Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Cum aducem românii acasă

Publicat

pe data de

Poate pentru prima oară într-o campanie electorală pentru prezidențialele din România, toți candidații principali au avut mesaje pentru diaspora. Unele mai bune, altele mai rele. După lecția din 2014 și după cea din 26 mai 2019, toată lumea știe că nu mai pot fi ignorați românii plecați din țară în ultimii 10-15 ani, care au arătat că pot să devină un decident important în alegeri. Iar subiectul cel mai des discutat este cum să atragem românii înapoi în România.

Nu este atât de simplu

Orice diasporean vă poate spune că nu există o soluție magică pentru a face sfertul de țară plecat să revină. Nu merge cu o singură idee, cu o mare găselniță. Din cei peste 5 milioane de români emigrați, mulți nu se vor mai întoarce niciodată. Răul e deja făcut și rana produsă va avea nevoie de mult timp până la vindecare. Întrebarea este cum deschidem, totuși, drumul spre casă?
Ce veți citi mai jos este o viziune. Este ceva imaginat după citirea a numeroase motive de plecare din țară sau de refuzuri de întoarcere. Este o poveste care poate deveni realitate, atâta timp cât o serie de măsuri, legi și programe sunt implementate. Este dependentă de voturi, de voință, de integritate și competență. Dar nu este imposibil.

O familie de români

Este anul 2025, iar Andreea și Alex Pop locuiesc de nouă ani în Milano, Italia. Ea este programator, iar el topograf și o duc bine. Au plecat curând după Colectiv, pe 1 ianuarie 2016, în căutarea unui loc unde să se simtă în siguranță, respectați și, de ce nu, unde să câștige mai bine. Au învățat rapid italiană, au lucrat inițial în diverse locuri fără legătură cu studiile lor, dar încet-încet au ajuns în companii solide, pe salarii decente, locuind într-o suburbie curată și liniștită. Închiriază un apartament cu 2 camere pe care îl împart cu băiețelul lor Mihai și uneori cu mama Andreei, care vine uneori din Bistrița să îi ajute cu copilul.Sistemul italian nu e perfect, mai ales cu românii. Au un mic grup de prieteni (tot români) și ocazional Alex joacă un fotbal cu colegi de la muncă, iar Andreea mai bea o cafea cu mămicile italience ale colegilor lui Mihai. Au vacanțe vara în țară și iarna la schi în Dolomiți sau în Alpi.

Dar tatăl Andreei este bolnav și mama ar prefera să îi fie aproape. Băiețelul, Mihai, crește vorbind mai bine italiana decât româna și nu prea știe ce e cu România. Alex se vede prea rar cu fratele său care are trei copii și nu prea poate să călătorească. Cei mai buni prieteni au rămas toți în România. Nu sunt întru totul liniștiți în privința politicii italiene și „acasă” a rămas mereu, pentru ei, Bistrița.

Așa că decid să se reîntoarcă în țară.

Drumul spre casă

Alex contactează consulatul român din Milano, unde este pus în legătură cu Departamentul pentru Repatriere. Ar putea face asta și on-line, pentru că toate resursele, procedurile și actele sunt disponibile și digital, inclusiv certificatele necesare. El preferă totuși contactul direct, uman.

„Departamentul pentru Repatriere” este un serviciu împărțit între MAE și Cancelaria Prim-ministrului, cu câte un reprezentant în toate consultatele românești din zone externe cu peste 50.000 de români și cel puțin câte o persoană de legătură în fiecare Consiliu Județean (în județe mari sunt birouri întregi). Este coordonat de un ministru delegat (sau poate un secretar de stat) care lucrează direct sub Prim-ministru și are în sarcină coordonarea orizontală între punctele din afara țării și cele din țară.

Natura acestui departament este de a oferi puncte de contact integrate pentru românii interesați să revină.

One-stop-shops pentru repatriere

Alex își înregistrează familia pentru repatriere. Vor să se reîntoarcă în țară și ar dori să meargă undeva aproape de Bistrița, pentru a fi aproape de familia Andreei. Echipa din Milano ia legătura cu cei din Bistrița, care au acces deja la o serie mare de resurse, o parte dintre ele adunate de autorități, iar altele provenind din baze de date publice sau furnizate din privat.

