Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Cultura nu este un capriciu!

Publicat

pe data de

FOTO Cornel Brad

Ieri, Ursula von der Leyen a afirmat în conferința de presă în care anunța propunerile de comisari europeni și portofoliile lor că trebuie să putem aborda problemele care contează cel mai mult, rapid și cu determinare“. La o primă analiză a portofoliilor, cultura nu pare să fie considerată o „problemă care contează cel mai mult”.

Atunci când a fost aleasă, în luna iulie, președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a angajat să construiască o Europă unită de pace și valori. Or, valoarea intrinsecă pe care cultura o are în construirea unei Europe unite și pașnice, adică deschisă, diversă, dinamică, incluzivă și democratică, este de netăgăduit. Fără recunoașterea explicită a dimensiunii culturale, viitorul Uniunii Europene ca efort comun este dificil de imaginat. La fel cum este greu de imaginat un viitor mai bun pentru România fără recunoașterea explicită a culturii ca fundament care îi conferă personalitate și îi atribuie valoare în contextul macroidentitar al celorlalte națiuni cu care interacționează cultural și geopolitic. Căci, pentru o națiune, cultura nu este un capriciu!

O cultură vie, deschisă și inovatoare este cel mai bun promotor al valorilor și principiilor în care credem și pe baza cărora vom construi viitorul nostru și al copiilor noștri. Atenție, însă: deschiderea nu reprezintă un adversar al tradiției, ci doar o etapă necesară într-un construct identitar viu. Cultura este identitate în măsura în care reflectă în mod corect, fără derapaje ideologice, istoria, tradiția, mentalitatea, dezvoltarea, inovarea și influența unei comunități naționale într-un cadru larg, istoric, social, cultural.

Doar dacă vom întări această comunitate pe baza culturii împărtășite vom putea construi un viitor mai bun în România. Or, acest lucru este posibil doar dacă suntem de acord că trebuie „să abordăm rapid și cu determinare“ structurarea, reglarea și susținerea relațiilor comunitare, coeziunea socială, întărirea sferei publice și a discernământului cetățenilor și dimensiunea spirituală pe care o simțim pierdută deseori. Cu alte cuvinte, sa reclădim încrederea şi speranța în România prin cultură.

Da, cultura ar trebui sa fie una dintre „problemele care contează cel mai mult“. În România și în Europa.

Editoriale

O nouă formă de masochism bântuie România – refuzul de a vota în turul doi

Publicat

pe

Nu îl votez pe Iohannis pentru că refuză dezbaterile!
Nu-l votez pe Iohannis fiindcă sunt supărat că nu a intrat candidatul nostru în turul doi!
Nu ies la vot, că oricum iese Iohannis!
Nu votez pentru că nu îmi place de Iohannis!

Zilele astea, poți să auzi astfel de afirmații – și multe altele – fără să faci vreun efort. Ele îți iau urechile cu asalt oriunde: în baruri și cafenele, în piață, la locul de muncă, la orice colț de stradă. Și pot să înțeleg de unde vin aceste supărări, iar în unele chiar mă regăsesc. Însă faptul că trebuie să ne exercităm dreptul la vot și sentimentele față de persoanele pe care le votăm sunt două lucruri complet diferite.

În relațiile de la om la om, poți da dovadă de nervi, supărări, țâfnă sau delăsare, pentru că impactul este unul mic, restrâns. Totuși, nu trebuie să-ți îndrepți niciodată acest tip de manifestări împotriva țării tale. Față de România ar trebui să avem un singur sentiment – acela de patriotism, dragostea de țară.

Dragostea se manifestă prin dorinţa de a contribui la fericirea celuilalt. Și fiecare cetățean are, față de sine și față de concetățenii săi, datoria de a contribui și de a fi părtaș la fericirea românilor.

În situația dată, votul pentru Iohannis nu este pentru omul Iohannis sau pentru PNL, ci pentru fiecare dintre noi, întrucât, cu Viorica Dăncilă în fruntea țării, ar fi imposibil să mai ajungem la vreo formă de fericire. Stau mărturie ordonanța 13 și evenimentele din 10 August.

