Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Dacian Cioloș: Avem nevoie să salvăm anumite companii sau întreprinderi mici și mijlocii și să rezolvăm niște probleme structurale

Publicat

pe data de

„Vor exista acolo niște condiționalități sau legături între recomandările specifice de țară, pe care Comisia Europeană le face pentru fiecare stat membru, în funcție de nevoile de reformă, și programul strategic pe care fiecare stat membru o să-l prezinte Comisiei Europene, prin care să explice ce vrea să facă cu acești bani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, într-un interviu pentru Spotmedia.ro, cu privire la cele 80 de miliarde de euro alocate României de către UE în cadrul planului de relansare economică.

„Nu se vor transforma automat și, în primul rând, nici nu vor ajunge automat în contul României sau al cuiva din România, dacă nu vom prezenta întâi o viziune, despre ce vrem să facem cu banii aceștia.

Cea mai mare parte din aceste fonduri se concentrează pe programul de redresare și de reconstrucție, care include și partea de reformă. Vor exista acolo niște condiționalități sau legături între recomandările specifice de țară, pe care Comisia Europeană le face pentru fiecare stat membru, în funcție de nevoile de reformă, și programul strategic pe care fiecare stat membru o să-l prezinte Comisiei Europene, prin care să explice ce vrea să facă cu acești bani.

Și Comisia va verifica dacă în programul acela strategic al României, de exemplu, sunt incluse și reformele care sunt menționate în recomandările pe care Comisia Europeană le face.

Și aici nu e nevoie de mare filosofie și nici să avem prea mulți economiști sau analiști, ca să înțelegem că noi avem nevoie de reformă în educație, reformă în sănătate, reformă în administrație, pentru a crește eficiența statului în general, reformă sau reforme în politicile sociale, în sistemul de pensii și avem, evident, nevoie de investiții în sectorul economic, în mediul antreprenorial.

Avem nevoie nu doar să salvăm anumite companii sau întreprinderi mici și mijlocii care sunt puse acum în pericol de criza acesta, dar noi avem niște probleme structurale de rezolvat.

Dincolo de faptul că anumite companii își pierd clienții, nu mai pot să își vândă marfa, produsele sau serviciile pe care le au, eu văd în presă că în perioada aceasta oamenii se plâng mai ales de reacția statului, a administrației publice, de relația pe care o au cu diferite servicii publice.

Aceste probleme structurale le putem rezolva folosind acești bani, dacă facem dovadă de viziune și de consecvență în a aplica niște măsuri pe care oricum trebuie să le aplicăm, dacă chiar vrem să reformăm statul și să ameliorăm lucrurile în România, nu doar să drenăm banii, să-i afișăm ca să câștigăm puncte electorale: Uite câți bani aduc X și Y și Z în România!”, a declarat liderul PLUS.

În acest context, Dacian Cioloș a ținut să sublinieze faptul că acești bani „au fost obținuți de România” și sunt “și rezultatul unor negocieri generale”. „Evident, președintele Iohannis a negociat și a negociat bine, ca să obțină în primul rând flexibilitate a modului în care sunt alocați banii. E însă și rezultatul unor negocieri generale.Dacă țineți minte, noi am cerut prin două Rezoluții în Parlamentul European, încă din aprilie și apoi în mai, am cerut Comisiei Europene să vină cu acest program, să lege acest program și de politica de coeziune, și de nevoile de reformare și restructurare și, iată, avem acest lucru.

Să vă spun sincer și să fiu onest până la capăt, m-am gândit exact la lucrul acesta: noi în campanie am promis oamenilor că mergem la Bruxelles ca să aducem bani și să aducem lucruri pentru România.

Și m-am gândit că dacă noi am ajunge la guvernare, până la sfârșitul acestui an, de ce am avea nevoie, unde am avea nevoie de resurse financiare, ca să putem finanța. Din punctul acesta de vedere, obiectivele sunt atinse, până acum”, a punctat Dacian Cioloș.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Revista Presei

Andrei Lupu: Partidului Național Liberal, cu multe metehne venite din trecut, îi este într-o bună măsură teamă de exigențele USR PLUS

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Andrei Lupu, membru în Biroul Național PLUS și candidat din partea USR PLUS Prahova la Camera Deputaților, i-a transmis, sâmbătă, în cadrul unei intervenții la Antena 3, prim-ministrului Ludovic Orban, după ce acesta a declarat că „premierul e desemnat de partidul care câștigă alegerile”, că „propunerea de prim-ministru vine de la președinte”, reamintindu-i că se află la guvernare „de aproape un an fără să aibă nici gând cele mai multe voturi în Parlament”.

„Constituțional, propunerea de prim-ministru vine de la președinte, probabil că domnul Orban știe asta. Fiecare grup parlamentar va face câte o propunere, iar atâta timp cât niciunul nu are majoritate în Parlament, nu există constituțional nicio obligație ca președintele să respecte vreuna dintre propuneri și probabil că domnul Orban știe deja foarte bine asta. Să ne amintim că domnul Orban guvernează de aproape un an fără să aibă nici gând cele mai multe voturi în Parlament”, a declarat Andrei Lupu.

În contextul declarației președintelui Klaus Iohannis potrivit căreia următorul premier ar urma să fie tot Ludovic Orban, întrebat dacă Alianța USR PLUS va încerca să îl convingă pe șeful statului să accepte alt prim-ministru, Andrei Lupu a răspuns: „În primul rând, noi încercăm să convingem românii că avem cea mai bună propunere și sunt convins de acest lucru eu însumi și acest lucru s-a văzut în 2016. Sigur că da, liberalii pot să propună altceva, cei de la PSD pot să propună altceva. E o cursă cu trei alergători, vom vedea cine este apreciat de către cetățeni. Eu cred că Dacian Cioloș este cel care ar trebui să ocupe funcția de prim-ministru”.

Întrebat dacă USR PLUS ar putea să refuze să intre la guvernare dacă președintele nu acceptă propunerea de premier în persoana lui Dacian Cioloș, Andrei Lupu a răspuns: „În primul rând, noi construim un program de guvernare în jurul unei echipe extinse. Ceea ce mă îngrijorează pe mine, în schimb, este faptul că de pe acum PNL începe să colaboreze cu alte partide mai micuțe și e suficient să ne uităm la modul în care este alcătuit Guvernul acum, nu la nivel de miniștri, dar imediat la nivel de secretari de stat. Găsim o grămadă de secretari de stat din partea PMP, ALDE, ba chiar am văzut și un consilier de stat din partea UDMR și la nivel de prefecturi nici nu mai vorbesc. Cred că Partidului Național Liberal, cu multe metehne venite din trecut, îi este într-o bună măsură teamă de exigențele USR PLUS, cel puțin pe partea de integritate, dar aș merge și pe partea de competență, tehnocrație”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

George Cățean: Pășunile trebuie văzute ca resursă naturală, iar modul în care sunt exploatate să fie urgent îmbunătățit

Publicat

pe

George Cățean, candidat USR PLUS Brașov la Senat, a vorbit, vineri, în cadrul unei intervenții la Radio România Actualități, despre impactul pe care îl va avea asupra României sistemul „eco-schemelor”, propuse de Comisia Europeană, în noua Politică Agricolă Comună (PAC), pentru „a înverzi” agricultura europeană prin remunerarea unor servicii făcute mediului înconjurător de către fermieri.

Cu acest prilej, George Cățean a readus în discuție atât deficiențele Măsurii 21 (SPRIJIN TEMPORAR CU CARACTER EXCEPȚIONAL ACORDAT FERMIERILOR ȘI IMM-URILOR CARE AU FOST AFECTAȚI ÎN MOD DEOSEBIT DE CRIZA COVID-19), cât și importanța îmbunătățirii modului în care sunt exploatate pășunile.

„Sisteme de susținere a agriculturii ecologice avem și în momentul de față, fie că vorbim despre plățile directe la suprafață, fie că vorbim despre schemele care vin în completarea plăților directe pentru cei care operează în sistemul ecologic, fie că vorbim despre zona de producție vegetală, fie că vorbim despre zona de producție zootehnică, există sprijin în acest sector agricol. Aș putea spune că inclusiv în zona privată sunt câteva exemple de bună practică și de susținere a producătorilor. În urmă cu doi ani, începând din 2018, un mare retail pe piața românească vine și sprijină producătorii locali să emigreze către zona ecologică, plătindu-le costurile care sunt generate de această acțiune, pratic costurile de certificare, costurile care țin de analiză și aici putem să vedem un interes inclusiv în zona privată. Nu în ultimul rând, dacă mergem în zona de retail, există spații destinate produselor ecologice”, a declarat George Cățean.

În acest context, George Cățean a subliniat că, pe lângă cercetare, este nevoie să apelăm și la tehnologizare când vine vorba de o agricultură orientată ecologic. „Pilonul UE, cel digital, aduce noile tehnologii care vin să sprijine și să încurajeze demersurile care țin de agricultura ecologică. Chiar astăzi este ultima zi în care se mai pot depune cererile pentru ajutorul COVID pentru micii fermieri, în sectorul creșterii ovinelor și al bovinelor. Aici am văzut o problemă, destul de mare: pragul de la care crescătorii pot beneficia de acest sprijin. Putem vedea că numai de la 5 capete de bovine s-a putut beneficia de acest sprijin – bani alocați de UE. În contextul ăsta, ceilalți deținători de 3-4 bovine, au avut probleme în pandemie”, a subliniat George Cățean, reamintind că a avertizat asupra acestei probleme încă de la începutul lunii.
În viziunea lui George Cățean, „pășunile trebuie văzute ca resursă naturală, iar modul în care sunt exploatate trebuie urgent îmbunătățit”.

„Referitor la partea de reformă PAC, grupul din care noi facem parte, Renew, a susținut reforma PAC în scopul înverzirii agriculturii și al stopării schimbărilor climatice. Inclusiv am putea vedea ultimele două intervenții pe care Dacian Cioloș le-a avut în Parlamentul European pe partea de Politică Agricolă Comună. Un alt element care s-a adus în discuție foarte mult este reprezentat de către pășuni. Și aici trebuie să vedem modul în care aceste pășuni și fânețe sunt utilizate, mai ales cele aflate în proprietatea statului sau în administrarea autorităților locale.

În acest sens, este nevoie în primul rând ca de aceste suprafețe de pășuni să beneficieze crescătorii de animale, cu prioritate cei din comunitate, toate subvențiile și măsurile financiare de sprijinire să ajungă la fermieri, iar modul de calcul al chiriilor plătite către primării trebuie să fie unul corect față de fermier. Buna gestiune a pajiștilor sunt o resursă care vor contribui la atingerea obiectivelor României în contextul ambițiilor UE de înverzire de până în 2030”, a adăugat George Cățean.

Reamintim că președintele Renew Europe, Dacian Cioloș, a avertizat, marți, că propunerea aflată în dezbaterea Parlamentului European privind viitorul Politicii Agricole Comune nu este suficientă pentru a alinia această politică la așteptările societății europene, potrivit CaleaEuropeană.ro. „Abordarea pe care o propunem înseamnă o evoluție decisivă a practicilor agricole spre mai mult respect pentru resursele naturale. Agricultorii trebuie să poată produce hrană de calitate și la prețuri decente, conștienți că e în interesul lor și al societății să mențină biodiversitatea, calitatea apei și fertilitatea solului, să reducă emisiile de carbon” , puncta la acel moment Dacian Cioloș.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Anca Dragu: Cifrele sunt absolut îngrijorătoare, nici în plan economic nu stăm bine deloc. Acum ar fi trebuit să reducem TVA

Publicat

pe

Anca Dragu, membru al Biroului Național PLUS și fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, a făcut o scurtă analiză a măsurilor adoptate de Guvernul Orban în contextul pandemiei de COVID-19, criticând comunicarea haotică a autorităților și arătând ce ar fi trebuit să se facă din punct de vedere economic.