De exemplu, oferte de muncă. Redresarea economiei prin politici inteligente și utilizarea la maximum a potențialului oferit de fonduri europene și investiții sustenabile face ca în 2024 piața muncii să fie în mare căutare de specialiști ca Alex și Andreea, în special cu experiența lor acumulată în Milano. Algoritmul e simplu: site-ul e ținut de departament, iar orice angajator poate adăuga oferte gratis, în același timp existând contracte cu agregatoarele de joburi, ale căror oferte apar automat și pe platforma departamentului.

Certificatul de înscriere la școală pentru Mihai poate fi obținut ușor on-line, inclusiv dacă el ar fi deja în sistemul gimnazial sau chiar liceal italian. Dacă copilul are nevoie să ajungă la un nivel de limba română, numeroase opțiuni vor fi fost deja puse la dispoziția părinților: cursuri on-line, clase virtuale, manuale pentru părinți și mai ales cursuri de week-end sau module de limba română în toate școlile din UE cu o populație mare de elevi români.

Administrația publică din țară este deja sensibilizată și educată cu privire la diversele particularități ale țărilor de unde românii se întorc acasă, în special Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franța, iar certificatele de studii, de exemplu, sunt recunoscute automat. Chiar și în județe mai mici, ca Bistrița-Năsăud.

La fel de ușor va fi cu obținerea noilor cărți de identitate (digitale și ele) Mașina lor va putea fi înmatriculată în România rapid – administrația competentă este obișnuită cu contractele de vânzare-cumpărare sau cu certificatele italiene, iar Alex va putea preînregistra mașina, obținând noile plăcuțe în doar câteva zile de la întoarcerea acasă (în poștă).

Alex își găsește din timp un angajator, prin intermediul bazei de date cu locuri de muncă pusă la dispoziție gratuit și susținută de către administrația din România.

Andreea însă vrea să folosească o parte din banii strânși pentru a-și deschide o mică afacere. O va ajuta și programul Diaspora Start-up, lansat de Guvernul Cioloș în 2016, care în 2024 este aplicat la o scară mult mai mare. Toate actele le va obține digital, încă dinainte să se întoarcă, prin intermediul Departamentului de Repatriere. În cel mult câteva zile de la sosire, afacerea va putea funcționa. În cazul în care are nevoie de un spațiu, sau firma ei are o activitate deosebită (își deschide bunăoară un mic magazin de vinuri aduse din Italia), controalele necesare de la diversele departamente vor veni toate în același zi. Prin intermediul Departamentului la nivel regional, Andreea va fi avut de la bun început toată lista de avize necesare, precum și toate programările stabilite dinainte.

Nu în ultimul rând, afacerea sa ar putea fi scutită de anumite impozite pentru primele 3 luni, extensibil până la 6 dacă are un impact social (creează locuri de muncă sau resurse sociale pentru alte persoane etc.).

Nimeni nu va cere șpagă

Tatăl Andreei va putea primi tratamentul de care are nevoie și medicamentele de care are nevoie la spitalul din Bistrița, renovat și extins cu fonduri europene. Familia îi va fi alături și nu vor simți mereu nevoia să caute soluții pentru a-l duce la tratament „în afară”.. O parte din personalul medical va fi și el proaspăt repatriat și va aduce înapoi nu doar experiența profesională, ci și atitudinea față de importanța vieții și față de demnitatea umană a pacienților.

Mihai va merge la o școală normală pentru ei, care au fost plecați atâta timp și sunt obișnuiți să fie curat și frumos la grădinițele unde l-au dus, iar personalul didactic să fie bine instruit, motivat și politicos. Din clasa I va avea acces la un curriculum care să-l învețe și ce au învățat mai bun părinții săi în România, dar și adaptat la realitățile din 2024, cu un accent important pus pe digitalizare. Va avea acces și la activități extrașcolare diverse, chiar și la Bistrița sau în comunele mai mici de oriunde, de la Văleni la Dolhasca, ceva ce multor părinți din diaspora le-ar fi lipsit atât de mult dacă se întorceau în țară în 2019.

Vor putea merge la fratele lui Alex și la familia lui, care locuiesc la Iași, în maxim 3 ore pe autostradă. O oră le-ar lua drumul până la Cluj, de unde mai fac maxim 4 ore până la București. Iar asta respectând mereu viteza legală și siguranța rutieră. Poate nu chiar toate vor fi gata în 2024, dar o parte din autostrăzile acestea vor fi deja în lucru și componente deja terminate.
Tot procesul de repatriere va fi rapid și vor fi susținuți să se întoarcă. Nu le va reproșa nimeni„ păi dacă ați plecat la ce ați mai venit?”. Fără discriminare.
Statul român le va facilita reîntoarcerea. Nu îi va ține în brațe, dar le va oferi accesul la resurse on-line permanente și gratuite (oferte de joburi, informații inteligibile). Nu le va pune bariere artificiale sau inutile, ci le va deschide drumul spre casă, simplificând tot ceea ce ține de administrația națională sau locală de taxe, certificate sau adeverințe, ori de recunoașterea drepturilor sociale câștigate în Italia.

