Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Acum e nevoie de un guvern cu oameni cărora nu le e teamă de procentele din sondaje

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, susține că România are nevoie în acest moment „de un guvern cu oameni cărora nu le e teamă de procentele din sondaje, care nu se gândesc la fotoliile lor de parlamentari sau de miniștri după alegeri și care sunt gata să-și asume măsuri ce trebuie luate în situație de criză”, arătând că nu înțelege reacția celor din PNL care au pus presiune pe Florin Cîțu să își depună mandatul de premier desemnat.

„Politicienii noștri nu prea și-au asumat rolul de lideri în crize majore și asta se vede din comportamentul lor. Toate calculele au ca finalitate interesul electoral sau preamărirea personală. Altfel eu nu înțeleg comportamentul de azi al PNL.

În toamna lui 2015, după accidentul de la Colectiv, au vrut guvern tehnocrat în loc să-și asume politic măsuri de guvernare clare, cu majoritate în Parlament, care să reformeze țara din temelii, așa cum reieșea clar că era nevoie.

Acum ne paște o altă criză, una cu multe necunoscute și cu posibile efecte sociale și economice grave. Întrebarea nu mai e dacă va veni, ci mai degrabă ce va lăsa în urmă.

Reacția celor din PNL care au pus presiune pe Florin Cîțu să se retragă arată că nu pot ieși din calculele politice de partid sau, mai rău, individuale. În loc să se alinieze toți în spatele celor pe care i-au trimis să formeze guvernul, aruncă țara în instabilitate și impredictibilitate.
Acum e nevoie de un guvern cu oameni cărora nu le e teamă de procentele din sondaje, care nu se gândesc la fotoliile lor de parlamentari sau de miniștri după alegeri și care sunt gata să-și asume măsuri ce trebuie luate în situație de criză. O spune unul care a trecut prin asta. Am făcut și eu greșeli, dar am învățat multe în acel an de guvernare în condiții grele și fără majoritate”, afirmă Dacian Cioloș pe Facebook.

Liderul PLUS subliniază faptul că în Parlament nu se va forma o majoritate mai stabilă decât România a avut în ultimul an pentru că nu are de unde, în contextul în care „e an electoral și cei de acolo se gândesc în mare parte la scaunele lor după alegeri”. „Din păcate, partidele cu istorie în România ne-au arătat ce știu – sau mai bine zis ce nu știu – să facă. Unii să încerce să-și salveze șefii de la închisoare, altii să se bată între ei pentru funcții.

Guvernul care va fi propus va fi votat pentru că foarte puțini sunt cei care vor să-și asume guvernarea în momente dificile.

Un nou govern, odată instalat, trebuie să construiască o punte de solidaritate cu oamenii care acum sunt pierduți în teamă și incertitudine. Doar așa vom putea ieși cu bine din criză”, a conchis Dacian Cioloș.

Coronavirus

Ghiduri post-criză COVID-19, puse la dispoziția antreprenorilor și a autorităților

Publicat

pe

Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România. Antreprenorii și firmele mici cu mai puține resurse la dispoziție au nevoie de o mână de ajutor să se adapteze la noua realitate pe timp de criză.

Așadar, Celula executivă de criză PLUS în domeniul Economie și Antreprenoriat pune la dispoziția autorităților și a antreprenorilor al doilea set de ghiduri post-criză.

Acestea sunt traduse și adaptate din materiale oficiale ale organizațiilor internaționale de profil și/sau ale autorităților din alte țări europene. Acestea sunt menite să îndrume firmele și organizațiile românești în protecția angajaților și a clienților. La primul set de ghiduri pentru domeniile cele mai grav afectate de criză: turism, livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante, construcții, saloane și frizerii, precum și un ghid de evaluare a riscului folositor mai multor domenii adaugăm un al doilea set în domenii care se pregătesc pentru reluarea activității: transport de mărfuri și servicii de logistică, școlile de conducători auto, protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor și un ghid pentru sălile de sport și clienții acestora.

Ghidurile pot fi lansate ca recomandări oficiale ori transpuse în ghiduri oficiale sau chiar legislație secundară în urma consultărilor cu mediul de afaceri. restaurante si terase,
_

Ghidurile pot fi descărcate de aici:

Transport de mărfuri și servicii de logistică: https://bit.ly/2Afy32T
Restaurante si terase: https://bit.ly/2XulBVe
Scoli de conducători auto: https://bit.ly/3epdyjo
Protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor: https://bit.ly/36B2ZH1
Reluarea activităților sportive: https://bit.ly/3gqwfVy

Din primul set de ghiduri:
Sectorul turistic: https://bit.ly/2AvAsH3
Sectorul construcțiilor: https://bit.ly/3fSm0Je
Livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante: https://bit.ly/2WWhmRP
Saloane de frizerie și coafură: https://bit.ly/2Z6SGbV
Evaluarea riscurilor: https://bit.ly/3cAGPqL

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Stiri PLUS

Un an de la alegerile europarlamentare. Un an pe PLUS

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Cine ar spune că PLUS are doar 1 an de existență? La câte pasiuni și frici generează cu stilul acesta antifanariot „european friendly“, cum să te aștepți să găsești în partidul ăsta oameni hiperpregătiți, de o inepuizabilă energie, cu simțul umorului însoțit de un simț al ridicolului bine definit și cu cei șapte ani de acasă bine asumați. De ce oare să îți fie frică, ție, lume politică românească, de o mână de oameni cu bun-simț?

Probabil pentru că oamenii ăștia au fost capabili să realizeze anul trecut un miracol. Pentru că rezultatele de la alegerile europarlamentare de anul trecut reprezintă, între toate statisticile și evoluțiile potențialului electoral al unui partid, o stare de miracol.

Eliade construia într-un eseu mai puțin cunoscut, „Despre miracol și întâmplare“, o mică teorie a misterului, miracolului și firescului. Miracolul ține de noroc, de hazard, de contradicție și reprezintă intervenția neașteptatului în cotidian.

Societatea românească a avut acest moment de trezire miraculoasă, s-a deșteptat brusc în noi omul nou într-un veac nou. Obosit de starea de indignare sau de apatie, electoratul a perceput semnele de speranță pe care i le trimitea un partid nou și un tip nou de reprezentant al lumii politice și a votat o Alianță foarte atipică pentru politica românească.

A fost un vot al speranței, cu care omul nou a învestit Alianța USR PLUS, trimițând mesajul clar al schimbării care trebuie să vină.

Seria aceasta de 11 montaje video vă prezintă oamenii care au făcut posibil acest miracol cu un entuziasm, cu o creativitate și cu o hotărâre care, iarăși, ies din tiparele balcanicului contemplativ. Oamenii din PLUS sunt cei care au contaminat electoratul cu impulsul schimbării.

Impulsul schimbării odată instalat trebuie hrănit și crescut, alimentat cu speranță și cu măsuri concrete, cu soluții la problemele societății noastre. Și dacă miracolul persistă, realitatea va deveni alta, cea pe care o visa și Regina Maria pentru țara asta, iar impulsul schimbării va deveni întâi tendință și apoi realitate.

La buni ani! Pentru că mulți au fost deja, prea mulți chiar. A venit vremea să ne dorim Ani buni!

* Material de Oana Ursache, membru al Biroului Național PLUS

PUTEȚI VIZIONA MATERIALELE VIDEO AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Cum relansăm piața de muncă din România?

Publicat

pe

În data de 8 mai, un număr de aproape 900.000 de oameni erau în șomaj tehnic și 330.000 în șomaj, conform datelor de la Ministerul Muncii. După numai două săptămâni, numărul salariaților în șomaj tehnic a scăzut cu o treime, la sub 600.000, în vreme ce numărul contractelor încetate ca efect al crizei a crescut la peste 400.000.

Așadar, vestea bună este că un număr net de aproximativ 200.000 de lucrători au reluat lucrul. Vestea proastă este că, în doar două săptămâni, 70.000 de oameni și-au pierdut locurile de muncă! Iar situația față de începutul lunii aprilie este și mai gravă, peste 220.000 de contracte fiind încetate în ultimele două luni. Ce se poate face? Care sunt măsurile care ar putea salva cel puțin în parte locurile de muncă aflate acum în pericol? Este Guvernul gata să ia măsurile necesare? A pregătit ceva?

Susținerea cheltuielilor salariale propusă de Guvern – o măsură cu probleme

Dintr-o declarație a șefului Cancelariei prim-ministrului aflăm că Ministerul Muncii propune, pe de o parte, continuarea programului de șomaj tehnic pentru unele domenii, iar pe de altă parte, susținerea companiilor care își reiau activitatea după 15 mai și recheamă salariații din șomaj tehnic, cu o sumă reprezentând 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut. Această susținere ar urma să fie acordată pentru o perioadă limitată, de trei luni.