Așa că hai să lăsăm masochismul, să ne ștergem de praf patriotismul și să ieșim la vot pe 24 noiembrie! Cum foarte bine spunea John F. Kennedy, „Nu te întreba ce poate face țara pentru tine, ci ce trebuie să faci tu pentru țara ta.”

* Editorial de Alexandru Dimitriu, avocat, membru în conducerea PLUS Sector 5

Citește în continuare

Editoriale

Schimbare cu viteză 5G

Publicat

pe

Roxana Pandelea

Trăim în secolul vitezei, și, pe măsură ce lucrurile se întâmplă din ce în ce mai rapid, capacitatea noastră de avea răbdare scade. Totul se întâmplă la distanță de un clic sau o apăsare de buton. Tot ce ceea ce durează cu două secunde mai mult decât ne așteptăm ne irită. Semaforul stă pe roșu prea mult, pietonul traversează prea încet, cina durează prea mult să o prepari, așa că o comanzi rapid apăsând trei butoane.

România pare să-și fi epuizat rezervele de răbdare. Am tot avut răbdare, am tot sperat, suspendați undeva între o lume întunecată a dosarelor cu șină și o lume 5G, așteptând sincronizarea lor, schimbarea. Dar ce nu am înțeles este că schimbarea pe care am tot așteptat-o a fost o iluzie, o așteptare sterilă, pentru că pornea de la o premisă falsă. Că schimbarea este în mâinile și puterea unui OM. Și am tot așteptat acel OM polarizându-ne, transformând totul într-un război, urându-ne unii pe alții pentru opțiunile personale, uitând, în tot acest timp, să ne uităm în oglindă. 

Pentru că, dacă ne-am fi uitat, am fi văzut o bucățică din OMUL căutat în noi. 

Au trecut mulți ani, într-adevăr, 30 mai exact, dar adevărul este că au trecut doar patru. Sunt patru ani de când am descoperit oglinda, de când am început să ne uităm în ea. Unii au văzut OMUL imediat, alții mai greu, alții încă se uită în fiecare zi și încearcă să îl descopere. Încetul cu încetul, OMUL capătă formă și forță, dar trebuie să avem răbdare. 

Vom reuși când suficient de mulți se vor fi uitat în oglindă, vor fi văzut schimbarea în ei și vor fi depășit sentimentul de frică și nesiguranță care însoțește orice schimbare.

O zicală tare înțeleaptă spune: „Cu răbdarea treci și marea”. Aș îndrăzni să o adaptez și să spun „Cu răbdarea vine și schimbarea”.

* Editorial de Roxana Pandelea, membru al BJ PLUS Ilfov, responsabil Comunicare

Citește în continuare

Editoriale

Diaspora iubește România

Publicat

pe

Andrei Ion, coordonator regional PLUS Diaspora. FOTO Steluța Popescu

„E ciudat, nu e nicio coadă, totul e atat de bine organizat…”

„Eu îmi luasem geaca groasă, credeam că o să stăm câteva ore pe-afară…”

„Votez pentru prima dată, pentru că până acum nu aveam cu cine să las copiii ca să stau atâtea ore la coadă”

Acestea sunt doar câteva dintre cele auzite de delegații Alianței USR PLUS în secțiile de votare din Diaspora pe perioada primului tur al alegerilor prezidențiale. Presa a scris că a fost un record de participare și un semnal istoric din partea diasporenilor de implicare.

Această „minune” a venit la nici cinci luni de la umilințele din 26 mai, când statul român capturat de PSD a încercat să-și bată joc de milioane de cetățeni români din Diaspora, împiedicându-i prin rea-voință și incompetență să voteze și călcându-le astfel în picioare un drept fundamental.

Cum de a fost posibilă o asemenea „minune”? Și-a schimbat lupul PSD-ist năravul, a fost o întâmplare? Nu, nici vorbă, dar autoritățile române nu au mai putut rezista presiunii venite din partea PLUS, a USR și a societății civile. 26 mai chiar a fost picătura care a umplut paharul, iar soluțiile venite din partea celor două partide au fost atât de concrete și implementabile încât nu mai exista niciun motiv de refuz.

Iată un scurt istoric al acestei „minuni”:

  • Povestea începe încă înainte de 26 mai, cand PLUS Diaspora și USR Diaspora au încercat să explice atât MAE, cât și ambasadelor din țările cu comunități importante de cetățeni români că numărul de secții de votare prevăzut pentru 26 mai este insuficient. MAE a tratat cu indiferență solicitările, trimițând răspunsuri standard și „pasând pisica” la AEP, care nu avea însă atribuții de organizare în Diaspora.
  • Dezastrul prevăzut pe 26 mai s-a materializat, cozi infernale s-au format încă de la 7 dimineața, iar pe parcursul zilei numeroase incidente au avut loc din cauza organizării deficitare. PLUS și USR au oferit consiliere juridică și un model de plângere penală celor care și-au văzut încălcat dreptul constituțional la vot, iar DNA are datoria de a rezolva acest dosar. Teodor Meleșcanu și ceilalți vinovați trebuie să răspundă în fața legii.
  • În urma unei analize detaliate a problemelor de pe 26 mai, PLUS a depus o cerere oficială către MAE propunând:
    • Deschiderea unui număr de cinci ori mai mare de secții de votare în Europa, oferind și lista completă a localităților unde acestea ar trebui deschise
    • Simplificarea procesului de votare, completarea listelor suplimentare automat prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), introdus de Guvernul Cioloș în 2016.
    • Propuneri concrete pentru asigurarea materialelor logistice necesare pentru desfășurarea corectă a votului.

În paralel, colegii din USR, prin reprezentanții din Parlamentul României, au asigurat procesul legislativ care transforma multe din aceste propuneri în lege. Reprezentanții PSD, UDMR și ALDE au încercat să adauge piedici suplimentare și să elimine folosirea SIMPV. Parlamentarii USR implicați au reușit să obțină o lege electorală pentru Diaspora mult îmbunătățită, care adaugă posibilitatea votului prin corespondență și condiții clare pentru deschiderea de secții suplimentare de votare.

Imediat după promulgare, membrii PLUS Diaspora și USR Diaspora, alături de organizații civice, s-au pus pe treabă:

  • Au popularizat site-ul https://www.votstrainatate.ro/ mai bine decât o făcea MAE, pentru a încuraja cât mai multe înscrieri
  • Au organizat întâlniri cu ambasadele și consulatele din toate țările cu comunități mari de cetățeni români 
  • Au căutat chiar ei spații adecvate pentru secțiile de votare suplimentare și au negociat cu autoritățile locale pentru a obține acordul acestora
  • Au găsit voluntari pentru a asigura numărul necesar de membri în birourile de secții de votare
  • Așa a fost posibil ca 835 de secții de votare să fie deschise, dublu față de 26 mai
  • Au acoperit cu delegați peste 90% din aceste secții de votare, iar aceștia au învățat și legislația pentru a deveni operatori de tabletă și a putea asigura desfășurarea rapidă a votului
  • Și-au luat zile de concediu pentru a putea fi în secțiile de votare de vineri de la prânz până luni dimineață, având în vedere programul prelungit de votare.

Așa au putut vota peste 675.000 de cetățeni români, aproape dublu față de maximul din trecut, cu un timp mediu de așteptare de două minute. Cu muncă, implicare, suflet, idei și perseverență. 

Viorica Dăncilă a obtinut 2% din voturi în Diaspora în turul 1. 

Pe 22-24 noiembrie, nu vom lipsi de la turul 2 și nu vom vota cu candidatul partidului care ne-a alungat din țară, care ne-a gazat pe 10 august și ne-a călcat drepturile în picioare de atâtea ori. Diaspora iubește România și o vom dovedi și în turul al doilea.

Citește în continuare

Cele mai citite