Familia Pop va putea așadar să se întoarcă în România, unde să muncească pentru un trai decent, plătind taxe normale, să aibă acces la o infrastructură și servicii publice de calitate și să poată răspândi în jurul prosperității micii lor familii o înflorire a societății, multiplicând mult peste așteptări investiția făcută în ei de către cei care le-au deschis drumul spre casă.
Posibilități

Departamentul pentru Repatriere ar putea face și mai multe. Dacă, Doamne ferește, un român decedează în timpul său în Italia (sau în alte țări europene), el va intermedia și ajuta reîntoarcerea în țară pentru înmormântare, pe baza unui acord bilateral și a unui fond de asigurări special la care cei plecați vor putea contribui voluntar.

El va coordona repatrierea capitalului uman, oferind anunțuri, organizând evenimente în diaspora pentru angajatorii români și nu numai. Va ajuta și repatrierea capitalului financiar, popularizând oferte atractive de investiții românești în țară (noi afaceri, huburi digitale, ateliere creative, centre de cercetare, printre altele).

În domeniile cheie, unde este nevoie de un stimul, Ministrul Delegat pentru Repatriere împreună cu alți miniștri va putea gândi, pe termen scurt și țintit pe anumite zone sau profesii, facilități fiscale pentru cei care se întorc să lucreze sau să investească. Doctori, profesori, cercetători, lucrători cu calificări rare, antreprenori care se întorc pentru a rămâne în țară și care creează bunăstare în jurul lor.

Înapoi la realitate

Astăzi această poveste pare de domeniul SF. Unii români din diaspora cred că au mai multe șanse să întâlnească hobiți sau extratereștri decât să lucreze cu o administrație română eficientă, digitală, competentă și, mai ales, politicoasă.

O parte din cele de mai sus ar ține de o politică pentru diaspora. Altele țin de aplicarea de soluții inteligente în economie, către antreprenori, în infrastructură. Altele, poate cele mai multe, țin de fapt de o guvernare integră, care s-ar face în interesul cetățenilor, care ar aplica soluții competente sau de bune practici din alte țări. Sănătatea sau educația nu sunt perfecte nici în Belgia sau Spania, dar dacă acolo românii pot excela în orice domeniu, de ce nu ar putea să o facă și la ei acasă?

Pentru ca povestea de mai sus să devină realitate, este nevoie de o abordare integrată și nu de improvizații. Este nevoie de proiecte legislative ambițioase și inteligente care să fie perfecționate și trecute de un Guvern și Parlament care să le combine cu restul muncii lor, promovate de un Președinte activ în reprezentarea României și apoi implementate de o administrație națională și locală care să creadă în misiunea sa.

Este nevoie de o schimbare. La alegerile prezidențiale, locale și parlamentare. În mentalitatea românilor de acasă, dar și din afară.

Dacă aceiași oameni vechi câștigă din nou primăriile și locurile din parlament, dacă aceleași voci rămân să ne vorbească de peste tot, de la Cotroceni la consilii locale, atunci drumul spre casă nu se va deschide niciodată. Dimpotrivă. Calea exodului se va lărgi și va deveni cu sens unic, fără o posibilitate de remediere.

Iar nepoții familiei Andreea și Alex Pop nu vor mai fi români.
Așadar, dacă sunteți în diaspora sau în țară, mergeți la vot! De votul vostru contează dacă povestea de mai sus, dacă această viziune a PLUS poate deveni realitate.

Material realizat cu ajutorul echipei Drumul spre Casă a GLD Diaspora – Alin Moldoveanu și Ionuț Călugăru

Editoriale

Una dintre cele 25 de ordonanțe încalcă flagrant Directiva 2009/81/CE privind achizițiile în domeniile apărării și securității, România riscând procedura de infringement

Publicat

pe

FOTO Dorin Constanda

În data de 4 februarie 2020, Guvernul Orban a emis OUG nr.23 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice.

Obiectul acestei ordonanțe a fost să modifice o altă ordonanță de urgență, respectiv OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii.

De mentionat că OUG 114/2011 transpune la nivel național prevederile directivei 2009/81/CE privind achizițiile în domeniile apărării și securității.

Scopul modificărilor: derularea ascunsă a unor proceduri de achiziții pentru ceea ce ce guvernul spune că ar fi „infrastructuri informatice de interes național“. Astfel, Directiva nr. 2009/81/CE nu face referire la infrastructuri informatice critice de interes național, așa cum Ordonanța face referire în mod forțat, modificând OUG nr. 114/2011.

Concret, prin Ordonanță a fost eliminată din OUG 114/ 2011 sintagma „protecția infrastructurilor critice în sectoare de utilitate publică“ sintagmă care respecta prevederile Directivei.

În schimb, a fost introdusă sintagma „infrastructurilor critice, inclusiv infrastructurile informatice critice de interes național“, care este contrară prevederilor Directivei 2009/81/CE, pentru motivele arătate mai sus.

Care este miza acestei forțări de încălcare a unui act normativ european, de natură să declanșeze o procedură de infringement din partea Comisiei Europene, din moment ce abia acum, la opt ani de la intrarea în vigoare a OUG 114/ 2011, se descoperă că astfel de infrastructuri ar putea intra chipurile sub aplicarea acestei ordonanțe?

Și pentru care motiv, fără o consultare publică prealabilă obligatorie, conform Legii nr. 52/2003, și mai ales fără avizele necesare (CSM, CSAT și CL), așa cum au constatat cei de la Ministerul Justiției în observațiile formulate, aceste infrastructuri sunt adăugate în mod forțat sub domeniul OUG nr. 114/2011, deși, în mod evident, ele intră și trebuie să rămână sub incidența achizițiilor publice obișnuite și care sunt transparente?

Înainte de a pune în discuție gravitatea absenței avizului CSAT (gravitate de o mare amploare, întrucât a fost evitată aplicarea art. 4 lit. d) pct.1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării), este vorba mai întâi de faptul că modificarea OUG nr. 114/2011 în acest sens nu are vreo justificare legală pentru extinderea forțată a domeniului de aplicare al directivei în discuție.

În acest sens, prevederile Ordonanței nu respectă nici prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care precizează clar că soluţiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie ale Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea cu acestea.

Directiva nu reglementează infrastructurile informatice ca fiind în categoria infrastructurilor critice în sectoare de utilitate publică, în condiţiile legii.

Astfel, înainte de această modificare, prevederile art. 1 alin. (2) din OUG nr. 114/2011 precizau astfel: „(2) În domeniul specific al securității nonmilitare, prezenta ordonanță de urgență se aplică achizițiilor care au caracteristici similare cu cele ale achizițiilor din domeniul apărării și care prezintă un caracter la fel de sensibil. Aceste condiții pot fi îndeplinite în special în domeniile în care forțele militare și cele nonmilitare îndeplinesc aceleași misiuni și/sau în cazul în care obiectivul achizițiilor este de a proteja securitatea Uniunii Europene și/sau a statului român în interiorul ori în afara granițelor acestuia împotriva unor amenințări grave provenite de la entități nonmilitare și/sau neguvernamentale. Acest domeniu poate include, spre exemplu, protecția frontierelor, activități de poliție și misiuni de gestionare a crizelor, precum și protecția infrastructurilor critice în sectoare de utilitate publică, în condițiile legii“.

* Material de Simona Spătaru, președinte PLUS Sector 4, candidat din partea PLUS la Primăria Sector 4

Citește în continuare

Editoriale

Severin înseamnă acasă. Hai acasă!

Publicat

pe

FOTO Dorin Constanda

M-am născut și am crescut în Drobeta-Turnu Severin. Pentru mine, Severin este cel mai frumos oraș din România.

Doar că, în ultimii 30 de ani, în loc să se dezvolte și să devină prosper, a devenit din ce în ce mai sărac. Este în continuare frumos, curat, dar foarte sărac.

Această dramă este trăită de multe orașe și sate din România, nu doar de orașul meu. Este o dramă a neîncrederii în viitor. Timp de treizeci de ani, aceste orașe și sate au fost conduse de oameni fără viziune, oameni care nu au știut (sau nu au vrut) să le dezvolte. Prima lor preocupare a fost cosmetizarea. Frumusețe exterioară și atât. Și au mai avut o preocupare: să se îmbogățească ei și apropiații lor, lăsând localitățile pe care le conduceau dependente de servicii proaste și sădindu-le în suflet frica de a se opune. Și au reușit să le distrugă. Încet-încet, timp de 30 de ani. Le-au golit de viață. Le-au luat tot ce era mai bun: încrederea în viitor. Oamenii sunt resemnați, nu mai cred în nicio minune, nu așteaptă nimic, se gândesc că singura soluție care le rămâne este să plece. Sau să trimită copiii în alt oraș, care le poate oferi o soartă mai bună.

Dacă te plimbi pe străzi duminică sau sâmbătă seara, e pustiu. Nici mașini nu sunt. Eu cred că mergem atât de mult în rău, încât putem ajunge chiar mai rău decât eram înainte de 1989. Și asta nu este o glumă, este un semnal de alarmă.

Toți indicatorii demografici și indicatorii economici sunt în cădere liberă. Iată un tablou al întregului județ:

Populație județ după domiciliu: 283.478
Număr de pensionari: 60.000
Persoane cu dizabilități: 21.000
Număr total de turiști într-un an: 80.000 (din care 11.000 din afara țării)
Spor natural negativ: -1700 persoane (persoane care se nasc – persoane care mor)
PIB/capita în 2018 (mii lei): 25,2
Salariu mediu net lunar 2018 (lei): 2.141 (în condițiile în care sunt foarte mulți angajați plătiți din bugetul de stat)
ISD/capita (mii euro): 179
Șomaj la sfârșit de an 2018 (%): 8,5
Profit net per capita (euro): 180.

INVESTITORII FAC CALCULE, NU VIN PE OCHI FRUMOȘI

Orice investitor decide să își extindă afacerea doar dacă noua afacere îi va aduce beneficii pe termen scurt/mediu și lung. Se va uita cu atenție la produsul intern brut, salariul mediu, stocul de investiții străine directe, rata șomajului, numărul de firme active, cifra de afaceri și profitul net mediu, dar și rețeaua de drumuri publice modernizate și căile ferate, precum și stocul de locuințe sau numărul de unități de învățământ. Toți acești indicatori au nevoie să fie corelați cu dimensiunea populației, dar și cu infrastructura din proximitate (ex. aeroporturi în apropiere). Contextul economic al județului Mehedinți influențează negativ indicatorii orașului Severin.
Nu poate nimeni să vină să ne salveze, avem nevoie să ne salvăm singuri.

DINCOLO DE PANSELUȚE ȘI ASFALT

În ansamblu, Severinul nu arată rău, dar îi este rău. Are alei frumoase, parcuri frumoase, clădiri monument, istorie, dar locuitorii orașului sunt din ce în ce mai neîncrezători și pe zi ce trece devin din ce în ce mai puțini. Pleacă și nu se mai întorc.

10 DIRECȚII DE ACȚIUNE CARE VOR PRODUCE EFECTE POZITIVE PE TERMEN LUNG

1. Să aducem oamenii care au bani să ne viziteze. Avem o poveste frumoasă, avem nevoie doar să fie auzită de cât mai mulți și pusă în valoare. Castrul Roman, Piciorul Podului, Insula Șimian, Palatul culturii, Turnul de apă sunt doar câteva puncte de atracție unice care ne pot ajuta să creăm povestea noastră.

2. Să modernizăm porțile de intrare în Severin. Severin este port la Dunăre. Anual trec pe Dunăre 400 de vase de croazieră care vizitează Cazanele Dunării. Niciunul nu oprește la noi. Nu suntem pe harta lor.

3. Să îmbunătățim toate serviciile publice pe care le oferim cetățenilor: serviciile medicale, serviciile de curățenie, serviciile de transport, serviciile de apărare, serviciile de educație, serviciile de asistență socială, serviciile de încălzire, serviciile de informare etc. Cetățeanul va fi tratat cu respect și cu bună-credință.

4. Să îmbunătățim serviciile private pe care le oferim și să-i facem pe cei care vin să se simtă „Acasă”.

5. Să implicăm activ cetățenii în dezvoltarea orașului prin informare, consultare, transparență.

6. Să facem o strategie prin care păstrăm tinerii acasă, să le oferim oportunități de dezvoltare și de implicare. Să apelăm la cei mai buni specialiști pe care orașul nostru îi are împrăștiați prin lume. Avem nevoie de ideilor lor proaspete și de experiența lor.