„Cifrele sunt absolut îngrijorătoare, nici în plan economic nu stăm bine deloc. În primul rând comunicarea a fost haotică, asta spune toată lumea, oamenii din HORECA, oamenii din zonele afectate sau un simplu om de pe stradă. Comunicarea a fost haotică, oamenii nu înțeleg ce trebuie să facă în continuare. Nu avem o autoritate în care oamenii să aibă încredere și să ne spună, o dată la două zile, într-un interval prestabilit de timp care este situația, ce se prevede pentru perioada de timp următoare. Astăzi de dimineață, de exemplu, discutam cu o doamnă profesoară care nu știa nimic despre ceea ce se va întâmpla în domeniul școlilor. Vă dați seama că acești profesori ei, la rândul lor, trebuie să transmită niște mesaje copiilor, părinților.

Apoi, partea de măsuri: măsurile sanitare poate că au intrat ceva mai târziu. Vedem în continuare mijloace de transport în comun în care oamenii nu poartă mască și nu le spune nimeni nimic. Românul, în general, nu prea e prieten cu respectarea regulii, de altfel e ușor de intuit: în perioada Comunismului trebuia să eludezi foarte multe legi ca să poți supraviețui și atunci e greu să schimbi imediat regula. De aceea m-aș fi așteptat să văd Poliția Locală, toate forțele de ordine în stradă cu îndrumare, nu trebuie să dea amenzi”, a spus Anca Dragu, miercuri, în cadrul unei intervenții la Gândul LIVE.

Întrebată ce măsuri a luat de la izbucnirea pandemiei, Anca Dragu a răspuns că a redus, în primul rând, cheltuielile curente și a încercat să sprijine cât mai mult economia locală. „Ca economist am fost conștientă de faptul că trebuie să contribui și eu la a pune banii în mișcare și a sprijini locurile de muncă care atât de greu sunt ținute în această perioadă. Ministerul Finanțelor a făcut eforturi extraordinare și a aruncat bani în piață, de fapt, de aici vine și o creștere a prețurilor. Această creștere a prețurilor are legătură cu deficitul bugetar foarte mare, cu banii aruncați în piață, cum era de altfel și firesc, de către Ministerul Finanțelor. Trebuie spus că România a plecat dintr-o situație foarte proastă, în timp ce toate țările UE aveau deficite bugetare de sub 1% din PIB, România avea 4 și peste 4% din PIB, în condiții bune”, a adăugat Anca Dragu.

Totodată, întrebată dacă ar avea așteptări ca Ministerul de Finanțe și BNR să intervină, în contextul creșterii prețurilor, Anca Dragu a explicat: „Creșterea prețurilor cu siguranță va continua și presiunea pe curs va continua, fără discuție. Tocmai de aceea spuneam că reducerea TVA-ului în 2015 și 2016, și 2017 a fost o măsură, cum spun economiștii, prociclică, pe românește, o măsură proastă. Acum ar fi trebuit să reducem TVA-ul. În acest fel, reducerea TVA-ului ar fi compensat creșterea prețurilor și prețul per total nu ar fi crescut atât de mult. Deci măsurile proaste se răzbună pe noi, prețurile vor continua să crească, presiunea pe prețuri crește, Ministerul de Finanțe va continua să arunce bani în piață și e normal să facă așa, dar acești bani în piață înseamnă o cantitate mai mare de bani, o mai mare presiune pe prețuri și pe cursul valutar. În acest moment, BNR și Ministerul Finanțelor ar putea să curme creșterea prețurilor, dar ne-ar afecta mult mai rău. Deci este răul cel mai mic în acest moment, dar trebuie să fim conștienți de el”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite