Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Cum aducem românii acasă

Publicat

pe data de

Poate pentru prima oară într-o campanie electorală pentru prezidențialele din România, toți candidații principali au avut mesaje pentru diaspora. Unele mai bune, altele mai rele. După lecția din 2014 și după cea din 26 mai 2019, toată lumea știe că nu mai pot fi ignorați românii plecați din țară în ultimii 10-15 ani, care au arătat că pot să devină un decident important în alegeri. Iar subiectul cel mai des discutat este cum să atragem românii înapoi în România.

Nu este atât de simplu

Orice diasporean vă poate spune că nu există o soluție magică pentru a face sfertul de țară plecat să revină. Nu merge cu o singură idee, cu o mare găselniță. Din cei peste 5 milioane de români emigrați, mulți nu se vor mai întoarce niciodată. Răul e deja făcut și rana produsă va avea nevoie de mult timp până la vindecare. Întrebarea este cum deschidem, totuși, drumul spre casă?
Ce veți citi mai jos este o viziune. Este ceva imaginat după citirea a numeroase motive de plecare din țară sau de refuzuri de întoarcere. Este o poveste care poate deveni realitate, atâta timp cât o serie de măsuri, legi și programe sunt implementate. Este dependentă de voturi, de voință, de integritate și competență. Dar nu este imposibil.

O familie de români

Este anul 2025, iar Andreea și Alex Pop locuiesc de nouă ani în Milano, Italia. Ea este programator, iar el topograf și o duc bine. Au plecat curând după Colectiv, pe 1 ianuarie 2016, în căutarea unui loc unde să se simtă în siguranță, respectați și, de ce nu, unde să câștige mai bine. Au învățat rapid italiană, au lucrat inițial în diverse locuri fără legătură cu studiile lor, dar încet-încet au ajuns în companii solide, pe salarii decente, locuind într-o suburbie curată și liniștită. Închiriază un apartament cu 2 camere pe care îl împart cu băiețelul lor Mihai și uneori cu mama Andreei, care vine uneori din Bistrița să îi ajute cu copilul.Sistemul italian nu e perfect, mai ales cu românii. Au un mic grup de prieteni (tot români) și ocazional Alex joacă un fotbal cu colegi de la muncă, iar Andreea mai bea o cafea cu mămicile italience ale colegilor lui Mihai. Au vacanțe vara în țară și iarna la schi în Dolomiți sau în Alpi.

Dar tatăl Andreei este bolnav și mama ar prefera să îi fie aproape. Băiețelul, Mihai, crește vorbind mai bine italiana decât româna și nu prea știe ce e cu România. Alex se vede prea rar cu fratele său care are trei copii și nu prea poate să călătorească. Cei mai buni prieteni au rămas toți în România. Nu sunt întru totul liniștiți în privința politicii italiene și „acasă” a rămas mereu, pentru ei, Bistrița.

Așa că decid să se reîntoarcă în țară.

Drumul spre casă

Alex contactează consulatul român din Milano, unde este pus în legătură cu Departamentul pentru Repatriere. Ar putea face asta și on-line, pentru că toate resursele, procedurile și actele sunt disponibile și digital, inclusiv certificatele necesare. El preferă totuși contactul direct, uman.

„Departamentul pentru Repatriere” este un serviciu împărțit între MAE și Cancelaria Prim-ministrului, cu câte un reprezentant în toate consultatele românești din zone externe cu peste 50.000 de români și cel puțin câte o persoană de legătură în fiecare Consiliu Județean (în județe mari sunt birouri întregi). Este coordonat de un ministru delegat (sau poate un secretar de stat) care lucrează direct sub Prim-ministru și are în sarcină coordonarea orizontală între punctele din afara țării și cele din țară.

Natura acestui departament este de a oferi puncte de contact integrate pentru românii interesați să revină.

One-stop-shops pentru repatriere

Alex își înregistrează familia pentru repatriere. Vor să se reîntoarcă în țară și ar dori să meargă undeva aproape de Bistrița, pentru a fi aproape de familia Andreei. Echipa din Milano ia legătura cu cei din Bistrița, care au acces deja la o serie mare de resurse, o parte dintre ele adunate de autorități, iar altele provenind din baze de date publice sau furnizate din privat.

De exemplu, oferte de muncă. Redresarea economiei prin politici inteligente și utilizarea la maximum a potențialului oferit de fonduri europene și investiții sustenabile face ca în 2024 piața muncii să fie în mare căutare de specialiști ca Alex și Andreea, în special cu experiența lor acumulată în Milano. Algoritmul e simplu: site-ul e ținut de departament, iar orice angajator poate adăuga oferte gratis, în același timp existând contracte cu agregatoarele de joburi, ale căror oferte apar automat și pe platforma departamentului.

Certificatul de înscriere la școală pentru Mihai poate fi obținut ușor on-line, inclusiv dacă el ar fi deja în sistemul gimnazial sau chiar liceal italian. Dacă copilul are nevoie să ajungă la un nivel de limba română, numeroase opțiuni vor fi fost deja puse la dispoziția părinților: cursuri on-line, clase virtuale, manuale pentru părinți și mai ales cursuri de week-end sau module de limba română în toate școlile din UE cu o populație mare de elevi români.

Administrația publică din țară este deja sensibilizată și educată cu privire la diversele particularități ale țărilor de unde românii se întorc acasă, în special Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franța, iar certificatele de studii, de exemplu, sunt recunoscute automat. Chiar și în județe mai mici, ca Bistrița-Năsăud.

La fel de ușor va fi cu obținerea noilor cărți de identitate (digitale și ele) Mașina lor va putea fi înmatriculată în România rapid – administrația competentă este obișnuită cu contractele de vânzare-cumpărare sau cu certificatele italiene, iar Alex va putea preînregistra mașina, obținând noile plăcuțe în doar câteva zile de la întoarcerea acasă (în poștă).

Alex își găsește din timp un angajator, prin intermediul bazei de date cu locuri de muncă pusă la dispoziție gratuit și susținută de către administrația din România.

Andreea însă vrea să folosească o parte din banii strânși pentru a-și deschide o mică afacere. O va ajuta și programul Diaspora Start-up, lansat de Guvernul Cioloș în 2016, care în 2024 este aplicat la o scară mult mai mare. Toate actele le va obține digital, încă dinainte să se întoarcă, prin intermediul Departamentului de Repatriere. În cel mult câteva zile de la sosire, afacerea va putea funcționa. În cazul în care are nevoie de un spațiu, sau firma ei are o activitate deosebită (își deschide bunăoară un mic magazin de vinuri aduse din Italia), controalele necesare de la diversele departamente vor veni toate în același zi. Prin intermediul Departamentului la nivel regional, Andreea va fi avut de la bun început toată lista de avize necesare, precum și toate programările stabilite dinainte.

Nu în ultimul rând, afacerea sa ar putea fi scutită de anumite impozite pentru primele 3 luni, extensibil până la 6 dacă are un impact social (creează locuri de muncă sau resurse sociale pentru alte persoane etc.).

Nimeni nu va cere șpagă

Tatăl Andreei va putea primi tratamentul de care are nevoie și medicamentele de care are nevoie la spitalul din Bistrița, renovat și extins cu fonduri europene. Familia îi va fi alături și nu vor simți mereu nevoia să caute soluții pentru a-l duce la tratament „în afară”.. O parte din personalul medical va fi și el proaspăt repatriat și va aduce înapoi nu doar experiența profesională, ci și atitudinea față de importanța vieții și față de demnitatea umană a pacienților.

Mihai va merge la o școală normală pentru ei, care au fost plecați atâta timp și sunt obișnuiți să fie curat și frumos la grădinițele unde l-au dus, iar personalul didactic să fie bine instruit, motivat și politicos. Din clasa I va avea acces la un curriculum care să-l învețe și ce au învățat mai bun părinții săi în România, dar și adaptat la realitățile din 2024, cu un accent important pus pe digitalizare. Va avea acces și la activități extrașcolare diverse, chiar și la Bistrița sau în comunele mai mici de oriunde, de la Văleni la Dolhasca, ceva ce multor părinți din diaspora le-ar fi lipsit atât de mult dacă se întorceau în țară în 2019.

Vor putea merge la fratele lui Alex și la familia lui, care locuiesc la Iași, în maxim 3 ore pe autostradă. O oră le-ar lua drumul până la Cluj, de unde mai fac maxim 4 ore până la București. Iar asta respectând mereu viteza legală și siguranța rutieră. Poate nu chiar toate vor fi gata în 2024, dar o parte din autostrăzile acestea vor fi deja în lucru și componente deja terminate.
Tot procesul de repatriere va fi rapid și vor fi susținuți să se întoarcă. Nu le va reproșa nimeni„ păi dacă ați plecat la ce ați mai venit?”. Fără discriminare.
Statul român le va facilita reîntoarcerea. Nu îi va ține în brațe, dar le va oferi accesul la resurse on-line permanente și gratuite (oferte de joburi, informații inteligibile). Nu le va pune bariere artificiale sau inutile, ci le va deschide drumul spre casă, simplificând tot ceea ce ține de administrația națională sau locală de taxe, certificate sau adeverințe, ori de recunoașterea drepturilor sociale câștigate în Italia.

Familia Pop va putea așadar să se întoarcă în România, unde să muncească pentru un trai decent, plătind taxe normale, să aibă acces la o infrastructură și servicii publice de calitate și să poată răspândi în jurul prosperității micii lor familii o înflorire a societății, multiplicând mult peste așteptări investiția făcută în ei de către cei care le-au deschis drumul spre casă.
Posibilități

Departamentul pentru Repatriere ar putea face și mai multe. Dacă, Doamne ferește, un român decedează în timpul său în Italia (sau în alte țări europene), el va intermedia și ajuta reîntoarcerea în țară pentru înmormântare, pe baza unui acord bilateral și a unui fond de asigurări special la care cei plecați vor putea contribui voluntar.

El va coordona repatrierea capitalului uman, oferind anunțuri, organizând evenimente în diaspora pentru angajatorii români și nu numai. Va ajuta și repatrierea capitalului financiar, popularizând oferte atractive de investiții românești în țară (noi afaceri, huburi digitale, ateliere creative, centre de cercetare, printre altele).

În domeniile cheie, unde este nevoie de un stimul, Ministrul Delegat pentru Repatriere împreună cu alți miniștri va putea gândi, pe termen scurt și țintit pe anumite zone sau profesii, facilități fiscale pentru cei care se întorc să lucreze sau să investească. Doctori, profesori, cercetători, lucrători cu calificări rare, antreprenori care se întorc pentru a rămâne în țară și care creează bunăstare în jurul lor.

Înapoi la realitate

Astăzi această poveste pare de domeniul SF. Unii români din diaspora cred că au mai multe șanse să întâlnească hobiți sau extratereștri decât să lucreze cu o administrație română eficientă, digitală, competentă și, mai ales, politicoasă.

O parte din cele de mai sus ar ține de o politică pentru diaspora. Altele țin de aplicarea de soluții inteligente în economie, către antreprenori, în infrastructură. Altele, poate cele mai multe, țin de fapt de o guvernare integră, care s-ar face în interesul cetățenilor, care ar aplica soluții competente sau de bune practici din alte țări. Sănătatea sau educația nu sunt perfecte nici în Belgia sau Spania, dar dacă acolo românii pot excela în orice domeniu, de ce nu ar putea să o facă și la ei acasă?

Pentru ca povestea de mai sus să devină realitate, este nevoie de o abordare integrată și nu de improvizații. Este nevoie de proiecte legislative ambițioase și inteligente care să fie perfecționate și trecute de un Guvern și Parlament care să le combine cu restul muncii lor, promovate de un Președinte activ în reprezentarea României și apoi implementate de o administrație națională și locală care să creadă în misiunea sa.

Este nevoie de o schimbare. La alegerile prezidențiale, locale și parlamentare. În mentalitatea românilor de acasă, dar și din afară.

Dacă aceiași oameni vechi câștigă din nou primăriile și locurile din parlament, dacă aceleași voci rămân să ne vorbească de peste tot, de la Cotroceni la consilii locale, atunci drumul spre casă nu se va deschide niciodată. Dimpotrivă. Calea exodului se va lărgi și va deveni cu sens unic, fără o posibilitate de remediere.

Iar nepoții familiei Andreea și Alex Pop nu vor mai fi români.
Așadar, dacă sunteți în diaspora sau în țară, mergeți la vot! De votul vostru contează dacă povestea de mai sus, dacă această viziune a PLUS poate deveni realitate.

Material realizat cu ajutorul echipei Drumul spre Casă a GLD Diaspora – Alin Moldoveanu și Ionuț Călugăru

Editoriale

TU ce faci pe 7 iunie 2020?

Publicat

pe

Probabil că, dacă ești diasporean, nimic deosebit. E o duminică numai bună de un mic grătar, o vizită pe la amici sau ceva treabă prin casă. Eventual de stat cu copiii sau băgat șase episoade, unul după altul, din ultimul Peaky Game of Cards de pe Netflix.

Nu o să te gândești la buletinul tău de România, ținut prin vreun sertar pe undeva. Buletin care ți-ar fi permis, dacă erai acasă, să votezi. Acasă, în sensul de unde te-ai născut, unde ai adresa din acel buletin. Acasă, unde același primar se bate cu pumnul în piept că totul e perfect, deși nu se schimbă nimic, iar pe ei îi interesează un singur lucru – banii. Acasă, unde două-trei partide își împart consilierii locali și județeni ca pe niște cărți de joc.

Acasă unde (încă) nu te întorci, că nu-s joburi, străzi sau servicii, că spitalele sunt la pământ și școlile nu pot fi comparate cu cele unde merg copiii tăi. Unde ultima oară când ți-ai reînnoit acel buletin uitat sau ai mers după alte acte ai fi vrut să spargi ceva după discuția cu funcționarii de la poliție sau primărie.

Acasă, pe 7 iunie, ai tăi vor merge la vot. Pe buletinele de vot se vor afla, în premieră în 30 de ani, oameni noi, proaspăt intrați în politică, motivați de dorința de a-ți face acel acasă un loc unde chiar ai vrea să te întorci.

Va fi greu fără votul tău. Tu și alți cinci milioane de români plecați din țară ați putea să dați complet peste cap orice așteptări la alegerile locale. 5 milioane? Și 5.000 de diasporeni care vor merge prin satele sau comunele lor vor avea un impact, cel puțin în votul pentru consilieri locali. 10.000 ar fi și mai bine.

Iar 100.000 de diasporeni care merg acasă să voteze ar putea da peste cap complet primării-cheie. Primării unde aceiași primari fac aceleași lucruri sau nimicuri în același mod de 30 de ani, chiar dacă își schimbă partidul de la o zi la alta.

Și nici nu mai e așa de greu să vii în țară pentru un weekend.

Avem 9 aeroporturi internaționale în România unde poți zbura direct, la Bacău, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava și Timișoara, iar zborurile, dacă le iei de pe acum, sunt chiar OK la preț. O listă lungă de companii au oferte mereu. Poate zbori și cu escală – ai timp să citești o carte sau să bei o cafea prin Varsovia sau Roma două-trei ore, în drum spre Timișoara sau Bacău.

Cât de greu ți-ar fi să faci asta, serios? Să intri pe edreams sau govolo sau skyscanner sau momondo sau alte agregatoare de bilete și doar atât: să verifici cât te-ar costa drumul spre vot la locale, în România, pe 7 iunie 2020.

Hai, verifică. Te aștept.

Și așteaptă și întreaga Românie 🇷🇴

Se vorbește despre miracolul Diasporei la vot pe 24 noiembrie? Să vezi ce miracol va fi în iunie!

Ne vedem la aeroport!

Citește în continuare

Editoriale

Viorica Dăncilă își amintește de tăierile ilegale doar în campania electorală. Cât a fost prim-ministru n-a făcut nimic!

Publicat

pe

FOTO EPA

Viorica Dăncilă a vorbit, zilele trecute, despre cum va lupta dânsa cu mafia din industria lemnului, această luptă devenind o prioritate pentru președintele Dăncilă. 

Într-adevăr, doamna Dăncilă. Soluții există și este nevoie de curaj și de încăpățânare pentru a le pune în aplicare. Întrebarea este de ce nu ați dat dovadă de acest curaj și de încăpățânare cât ați fost prim-ministru? Soluțiile despre care vorbiți pentru a rezolva problemele de mediu au fost și sunt la îndemâna guvernului, respectiv a prim-ministrului. Cât ați ocupat funcția respectivă, nu v-a preocupat niciuna dintre aceste probleme prioritare. Iar ca președine nu ați putea face decât să inițiați dezbateri și să recomandați guvernului și prim-ministrului să facă ceea ce nu ați făcut dumneavoastră! Cât de naivi ar trebui să fim să vă credem?

Cât ați fost prim-ministru, de ce nu ați cerut ministrului Apelor și Pădurilor să repună în funcțiune, în regim de urgență, Inspectorul Pădurilor, realizat de Guvernul tehnocrat în 2016? Acest mecanism de urmărire prin satelit a tăierilor din pădurile României oferă un instrument excepțional Gărzilor Forestiere, dar și publicului larg să urmărească „pe viu” unde încep tăieri legale și unde sunt cele ilegale. Și oare de ce nu ați activat Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL) îmbunătățit încă din 2016? Fostul ministru PSD doamna Doina Pană a dezactivat la începutul anului 2017 platforma Inspectorul Pădurilor și a oprit utilizarea SUMAL îmbunătățit, pornind de la pretexte false, încurajând astfel continuarea crimei, șantajului și jafului în pădurile României. Repunerea în funcțiune sub „oblăduirea” dumneavoastră ar fi fost foarte simplu de făcut, dacă ar fi fost tratată cu adevărat ca prioritate. Poate că acum, când știm din rezultatele Inventarului Forestier Național că din pădurile României se exploatează anual dublul cantității prevăzute în amenajamentele silvice, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării ar trebui să ceară instituțiilor abilitate să fiți luate la rost – atât dumneavoastră, cât și doamna Doina Pană – de ce ați oprit utilizarea acestor instrumente pentru a preveni și a reduce tăierile ilegale din pădurile României.

În perioada în care ați fost prim-ministru, de ce ați permis distrugerea ariilor protejate în loc să inițiați măsuri care să permită o bună administrate a ariilor protejate deja existente? Poate nu ați știut că sub atenta dumneavoastră guvernare s-a distrus în mare măsură sistemul de administrare a ariilor protejate. Poate nu știți nici acum că, sub „atenta” guvernare pe care ați practicat-o, au fost înlăturați numeroși administratori de arii protejate de la posibilitatea de a contribui la protejarea naturii și de a aduce bani pentru rezervațiile noastre naturale și pentru siturile Natura 2000. Afirmați că vreți să obligați „autorităţile să oprească acum crimele, şantajul şi jaful”, dar cât ați fost prim-ministru ați permis ca ariile protejate să fie vulnerabilizate și expuse crimelor împotriva naturii, șantajului și jafului.

Cum nu veți avea cum să conduceți, în calitate de președinte al țării, ședințele de guvern, nu prea mai aveți nicio șansă să impuneți prim-ministrului sau guvernului niciuna dintre prioritățile acestea. Iar dacă în cei aproape doi ani cât ați fost prim-ministru nu ați aflat care sunt prerogativele unui prim-ministru, cum să vă credem că veți ști ce ați avea de făcut în calitate de președinte și că veți acționa conform prerogativelor cu privire la „prima prioritate privitoare la mediu” sau în privința oricăror altor priorități ale acestei țări, multe generate chiar de dumneavoastră prin proasta guvernare marca PSD?

CNPP PLUS

Citește în continuare

Editoriale

Scrisoare către „ăștia“ de pretutindeni

Publicat

pe

Dumitru Chihaia, coordonator CL PLUS Flandra

Așteptăm rezultatul alegerilor cu emoție, de parcă am aștepta dimineața de Crăciun, să ne uităm sub brad.

Luni, însă, o să fie o zi posomorât, grea și gri. Asta, pentru că după aceste alegeri vom realiza ce campanie searbădă am avut, că jocul acesta de-a alegerile prezidențiale nu a adus nimic interesant, că Iohannis a mai dat o șansă PSD-ului prin faptul că a refuzat să o facă KO pe Viorica într-o dezbatere unu la unu, că România e aceeași ca înainte de alegeri și că nu se întrevede prea devreme vreo schimbare continuând în acest ritm. Luni vom avea parte de un duș rece, un duș ca o răpăială de toamnă târzie care te prinde pe drum și care te udă până-n șosete.

Am ajuns aici din cauza indiferenței noastre, a tuturor. Am ajuns aici pentru că am lăsat mereu pe alții să decidă pentru noi. Am ajuns aici pentru că am evitat să ne educăm spiritul politic, parte din natura umană. Și am ajuns aici pentru că pur și simplu am ales să-i râdem sorții în față, încăpățânându-ne să nu reparăm, pur și simplu, lucrurile din jurul nostru atunci când ele au început să își arate defectele și uzura. Am ales să fim puternici, să rezistăm, să ducem greul și să îl luăm la mișto.

Chiar și dacă ne tremură buzele când ne strigăm Deșteptarea în imn, suntem de fapt o națiune adormită. Imediat după aceste alegeri vom defila pe străzi cu românismul nostru de talcioc, atârnând la poza de profil un steag pus invers și un „La mulți ani, România”. Ne vom da unul altuia o bătaie pe umăr și ne vom spune cât de speciali suntem, că dacii, că penicilină, că scriitori, că munți, că ape… Suntem însă goi! Goi pe dinafară, goi pe dinăuntru. Ne îmbracă însă o urmă de rușine, aia care te face să ieși la drum să îți vopsești gardul, deși el stă să cadă! Cât vom mai îndura așa?! Cât ne vom mai spune unul altuia că cineva trebuie să facă ceva? Cât ne vom mai uita cu întristare unul la altul când vorbim de problemele României, de politică, de soluții, de viitor, de prezent, de trecut, de candidați, partide, televiziuni și toate celelalte. Pentru că, da, ne uităm triști, înțelegând undeva că ceva merge foarte prost cu noi, și ne oripilăm și explodăm imediat când cineva vine și spune stop.

Sau râdem pur și simplu! Râsul acela a pagubă. Paguba noastră ca popor. Pentru că am luptat să avem o țară, o avem, dar ne batem joc de ea, lăsând-o să se golească de oameni, de bani, de cultură, de tot. De speranță, mai ales! O țară fără un popor, pentru că zilnic alții pleacă, iar în drumul lor atrag privirile celor mai mici dintre noi care învață astfel că în fața problemelor putem pleca.

Dar putem spune stop! Putem și trebuie să nu mai plecăm așa din fața responsabilității. Și îndrăznesc să am curajul să vă spun că nici măcar nu e prea greu. Trebuie doar să încetăm să ne mai spunem „cineva trebuie să facă ceva“, „toți sunt la fel“, „votul meu nu contează“. Să încetăm pur și simplu să așteptăm ca lucrurile să se întâmple cumva fără implicarea noastră, a fiecăruia dintre noi.

E nevoie să înțelegem că ne aflăm în fața unei șanse imense de a reseta întreaga Românie, iar această șansă este tocmai seria de alegeri prin care trecem. Am trecut aproximativ bine peste europarlamentare, ne-am poticnit din nou acum la prezidențiale, dar, dacă vrem să reușim, este foarte important să nu greșim la localele și legislativele din 2020, să nu facem greșeala de a considera orice efort, oricât de mic sau de mare, ca fiind un act de futilitate în fața destinului. Destinul e în mâinile noastre și putem să tranșăm, în doar un an, soarta României pe mulți ani de aici încolo.

Trebuie să fim vigilenți, să alegem duminica aceasta singura variantă compatibilă cu democrația și cu statul de drept și să ne pregătim mai apoi, fără întârziere, încă de luni, să luptăm cu un sistem mafiot care cu siguranță o să înceapă la fel de devreme să lupte să supraviețuiască anului care urmează.

Începeți să vorbiți politică – să o faceți chiar – nu e niciodată prea târziu. Începeți să puneți sub semnul întrebării orice informație vă parvine – știrile false au distrus democrații mult mai puternice decât cea a României, începeți să sperați în voi înșivă – nimic nu vă poate opri când aveți încredere în voi, începeți să votați, pe bune, conștiincios, fără regrete, alegând mereu varianta cea mai bună la acel moment – perfecțiunea nu există și oricum e urâtă, plată, neinteresantă și, de multe ori, efemeră.

Începeți să vă doriți să fiți voi cei care faceți ceva pentru țară: treziți-vă pe bune și nu acceptați niciun compromis. Un an trece repede și s-ar putea să nu îl simțim trecând sau s-ar putea anul ăsta greu, care urmează, să îl punem în cărțile de istorie. Mai am doar atâta răbdare. Apoi vom adormi cu toții visând cu ochii deschiși la tot ce nu am făcut.

* Editorial de Dumitru Chihaia, coordonator CL PLUS Flandra

Citește în continuare
Revista Preseiacum O oră

Simona Spătaru, la Realitatea Plus: Avem încredere în actualul guvern că va propune cât se poate se repede, la începutul anului, măsuri cu privire la spațiile de detenție

Revista Preseiacum 2 ore

Andrei Lupu: Prin votul de astăzi pentru abrogarea legii recursului compensatoriu, PSD nu repară nimic din ce a stricat

Știri Localeacum 6 ore

Încă o dovadă a modului cum Daniel Florea își bate joc de locuitorii Sectorului 5

Stiri PLUSacum 24 de ore

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Tineret“: Trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă

Stiri PLUSacum O zi

Dacian Cioloș: Avem nevoie de un pact adevărat pe educație. Reforma învățământului din România este o urgență

Noutăți Generaleacum O zi

Siguranța călătorilor care folosesc transportul în comun în Otopeni

Stiri PLUSacum 2 zile

PLUS: Sperăm că Guvernul își va angaja răspunderea și pentru schimbarea legislației electorale

Revista Preseiacum 4 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Toată lumea are de pierdut dacă prelungim această agonie. Soluția e să mergem spre alegeri anticipate

Revista Preseiacum 5 zile

Dacian Cioloș, despre Secția specială: I-am spus premierului că ne e greu să înțelegem această poziție rezervată pe care o vedem acum de la Ministerul Justiției

Noutăți Generaleacum 5 zile

Andrei Lupu, la Realitatea TV: Dincolo de locale, pentru noi o prioritate despre care încă nu se discută suficient în Guvern este legislația justiției

Cele mai citite