Efectul acestei măsuri ar putea fi benefic pentru companiile care au redus/sistat activitatea și au trimis oamenii în șomaj tehnic. Cu toate acestea, există cel puțin 4 mari probleme care fac ca o astfel de măsură să fie nepotrivită:

  1. Harzardul moral

Companiile care nu au trimis oameni în șomaj tehnic, indiferent dacă acum sunt sau nu în dificultate din cauza efectelor crizei în economie, nu vor putea să beneficieze de acest ajutor, chiar dacă în următoarea perioadă piața le va fi defavorabilă.

Pe scurt, antreprenorii care și-au protejat singuri angajații sunt trimiși la plimbare, iar cei care deja au fost ajutați o să fie ajutați iar. Halal echitate economică, nu?

  1. Efectul de balast și lipsa adiționalității

Dacă o companie planifica oricum să își reia activitatea la 100% din capacitate, va putea beneficia de un ajutor de la stat, ceea ce îi va scădea costurile cu forța de muncă cu până la 40%, deși nu avea neapărat nevoie. Mai mult, în acest fel, va fi mai competitivă pe piață decât o companie cu același profil, care nu a trimis angajații în șomaj tehnic și a preferat să reziste și să își țină oamenii la muncă și să plătească taxe la stat. Astfel, se nasc premisele unei competiții neloiale și se cheltuie bani fără vreun efect pozitiv.

Din acest punct de vedere, credem că eficiența banilor publici este potențial scăzută, neexistând suficiente condiționalități care să dirijeze fondurile către companiile care au nevoie, pentru a proteja în continuare locuri de muncă.

  1. Rigiditatea măsurii, chestionarea plafonării și lipsa unui studiu de impact

Deși este de înțeles că ne grăbim și că ar fi trebuit ca Guvernul să iasă cu această măsură încă de pe 15 mai, totuși nu este deloc clar care este baza de calcul pentru măsura propusă. Inițial, măsura era gândită neplafonată și atunci avea o oarecare logică – 41,5% este o aproximare a taxării medii pe angajat. Adică statul renunță la taxele asupra angajaților respectivi trei luni pentru ca firmele să își revină.

Dar dacă plafonăm la nivelul salariului mediu brut pe economie în anul 2020 (5.429 de lei), atunci vom avea un sprijin mai substanțial pentru angajatorii care plătesc salarii mici față de cei care plătesc salarii mai mari de salariul mediu brut. Spre exemplu, există companii românești din domeniul automatizărilor industriale care au închis ușile pentru că pe lanțul lor valoric clienții din industria auto au oprit activitatea. Genul acesta de companii care au valoare adăugată mare și ingineri bine pregătiți și plătiți adecvat vor primi un sprijin mai redus decât companiile ce angajează la nivelul salariului minim. Poate că un studiu de impact ar fi putut da și o altă dimensiune decât cea socială, mai apropiată de obiective de politică industrială, atât de necesară în această perioadă de relansare post-criză.

  1. Ratarea lecțiilor crizei în ceea ce privește flexibilitatea forței de muncă

Măsura propusă nu produce vreo reformă de substanță, ci doar oferă un paliativ temporar, foarte scump de altfel pentru cetățenii plătitori de taxe. Mai toate țările OECD au văzut în criza sanitară o oportunitate de a consolida piețele de forță de muncă și a le întări reziliența la crize / șocuri. S-a văzut clar cu ocazia crizei că România nu are o legislație care să permită prea mare flexibilitate – practic între varianta cu șomajul tehnic, adică trimitem lumea acasă și cea cu săptămâna redusă de lucru de 4 zile în loc de 5, nu mai avem alte alternative. Și nici vreun sprijin public pentru situații în care ar exista perioade de volatilitate mare de activitate.

CITIȚI CONTINUAREA MATERIALULUI PE WWW.DIGI24.RO

Munca flexibilă – o alternativă mai eficientă propusă de PLUS și de mediul de afaceri

* Material de 

Dragoș Pîslaru, europarlamentar PLUS, coordonator al Grupului de lucru Economie și Antreprenoriat PLUS

Alin Stoica, jurist, membru al Grupului de lucru Economie și Antreprenoriat PLUS

 

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite