ianuarie 2020 și se va termina la sfârșitul lui 2023. Ce înseamnă acest proiect – este un consorțiu de aproximativ 30 de parteneri, avem opt IMM-uri, patru ONG-uri, șapte municipalități și șapte instituții de cercetare din 12 țări. Ambiția acestui proiect este foarte mare: noi vrem să stimulăm tranziția sistemului alimentar european către un viitor circular, cu emisii reduse de carbon, cu mai puțină carne și o dietă bazată pe plante, și cu intenția de a întări coeziunea urbană și a îmbunătăți furnizarea localizată de alimente. Premisa proiectului este că o astfel de tranziție, la un astfel de sistem alimentar, nu va fi posibilă doar printr-un proces treptat de inovare, ci printr-o abordare radicală care să accelereze inovația în domeniu. Putem spune că putem lua întregul lanț de valoare, de la producție până la distribuție și consum, și, de asemenea, reciclare și să accelerăm acest proces.

Așa-numitele laboratoare de acceleratori pentru această schimbare în domeniul alimentar se bazează pe o abordare în patru puncte: asta înseamnă că avem o colaborare multidisciplinară între actori cheie în lanțul alimentar începând cu producătorii, companiile private, guvernele locale, institutele de cercetare și societatea civilă. Fiecare dintre aceste acceleratoare are o concentrare pe o anumită inovație. Nu toate se concentrează, de exemplu, pe producție. Ce vrem să facem noi în acest «food shift project» este să implementăm un mecanism care să combine și să generalizeze aceste sisteme, fiecare cu concentrarea ei inovatoare.

Mai întâi mergem către un nivel mai înalt de pregătire tehnologică și, în același timp, optimizăm sustenabilitatea socială și economică. În al doilea rând, luăm aceste inovații care au ajuns la maturitate și încercăm să le combinăm în cadrul lanțului alimentar ca să le creștem impactul”, a relatat Christian Bugge Henriksen.

Paolo di Stefano, Director Afaceri Europene, Coldiretti: „Inovarea ține și de modul în care alimentele sunt percepute de către consumatori și cum este creat lanțul alimentar”

„Coldiretti este o organizație a fermierilor. Membrii noștri sunt fermieri, de la fermieri mici până la cei mai mari din Italia. Eu personal sunt implicat în chestiuni europene și internaționale. Coldiretti are 1,6 milioane de membri în Italia. Noi reprezentăm, aproximativ, 70% dintre fermierii italieni, aproximativ 400.000 de ferme active în Italia. Suntem prezenți pe tot teritoriul Italiei și acoperim toate diferitele sectoare. Noi am putut să stabilim un nivel diferit de cooperare și colaborare în cadrul lanțului alimentar care ne-a permis să fim unul dintre cele mai importante hub-uri în ce privește producția locală, dar și pentru inovație și tehnologia informației.

Un astfel de proiect ca smart farming trebuie să fie aplicabil tuturor tipurilor de ferme, nu doar celor mai mari. Inovarea ține și de modul în care alimentele sunt percepute de către consumatori și cum este creat lanțul alimentar.

De mulți ani deja am promovat o fundație care e bazată pe ideea unei relații mai puternice între consumator și producător. Astăzi, principalul nostru scop este să creștem încrederea consumatorilor în produse și singura modalitate prin care putem crește această încredere este să explicăm și să fim mai transparenți față de consumatori. De aceea promovăm această fundație și care adună toți fermierii care vor să fie implicați în aceste piețe. Avem 1.200 de piețe agricole în Italia cu peste 7.500 de ferme implicate.

De asemenea, sunt și alte activități prin care îi apropiem pe producători de consumatori, care îi ajută să comunice și să înțeleagă mai bine ce e agricultura, începând chiar cu educația în școli. Mergem în școli și organizăm seminarii speciale pentru copii.

Consumatorii vor mai multe produse de sezon, care vin din propriile lor regiuni și vor să aibă o relație cât mai bună între preț și calitate. De aceea, aceste piețe ale fermierilor au foarte mult succes”, a argumentat Paolo di Stefano.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 11 ore

„Ruşinea“ de a fi ţăran

Noutăți Generaleacum 14 ore

Dragoș Pîslaru: Cu sau fără Guvern, cu sau fără CCR, avem o responsabilitate morală și umană de a respecta viețile celor din jur

Stiri PLUSacum 2 zile

Bilanțul dezastrului PSD în Sectoarele 1 și 5. Vlad Voiculescu: Misiunea noastră este de a oferi bucureștenilor o alianță anti-PSD

Stiri PLUSacum 4 zile

Dragoş Pîslaru, numit coraportor al PE privind Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă, program cu un buget de 560 de miliarde de euro

Noutăți Generaleacum 5 zile

Dragoș Tudorache, despre reglementarea și concurența în piețele digitale: Criza aceasta ne-a dovedit că suntem pe un drum fără întoarcere în ceea ce privește digitalizarea

Noutăți Generaleacum 5 zile

Singura asociaţie autorizată pentru protecţia fetelor care cad pradă sclaviei sexuale, amenințată cu închiderea de către statul român. „Nu poți să nu ramâi șocat când vezi atâta ignoranță“

Stiri PLUSacum 5 zile

Candidații Alianței USR PLUS la Primăriile Sectoarelor 3 și 5 îi acuză pe Gabriela Firea, Robert Negoiță și Daniel Florea de obstrucționarea dreptului lor constituțional de a se adresa cetățenilor

Noutăți Generaleacum 5 zile

Alin Mituța: Marea întrebare la care Guvernul nu răspunde e ce schimbări și reforme structurale își propune să facă folosind oportunitatea banilor europeni

Noutăți Generaleacum 5 zile

Dragoș Tudorache: Guvernul joacă alba-neagra cu parlamentarii pentru diaspora

Editorialeacum 6 zile

„CNATDCU, o Românie la scară mai mică – oameni buni conduși de oameni îndoielnici” 

Cele mai citite