7. Să creăm o Școală de educație antreprenorială și produse inovatoare pentru a dezvolta antreprenoriatul local și să ne pregătim viitorii antreprenori.

8. Să organizăm evenimente care să devină unice și să atragă atenția întregii țări prin care punem în valoare cultura orașului, tradiția și istoria.

9. Să creăm o insulă de integritate. Să schimbăm contextul care creează corupția. Să venim cu propuneri de legi noi care să meargă în Parlament, să intervenim în legislația locală și să schimbăm procedurile existente care favorizează corupția.

10. Să gospodărim cu maximă seriozitate cele mai importante resurse pe care le avem: oameni, bani și timp. Pentru a fi siguri că vom reuși vom lucra cu indicatori de performanță.

Cum vom face aceste lucruri: cu planuri bine puse la punct, cu implicarea cetățenilor comunității, cu parteneriate civice, cu ideile proaspete ale celor care sunt plecați, cu investiții, cu fonduri europene și cu multă perseverență și încredere.

Acasă este acolo unde te simți ca acasă și ești tratat bine (Dalai Lama). Îmi doresc ca, în mai puțin de 10 ani, Severinul să devină cel mai vizitat oraș de pe Dunăre. Principalele motoare de creștere economică: calitatea serviciilor, creșterea numărului de turiști și inovarea. Fiecare oaspete care va călca pragul Severinului să poată spune că a fost bine primit și bine tratat și să dorească să se reîntoarcă. Se va simți acasă. Severinenii vor fi mândri de ceea ce au realizat împreună pentru comunitatea lor. Și vor fi mândri că sunt acasă.

Aceasta este viziunea mea de candidat la primăria Drobeta-Turnu Severin. Și sunt convinsă că este realizabilă. Îmi voi ține aceste promisiuni, dacă voi fi aleasă.

Severin înseamnă acasă. Hai acasă!


Elena Călin este candidată din partea PLUS pentru Primăria Drobeta Turnu Severin. Are 49 de ani și este de profesie economist. Elena are peste 20 ani de experiență în consultanță pentru afaceri, este specializată în procese de transformare pentru îmbunătățirea serviciilor. A fost membră a Biroului Național PLUS în 2019 și pe perioada mandatului său a pus bazele proiectului Școala PLUS – o școală pentru politicienii PLUS. Este vizionară, perseverentă, dedicată și pune foarte mult suflet în toate proiectele sale.

Citește în continuare

Editoriale

Avertismentul Comisiei Europene cu privire la tăierile ilegale trebuie să fie o ocazie de schimbare totală de paradigmă

Publicat

pe

Comisia ne avertizează a doua oară în patru ani cu privire la tăierile ilegale.

Ne punem și noi câteva întrebări:

– când vor înțelege guvernanții noștri că pădurile și sectorul forestier sunt o problemă de securitate națională?
– când vor înțelege că abordarea tăierilor ilegale trebuie făcută sistemic, cu un pachet de măsuri anticorupție bazate pe o analiză temeinică a fenomenului, de la vulnerabilitatea personalului silvic la corupție până la contribuția sectorului la finanțarea campaniilor electorale?
– cum este posibil ca autoritățile statului responsabile pentru păduri să susțină că cifra tăierilor ilegale este sub 200.000 de metri cubi anual, știind că alte autorități ale statului (Institutul Național de Statistică, Ministerul Energiei) făcuseră public de acum zece ani faptul că în această țară se consumă tot atât lemn de foc pe cât lemn se recoltează oficial din pădurile României (16-17 milioane de metri cubi)?
– de ce în loc să transformăm în avantaj utilizarea lemnului de foc drept sursă de energie regenerabilă și să investim în sisteme de ardere mai eficiente, în dezvoltarea unor comunități locale responsabile, ne aruncăm la investiții cu gaz metan și la stimularea consumului de biomasă lemnoasă de către utilizatorii industriali?
– de ce nu îngrijorează pe nimeni, în afara câtorva magistrați, faptul că avem o eficiență ridicolă a actului de constatare a contravențiilor și infracțiunilor silvice: anual, între 6% și 26% încasarea amenzilor din contravenții silvice; câteva zeci de condamnări (10 -11%!) pentru peste 100.000 de controale anual, adică pentru milioane de ore de control pe total țară; fără sancțiuni pentru cazuri cu sute și mii de metri cubi – Argeș, Borșa, Cluj. Și, atunci, de ce să înăsprim în continuare sancțiunile, dacă ele tot nu se aplică? De unde și neînceperea urmăririi penale în 60% din cazuri, justificată de lipsa pericolului social al faptei.

În ciuda exemplelor numeroase de sancționare a celor care apelează la 112 (Radarul pădurilor – STS), frecvența apelurilor arată că din octombrie 2014 în permanență un camion din patru sau un camion din cinci este clasificat ca fiind ilegal, „clasificare ca urmare a neînregistrării transportului respectiv, în baza de date a programului de prevenire tăieri ilegale”. Asta înseamnă 20-25% din lemnul transportat. În ultimele 24 de ore nu a fost decât un singur transport raportat ilegal, dar au fost zile cu 10-20 de transporturi: scrie undeva despre numărul de camioane confiscate anual?!

Minuni nu se pot face într-o lună, dar orice este mai bun decât situația prezentă!

Avertismentul Comisiei trebuie să fie o ocazie de schimbare totală de paradigmă:

1. trecerea de la reglementare și birocrație la responsabilizare și obligație de rezultat;
2. operaționalizarea Consiliului Național al Silviculturii pentru implementarea unor standarde deontologice și a standardelor de control intern managerial, cu rol de garant al unor politici publice cu viziune pe termen lung;
3. stoparea tăierilor ilegale la sursă, adică în pădure! Nu pleacă nimic din pădure fără ca pădurarul sau inginerul silvic să nu fie la curent;
4. vânzarea doar a masei lemnoase fasonate, măsurată corect după tăierea arborilor. Acum se vinde un volum estimat (cam cât se apreciază în pădure) și se forțează agentul economic să găsească după tăierea arborelui exact același volum estimat;
5. digitalizarea informației silvice, control informat pe bază de imagini satelitare, trasabilitatea electronică a materialului lemnos transportat;
6. trecerea de la „negocierea” infracțiunii silvice în instanțe în baza „prejudiciului” la sancționarea infracțiunii silvice indiferent de „prejudiciu”: furtul de masa lemnoasă este furt, indiferent de valoare;
5. abordarea integrată și în spirit de dialog a fenomenului tăierilor ilegale ca problemă socială, de mediu și de corupție, abordare care a lipsit cu desăvârșire în ultimii ani.

Digitalizarea estimării resursei forestiere în viitorii ani va produce o revoluție – sateliții vor ști mult mai bine și mai repede decât inginerii silvici cât volum s-a scos într-un an din orice pădure. Vom vedea însă dacă autoritățile publice sunt interesate de acest gen de informații: pentru moment, nici măcar contractul de finanțare a ciclului trei al inventarului forestier național nu este semnat.

*  Material de Laura Bouriaud, membru PLUS Suceava

Citește în continuare
Știri Localeacum 15 ore

Adrian Albu: Principalele mele proiecte referitoare la Sectorul 2 sunt siguranța, mediul și curățenia

Stiri PLUSacum 16 ore

Vlad Voiculescu: În 2018, companiile municipale au spart peste 10 milioane de euro. Asta este pierderea

Stiri PLUSacum 17 ore

Vlad Voiculescu: Luni voi depune plângere penală împotriva conducerii Companiei Municipale de Iluminat Public București pentru delapidare

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dragoș Tudorache, despre Brexit: Voi depune toate eforturile necesare ca să mă asigur că niciun cetățean român nu va fi supus unor politici discriminatorii

Știri Localeacum 2 zile

Primele „open primaries“ din România, organizate de Alianța USR PLUS la Corbeanca

Noutăți Generaleacum 2 zile

Alin Mituța: Drepturile cetățenilor români care se află în Marea Britanie vor fi în continuare protejate, cu condiția de a fi obținut așa numitul „settled status“

Editorialeacum 2 zile

Una dintre cele 25 de ordonanțe încalcă flagrant Directiva 2009/81/CE privind achizițiile în domeniile apărării și securității, România riscând procedura de infringement

UN Women
Noutăți Generaleacum 3 zile

Violența asupra femeilor ne privește pe toți

Știri Localeacum 3 zile

PLUS Sebeș cere măsuri urgente pentru combaterea poluării

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dragoș Tudorache: Îl îndemn pe domnul Dodon – și guvernul său – să nu folosească Europa și dorința ei autentică de a ajuta Moldova ca muniție electorală

Cele mai citite