Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Comisia Europeană cere României să pună capăt exploatării forestiere ilegale

Publicat

pe data de

Comisia Europeană a îndemnat România, astăzi, printr-o scrisoare oficială, să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice companiilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal. În mod concret, Comisia atrage atenția că autoritățile s-au dovedit incapabile să monitorizeze eficient și să sancționeze operatorii economici care introduc pe piață lemn recoltat ilegal.

În timpul guvernării Cioloș, în 2016, au fost făcuți pași importanți pentru a demara implementarea unui sistem eficient de monitorizare: a fost dezvoltat instrumentul Radarul Pădurilor pentru a implica în mod activ cetățenii, a fost creat Inspectorul Pădurilor ca platformă de monitorizare a exploatărilor forestiere, incluzând un sistem de alertare bazat pe imagini satelitare, sistemul SUMAL a intrat într-un proces de reproiectare pentru a deveni mai eficient. Doar că, din 2017, după instalarea guvernelor PSD, proiectele au stagnat sau chiar au fost anulate complet. Miniștrii Apelor și Pădurilor care s-au succedat în multele guverne instalate și apoi date jos de către PSD nu doar că au ignorat problema implementării regulamentului UE, ci unii dintre ei chiar au oprit proiectele începute și au întrerupt funcționarea instrumentelor deja implementate.

Aparent, în prezent se derulează un proiect de optimizare a SUMAL, aplicația prin care se face monitorizarea circulației lemnului în România, prin colaborarea cu STS. Termenele de finalizare și de implementare ale acestuia sunt necunoscute, iar asigurările date de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au un grad foarte scăzut de credibilitate după ce promisiunile de a implementa o aplicație mai performantă până la jumătatea lui 2019 au fost încălcate. Chiar dacă aplicația va fi într-un final implementată, există dubii serioase că ea va fi capabilă să sprijine monitorizarea și sancționarea celor care pun pe piață lemn recoltat ilegal. Problemele sunt mult mai profunde și necesită soluții mai complexe decât o simplă platformă digitală.

Ce e de făcut?

Primul pas este transparentizarea pieței lemnului din România. Recentele statistici prezentate de Inventarul Național Forestier, aflat la finele celui de-al doilea ciclu de măsurători, demonstrează cu claritate că există o piață neagră a lemnului. Punând cap la cap cifrele din statisticile oficiale referitoare pe de o parte la consumul de masă lemnoasă în industria de prelucrare și pe de altă parte numărul de gospodării care folosesc lemnul ca sursă de energie, devine evidentă discrepanța dintre aceste cifre și volumul oficial de lemn exploatat anual la nivel național. Există o cantitate deloc neglijabilă, potențial de ordinul milioanelor de metri cubi, care se trafichează prin rețele ilegale, generând evaziune fiscală și corupție. Câtă vreme nu vom ști adevărul despre consumul real de lemn al României, în industrie și pentru uz casnic, piața neagră va exista și va căuta noi metode de ocolire a legii sau de eludare a sistemului de sancțiuni.

În al doilea rând, un control eficient al circulației și comercializării lemnului în România trebuie să înceapă cu regândirea modalităților de punere pe piață. Actualul sistem, bazat pe vânzarea lemnului pe picior, este ineficient și generator de erori și corupție. Nu există niciun mecanism de control serios asupra veridicității volumelor estimate prin actele de punere în valoare, acesta fiind primul punct dintr-un lanț de slăbiciuni ale actualului proces de exploatare și comercializare a lemnului. De altfel, dovada acestor probleme se regăsește în chiar datele actuale ale SUMAL: foarte multe exploatări raportează la finalul lucrărilor un volum de buștean transportat cu avize care este egal cu volumul actului de punere în valoare, ca și cum arborii nu ar fi avut crăci, lemn de foc sau depreciat.

În al treilea rând, trebuie stopate practicile curente ale celor care sunt implicați în exploatarea și transportul lemnului. Este de notorietate faptul că se solicită avize de transport cu perioadă lungă de valabilitate, uneori chiar și de 24 de ore, pentru transporturi care durează maxim 2-3 ore. Intenția e clară: utilizarea aceluiași aviz de mai multe ori, astfel încât la un control să nu se poată depista că lemnul e recoltat ilegal. Soluția este obligativitatea echipării camioanelor care fac transport de material lemnos cu GPS și împerecherea fiecărui document de transport cu identificatorul mașinii pentru a face imposibilă utilizarea avizului de mai multe ori.

Este nevoie de revizuirea modului de monitorizare a lemnului provenit din afara fondului forestier, de pe pășunile împădurite sau alte proprietăți private. Proprietarul nu trebuie împiedicat să beneficieze de bunurile sale, inclusiv prin recoltare de lemn, dar este necesar un mecanism simplu și eficient de evidență a volumelor puse în circulație și consum din astfel de surse.

Toate aceste aspecte implică un efort conjugat și o asumare explicită a responsabilității la nivelul autorităților statului, de la guvern și parlament până la administratorii de fond forestier, pentru a corecta reglementările, procedurile și normele aplicate în materie de punere în piață și transport a lemnului. Cu excepția proiectelor începute în 2016, dar stopate ulterior de către guvernările PSD, până acum nu a existat nici o dovadă clară a dorinței de a aborda serios problema tăierilor ilegale în România. De fiecare dată soluțiile au fost cosmetizări ineficiente, menite să distragă atenția publică și să camufleze problemele profunde ale exploatării și comercializării lemnului.

Oare și de această dată vom asista la o soluție cosmetică?

CNPP PLUS
GL Mediu și resurse naturale

Noutăți Generale

Alin Mituța: Drepturile cetățenilor români care se află în Marea Britanie vor fi în continuare protejate, cu condiția de a fi obținut așa numitul „settled status“

Publicat

pe

„Nu este nicio surpriză intenția Marii Britanii de a limita imigrația de la 1 ianuarie 2021, când expiră perioada de tranziție agreată cu Uniunea Europeană. Însă este important de știut că drepturile cetățenilor români care se găsesc în acest moment în Marea Britanie vor fi în continuare protejate cu condiția de a fi obținut așa numitul «settled status», astfel că noile reguli se vor aplica doar celor care vor dori să muncească acolo din 2021“, comentează Alin Mituța, membru al Biroului Național PLUS, noua politică de imigraţie anunțată de Marea Britanie, ce urmează să intre în vigoare din luna ianuarie a anului viitor.

Mai mult decât atât, susține Alin Mituța, Marea Britanie și UE sunt în curs de a negocia și un acord bilateral în functie de al cărui rezultat cetățenii europeni, inclusiv cei români, ar putea obține anumite facilități de muncă în Marea Britanie chiar și după 1 ianuarie 2021.

„Până la 31 ianuarie 2020, 498.700 de români au depus deja cererea pentru acordarea «settled status», fiind a doua cea mai mare comunitate după polonezi (585.400), lucru care este îmbucurător. Cu toate acestea, după anumite evaluări, numărul cetățenilor români din Marea Britanie este de peste 700.000, prin urmare sper că și cei care nu au depus acea cerere să o facă cât mai curând posibil, iar Ambasada României la Londra să le ofere tot sprijinul necesar“, adaugă Alin Mituța.

Marea Britanie a anunţat noua sa politică de imigraţie ce urmează să intre în vigoare din luna ianuarie a anului viitor, scrie Adevărul.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Violența asupra femeilor ne privește pe toți

Publicat

pe

UN Women

Când vine vorba de violența împotriva femeilor, dispar granițele și naționalitățile. Își pierde relevanța orice circumstanță socială, culturală sau economică, iar lipsa acțiunii din partea autorităților transformă victimele într-un simplu număr dintr-o statistică.

Guvernul spaniol a confirmat luni seară, prin Delegația împotriva violenței asupra femeilor, a 11-a victimă a anului 2020. A 11-a victimă din Spania și a doua româncă omorâtă de către partenerul de viață în mai puțin de o lună, Alina avea 36 de ani și era stabilită într-o localitate din provincia Alicante.

În ambele cazuri s-a pus capăt vieții unei femei printr-un act de violență comis de partenerul ei. În ambele cazuri, urmările nu se rezumă la cele două victime: Alina era mama unui copil minor, iar Liliana, românca omorâtă la sfârșitul lunii ianuarie de către fostul soț în provincia Toledo, avea doi copii de 11, respectiv 14 ani, al căror viitor va fi decis astăzi de către un judecător.

Violența asupra femeilor ne privește pe toți. În Spania, fiecare nou caz duce la proteste convocate fie de autoritățile locale, fie de ONG-uri, cu scopul de a denunța aceste crime. Organele competente se pronunță de fiecare dată când se confirmă o nouă victimă a violenței asupra femeilor și se lucrează la asigurarea protecției acelor femei care supraviețuiesc, indiferent de naționalitatea lor.

Nu e suficient. Româncele stabilite în diaspora au nevoie de un sprijin adițional, fiindcă vulnerabilitatea lor e accentuată de barierele administrative și lingvistice pe care le întâmpină. Eforturile autorităților locale ar trebuie să fie complementate de cele ale statului de origine. Dar pentru asta, lupta împotriva violenței asupra femeilor ar trebui să fie considerată o prioritate de către statul român. Ori România e țara cu aproximativ 40.000 de victime ale violenței domestice în 2019.

Poate după ce lupta împotriva violenței asupra femeilor va ajunge pe agenda publică și se vor lua măsuri reale pentru garantarea siguranței femeilor, vor putea fi ajutate și victimele stabilite în diaspora. Până atunci, ne rămâne să denunțăm fiecare act de violență asupra femeilor și să avem mare grijă unde punem ștampila de vot anul acesta.

Autor: Oana Maria Duma, coordonator regional PLUS Diaspora

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache: Îl îndemn pe domnul Dodon – și guvernul său – să nu folosească Europa și dorința ei autentică de a ajuta Moldova ca muniție electorală

Publicat

pe

Președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, îl îndeamnă pe președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, să nu folosească Europa „ca muniție electorală“ și îi transmite că așteaptă „o confirmare neechivocă a parcursului european al Republicii Moldova, tradusă în reforme clare și asumate“.

„Observ că președintele Dodon e deja în campanie electorală. Și că alege diplomații europeni și Bruxelles-ul ca țintă politică. Ca politician român, am mai văzut astfel de atitudini la Dragnea, Tăriceanu și alții ca ei în clasa noastră politică. Și ei foloseau Europa și inventau dușmani imaginari pentru a justifica contrareforme în justiție sau alte abuzuri împotriva statutului de drept. În lumina acestei experiențe, ca raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova, nu pot decât să îl îndemn pe domnul Dodon – și guvernul său – să nu folosească Europa și dorința ei autentică de a ajuta Moldova ca muniție electorală. Nu e cinstit, nu e justificat, nu e înțelept și nu servește cetățenilor moldoveni“, a afirmat Dragoș Tudorache pe Facebook.

Dragoș Tudorache reia apelul său făcut în repetate rânduri către politicienii moldoveni de a-și respecta „propriile angajamente“ și de nu mai da „interpretări negative relațiilor dintre Chișinău și restul statelor europene“.

„Am spus-o în repetate rânduri și sunt dispus să reiau ideea de oricâte ori e nevoie. NU există nicio dorință sau intenție de izolare din partea Bruxelles-ului la adresa Chișinăului. Există doar așteptări îndreptățite, care au apărut în urma unor angajamente ale factorului politic de la Chișinău și care sunt reamintite în contextul unor acțiuni fie neimplementate, fie neexplicate și, ca urmare, de neînțeles pentru partenerii politici ai Republicii Moldova.

Dacă politicienii moldoveni își doresc cu adevărat o apropiere de construcția europeană, tot ce au de făcut este să își respecte propriile angajamente. Lucrurile sunt atât de simple, nici mai mult, nici mai puțin. Iar aceste așteptări de la politicienii moldoveni există pentru simplul fapt că suntem extrem de preocupați de bunul mers al Republicii Moldova și de îmbunătățirea condițiilor economice și sociale pentru cetățenii moldoveni. Acesta este punctul central al politicii europene față de Moldova și orice altă abordare nu face decât să distragă atenția de la ceea ce contează. Așa că aștept de la domnul Dodon o confirmare neechivocă a parcursului european al Republicii Moldova, tradusă în reforme clare și asumate. Aștept de la politicienii moldoveni să nu mai dea interpretări negative relațiilor dintre Chișinău și restul statelor europene. E timpul responsabilității și al asumării unui viitor european pentru Moldova“, a conchis Dragoș Tudorache.

Citește în continuare

Cele mai citite