Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

CNPP: Escaladarea agresiunilor la adresa pădurarilor și tăierile ilegale nu se rezolvă cu armata

Publicat

pe data de

„Problemele legate de tăieri ilegale, inclusiv cele de agresiune la adresa personalului silvic, pot fi rezolvate doar printr-un ansamblu de măsuri bine planificate și coordonate la nivel de ocol sau la nivel național, nu prin militarizare”, susține Sorin Sfîrlogea, membru în Comisia Națională de Programe și Politici a PLUS (CNPP), responsabil pe domeniul Mediu, în cadrul unei analize în care prezintă soluțiile pe termen scurt și lung care ar trebui adoptate pentru remedierea acestor probleme, în contextul revendicărilor formulate de pădurarii, care au protestat, marți, în fața Palatului Parlamentului.

„Escaladarea agresiunilor la adresa pădurarilor și tăierile ilegale nu se rezolvă cu armata. Implicarea armatei în paza pădurilor nu este o soluție din nici un punct de vedere.

În primul rând, pentru că tăierile ilegale nu se rezumă la doi-trei indivizi cu o drujbă și o căruță, ci la scheme mult mai sofisticate care se derulează la lumina zilei, cu acte. Armata nu ar avea niciun fel de competențe în combaterea unor astfel de fapte.

În al doilea rând, ar fi extrem de complicată și de costisitoare transpunerea operațională a unei astfel de implicări. Să deplasezi vehicule și echipament militar prin păduri nu este ceva ce se poate organiza peste noapte și ar presupune niște costuri pe care bugetul României nu le-ar putea susține.

În al treilea rând, paza organizată cu armata ar trebui să acopere întreg fondul forestier, de stat și privat. Ceea ce înseamnă fie că proprietarul privat este obligat să accepte prezența armatei pe proprietatea sa, ceea ce este neconstituțional și ar putea fi interpretat ca o subvenție de stat mascată, fie i se dă posibilitatea să refuze, ceea ce ar însemna că direcționăm hoții la proprietatea sa pentru că va fi mai ușor de furat de acolo.

Informația referitoare la modalitatea de organizare a pazei pădurilor în Germania, care susține că armata este implicată direct, este inexactă. Niciodată pădurile Germaniei nu au fost păzite de armată. Singura implicare a armatei germane în paza pădurilor se referă la teritoriile federale care sunt considerate strategice și care sunt încredințate armatei din motive de securitate națională sau sunt alocate pentru funcționarea aramatei. Pe aceste teritorii se găsesc și păduri, dar ponderea acestora față de totalul fondului forestier al Germaniei este insignifiantă, undeva la nivelul a 2-3%. Nu se poate afirma în nici un caz că pădurile Germaniei sunt sau au fost vreodată păzită de armată”, arată Sorin Sfîrlogea.

În condițiile în care „niciunul dintre pădurarii care au suferit agresiuni nu a apelat la poliție atunci când a primit informația că se produce o infracțiune silvică”, CNPP atrage atenția că „lipsa de încredere în polițiști din cauza deselor dovezi de corupție este o altă problemă sistemică a statului român”.

„Trebuie, de asemenea, de luat în considerare faptul că în România personalul silvic este uneori implicat în tot felul de rețele mai mult sau mai puțin organizate de tăieri ilegale, ceea ce știrbește autoritatea lor la nivelul comunităților. Indivizi certați cu legea pot găsi astfel un pretext facil pentru a comite și ei infracțiuni silvice, iar atunci când sunt surprinși asupra faptului consideră că aplicarea legii doar asupra lor este o nedreptate. Așadar orice implicare a unei alte instituții este lipsită de eficacitate dacă nu se face o abordare serioasă a corupției din domeniul forestier.

Nici înarmarea personalului silvic nu e o soluție reală pentru problema pazei pădurilor, dacă nu este făcută pe baza unei analize serioase asupra modului de utilizare a armamentului. Este suficient să amintim faptul că în ultimul caz de ucidere a unui pădurar moartea a survenit prin împușcarea cu propria armă de vânătoare. Probabil agresorii l-au dezarmat pe pădurar și l-au executat cu propria pușcă. În mod tragic, pădurarul a adus el însuși arma execuției. Poate că, dacă nu ar fi avut arma la el, ar fi supraviețuit. Mai mult decât atât, înarmarea pădurarilor va conduce cu certitudine la alte evenimente tragice, oameni nevinovați împușcați din greșeală sau cu rea intenție – istoria pazei pădurilor consemnează astfel de tragedii din vremea când pădurarii aveau arme de război”, a mai explicat CNPP.

În acest context, CNPP prezintă soluțiile care, pe termen scurt, „au o eficacitate mult mai mare”: „Serviciul 112 trebuie implicat în astfel de situații, oferind personalului silvic suport prioritar pentru rezolvarea unor potențiale cazuri deosebite, care ar putea fi nu doar tăieri ilegale, ci și incendii în fondul forestier sau alte situații speciale. Serviciul trebuie să beneficieze de sprijin de specialitate prin includerea unor specialiști silvici care pot contribui la organizarea logistică care vine în ajutorul solicitantului. Trebuie ca pentru cazurile referitoare la infracțiuni silvice să existe proceduri rapide și clare care să determine reacția imediată a forțelor care pot interveni: poliție, jandarmi, personal silvic etc. În egală măsură apelul prin 112 ar elimina și rezervele personalului silvic față de polițiștii care protejează anumite clanuri implicate în furturi, pentru că apelul ar fi oficial înregistrat și utilizat ulterior ca probă”.

Pe termen mai lung, CNPP propune spre adoptare următoarele măsuri: „Este ineficient, ineficace și lipsit de profesionalism ca o instituție de dimensiunea unei regii naționale să-și delege responsabilitățile unor simpli angajați, chiar dacă o face în temeiul aplicării unor prevederi legale. Este absolut evident că acest model de organizare este disfuncțional și are nevoie de schimbări majore. Aceste schimbări vizează cadrul legal, precum și principiile de organizare, procedurile și cutumele actuale din Romsilva. Este condamnabil faptul că trebuie să moară niște oameni ca aceste lucruri să fie discutate cu seriozitate.

Paza pădurilor trebuie organizată de către managementul ocoalelor și direcțiilor silvice utilizând metode și instrumente moderne. Pentru că sunt cunoscute zonele cu potențial infracțional mare, personalul silvic poate elabora hărți de risc referitoare la integritatea fondului forestier. Pe baza unor astfel de analize trebuie organizate echipe de pază care trebuie dotate cu instrumente eficiente: mașină de patrulare, sistem de localizare prin GPS, cameră video pe bord, echipament de auto-apărare, dispozitive de comunicare rapidă cu serviciul 112.

Comunicarea patrulelor trebuie să nu depindă de disponibilitatea rețelelor GSM private și, din fericire, astăzi există suficiente soluții tehnice pentru a asigura acest serviciu pe orice vale de munte. Patrularea trebuie ghidată de informații primite în timp real care pot fi culese cu mijloace moderne precum camerele video cu senzori de mișcare, amplasate în puncte strategice. Traseele echipelor de pază trebuie înregistrate într-o aplicație software de monitorizare care să permită localizarea rapidă atunci când solicită sprijin. Planurile zilnice de patrulare trebuie elaborate în mod dinamic, evitându-se șabloanele care pot fi anticipate de infractori.

O astfel de organizare ar aduce și alte importante avantaje. Corupția personalului silvic – o temă recurentă în dezbaterea publică – ar fi descurajată. Înregistrarea traseelor de patrulare și compararea lor ulterioară cu planurile de patrulare și zonele de risc ar evidenția disfuncționalitățile de organizare, iar abaterile intenționate de la planul de patrulare ar deveni vizibile”.

CNPP subliniază faptul că este necesară schimbarea cadrului legislativ pentru ca toate aceste lucruri să fie posibile: „Este nevoie de o revizuire drastică a reglementărilor multiple care privesc fondul forestier cu scopul de a le simplifica și clarifica, trecând de la abordarea obligației de procedură la obligația de rezultat. Legea nu trebuie să se concentreze pe definirea amănunțită a modului cum trebuie păzit și gestionat fondul forestier, ci pe obținerea rezultatelor pe care întreaga societate le așteaptă de la administratorii pădurilor. Iar personalului silvic i s-ar transmite astfel un mesaj de suport alături de solicitarea clară și fermă unui nivel maxim de responsabilitate în privința integrității pădurilor”.

În final, CNPP reiterează faptul că militarizarea nu este o soluție. „În concluzie, problemele legate de tăieri ilegale, inclusiv cele de agresiune la adresa personalului silvic pot fi rezolvate doar printr-un ansamblu de măsuri bine planificate și coordonate la nivel de ocol sau la nivel național, nu prin militarizare.

Pe termen scurt tăierile ilegale ar trebui incluse în lista acțiunilor prioritare pentru intervenții urgente prin serviciul 112, iar acțiunile de pază la nivel de ocoale silvice să fie astfel organizate încât riscurile personalului silvic să fie reduse la minim, dar și eficiența și eficacitatea acțiunilor de prevenție să fie semnificativ îmbunătățită.

De asemenea, aplicația Inspectorul Pădurii (www,inspectorulpadurii.ro) și sistemul Îmbunătățit de urmărire a masei lemnoase (SUMAL), realizate în 2016 de Guvernul tehnocrat și ciuntit în mod semnificativ de către guvernul PSD, trebuie reactivate/activate de urgență.

Pe termen lung, paza eficientă și eficace a pădurilor presupune metode și instrumente moderne, schimbări legislative semnificative și implicarea jandarmeriei și a poliției în acțiunile de prevenție și pază”, a conchis CNPP.

Aproape 200 de pădurari au protestat, marți, în fața Palatului Parlamentului, revoltați față de intensificarea cazurilor de agresiune față de personalul silvic, ultimul caz, petrecut în Maramureș, revoltând întreaga opinie publică. „În ultimii ani, au fost omorâţi de hoţii de lemn 6 pădurari (Pop Liviu Pavel – Direcţia Silvică Maramureş, Gorcioaia Răducu – Direcţia Silvică Iaşi, Oul Ieronim – Direcţia Silvică Bistriţa, Boboc Dănel – Direcţia Silvică Gorj, Chiriţă Victor – Direcţia Silvică Dolj, Dogaru Gheorghe – ICAS Braşov), iar peste 650 de silvicultori au fost agresaţi, bătuţi, ameninţaţi cu moartea, atacaţi cu topoare, cuţite şi chiar împuşcaţi de infractorii surprinşi în timp de tăiau şi sustrăgeau material lemnos sau de braconieri.

Intensificarea atacurilor asupra personalului silvic este rezultatul unei campanii de denigrare susţinută de anumiţi factori politici şi unele grupuri de interese, cu scopul de a diminua autoritatea silvicultorilor în îndeplinirea atribuţiilor de pază a pădurii şi discreditarea acestora prin prezentarea deformată a realităţii din sectorul silvic“, arată Federaţia Sindicatelor Silva în cadrul unui comunicat de presă.

Silvicultorii au atras atenţia că Statutul personalului silvic a fost retrimis la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice deşi la ultimul protest, organizat în data de 24 septembrie 2019, aceştia au primit asigurări că documentul va fi dezbătut şi adoptat în regim de urgenţă de Camera Deputaţilor. În total, Federaţia Sindicatelor Silva a organizat şase acţiuni de protest în care a solicitat modificarea şi completarea urgentă a Statutului personalului silvic pentru a permite înarmarea agenților silvici, dar și dotarea lor cu tehnică, pentru a se putea apăra împotriva celor care taie ilegal pădurile.

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Cu tot respectul pentru doamna Anisie, cred că un astfel de ministru ar trebui să fie din afara sistemului actual, dar să îl cunoască bine

Publicat

pe

Liderul PLUS, Dacian Cioloș, face apel către șeful statului, Klaus Iohannis, să inițieze un nou pact național pentru Educație și cere, totodată, schimbarea din funcție a actualui ministru al Educației, Monica Anisie.

„Președintele Klaus Iohannis ar trebui să inițieze un nou pact național pentru Educație, unul care să prevadă, pe lângă procentul din PIB alocat obligatoriu de guverne, și un acord între toate partidele politice pentru păstrarea aceluiași ministru la Ministerul Educației minimum cinci ani, indiferent cât de des se succed guvernele și indiferent de culoarea politică a acestora.
Cu tot respectul pentru doamna Anisie, cred că un astfel de ministru ar trebui să fie din afara sistemului actual, dar să îl cunoască bine, de preferat o personalitate publică recunoscută tocmai pentru performanță în economia reală.

Președintele Iohannis a strâns suficiente astfel de personalități în grupurile de lucru ale proiectului România Educată. Avem nevoie de obiective concrete legate de performanța copiilor, nu numai de sumele alocate sistemului de educație, dar, cel mai important, avem nevoie de coerență și stabilitate, dincolo de interesele electorale ale candidaților și partidelor. Ministerul Educației trebuie scos în afara jocurilor politice”, a afirmat Dacian Cioloș pe Facebook.

Solicitările liderului PLUS vin după ce, în urmă cu două zile, o critica pe Monica Anisie pentru declarațiile făcute pe marginea rezultatelor dezastruoase obținute de România la Testele PISA 2018.

„Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educație din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situații concrete de viață, dar ministrul Educației ne spune să stăm liniștiți, pentru că elevii știu. În fapt, este o tragedie: elevii români învață după un curriculum care nu are legătură cu viața reală. Dincolo de resurse, de finanțarea învățământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA țin de modul în care profesorii reușesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viața reală”, puncta, la acel moment pe Facebook, Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Cine sunt candidații la funcția de coordonator regional PLUS și care sunt atribuțiile acestora

Publicat

pe

Sâmbătă, în prima zi a Convenției Naționale Extraordinare, membrii PLUS delegați își vor alege coordonatorii regionali, al căror principal rol este, conform Statutului partidului, asigurarea colaborării și schimburilor de experiență dintre filialele județene PLUS din aceeași regiune, implementarea unitară la nivel regional a hotărârilor structurilor de conducere ale PLUS de la nivel național, precum și reflectarea în politicile propuse de PLUS la nivel național a ideilor, propunerilor și nevoilor identificate la nivel regional.

În cadrul Convenției vor fi desemnați prin vot maximum cinci coordonatori regionali pentru fiecare dintre următoarele zone geografice, alegând dintre primii 10 candidați din fiecare regiune, clasați în ordinea voturilor obținute în cadrul alegerilor regionale:

a) Regiunea Nord-Est, cuprinzând județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui;
b) Regiunea Sud-Est, cuprinzând județele Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța;
c) Regiunea Sud-Muntenia, cuprinzând județele Prahova, Dâmbovița, Argeș, Ialomița,
Călărași, Giurgiu, Teleorman;
d) Regiunea Sud-Vest-Oltenia, cuprinzând județele Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinți;
e) Regiunea Vest, cuprinzând județele Hunedoara, Arad, Caraș-Severin, Timiș;
f) Regiunea Centru, cuprinzând județele Harghita, Mureș, Alba, Covasna, Brașov, Sibiu;
g) Regiunea Nord-Vest, cuprinzând județele Maramureș, Satu Mare, Bihor, BistrițaNăsăud, Sălaj, Cluj.
h) Regiunea București-Ilfov, cuprinzând sectoarele Municipiului București și județul Ilfov;
i) Diaspora

Lista candidaților la funcția de Coordonator Regional este următoarea:

Coordonatorii regionali aleși în cadrul Convenției Naționale Extraordinare din 7-8 decembrie 2019 vor avea următoarele atribuții:

• Susțin o colaborare eficientă interjudețeană, atât între echipele de conducere județene, cât și între echipele operaționale, inclusiv prin organizarea ședințelor online/offline cu Birourile filialelor județene sau cu echipele de resort;
• Contribuie la implementarea unitară, la nivel regional, a hotărârilor structurilor de conducere ale PLUS de la nivel național și sesizează organele statutare în cazul neimplementării sau nerespectării acestor hotărâri;
• Sprijină echipele județene în îndeplinirea obiectivelor asumate;
• Sunt primul punct de contact pentru filialele județene din regiunea respectivă, în momente de criză și/sau când se prezintă o urgență care nu poate fi rezolvată, în timp util, de către conducerea județeană;
• Asigură transmiterea la nivel local a hotărârilor adoptate la nivel național;
• Pot interveni în medierea conflictelor din interiorul filialelor județene din regiune;
• Participă la agrearea contractelor de performanță între Biroul Național și Birourile filialelor din regiune și monitorizează implementarea acestora;
• Prezintă semestrial un raport de activitate către filialele județene din regiune, precum și către Consiliul Național;
• Realizează o analiză semestrială a activității filialelor județene din regiunea lor;
• Comunică la nivel regional în numele PLUS, în coordonare cu echipa națională de comunicare PLUS și cu conducerea de la nivel județean;
• Pot participa, fără drept de vot, la orice ședință a organelor de conducere din cadrul filialelor județene, la ședințele comunităților din regiunea coordonată, precum și la orice alte activități organizate de către acestea;
• Participă lunar, fără drept de vot, la cel puțin o ședință (fizică sau online) cu membrii unuia dintre birourile județene din regiunea pe care o coordonează. Pe o durată de 6 luni, fiecare coordonator regional trebuie să participe minim o dată la o ședință a fiecărui birou județean din regiunea a cărei coordonare o asigură;
• Convoacă o dată la trei luni reprezentanții birourilor județene din regiunea pe care o coordonează pentru a evalua împreună activitatea PLUS din regiune și pentru a stabili prin consens direcțiile, prioritățile și obiectivele județene și regionale pentru următoarele trei luni;
• Susțin schimbul de bune practici în toate domeniile activității politice a PLUS, la nivel regional;
• Facilitează împreună cu președinții filialelor județene reflectarea la nivel național a necesităților și viziunilor responsabililor de politici publice din cadrul birourilor județene, prin colaborarea dintre aceștia și Comisia Națională de Politici și Programe;
• Își asumă în cadrul echipei de coordonatori regionali din respectiva regiune unul dintre următoarele roluri: strategie politică, politici publice, extindere și consolidare organizațională, comunicare publică, dezvoltarea activității de tineret. Rolurile vor fi asumate la începutul mandatului și pot fi modificate, ulterior, cu acceptul celorlalți coordonatori regionali din regiune.
• Monitorizează respectarea termenelor menționate în Statut și Regulament, pentru validarea/invalidarea de către filiale sau, după caz, comunități locale a potențialilor noi membri (inclusiv pentru cei cu activitate politică anterioară);
• Sprijină conducerile județene și echipele operaționale în procesele de planificare strategică, inclusiv prin mentorat în construirea unor planuri de acțiune viabile și implementarea acelor planuri;
• Sprijină echipele județene în planificarea unui calendar de evenimente de impact, cu vizibilitate maximă;
• Sprijină echipele județene în organizarea de consultări cu actorii relevanți din județ și/sau din regiune;
• Sprijină echipele județene în identificarea potențialilor viitori candidați pentru funcții publice;
• Susțin Birourile Județene în procesul de desemnare a candidaților PLUS pentru funcțiile de primar de municipiu reședință de județ și președinte de Consiliu Județean, prin formularea de evaluări de oportunitate pentru fiecare din candidații supuși consultării membrilor, conform Art. 45, alin. 2 din Regulamentul Intern.
• Asigură un proces statutar și regulamentar de organizare a alegerilor județene și a alegerilor la nivel de comunități, cu excepția situațiilor în care candidează pentru orice funcții în cadrul acestor alegeri;
• Sprijină echipele județene în interacțiunile lor cu partenerii din alianțe politice sau electorale, precum și în raport cu reprezentanții altor partide;
• Asigură comunicarea către membrii din regiune a mesajelor de interes regional, prin intermediul structurilor de conducere de la nivel local.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Tineret“: Trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, a prezentat, în cadrul unei postări ample pe Facebook, propunerile sale în ceea ce privește noua formă a „Garanției pentru Tineret“, în contextul angajamentului luat de noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a o transforma „într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor, cu un buget crescut și raportări periodice”. În acest sens, Dragoș Pîslaru a subliniat faptul că „obiectivul nu trebuie să fie doar sprijinirea tinerilor în educație și formare sau un loc de muncă, ci și să îi scoată „din nou pe drum, în diverse moduri”.

„Am găzduit astăzi în Parlamentul European evenimentul cu tema «Generația Invizibilă: ce urmează pentru tinerii inactivi din Europa?»

Mesajul principal pe care l-am transmis este acela că trebuie să construim poduri, nu ziduri. Tinerii simt adesea că există o anumită barieră între ei și reprezentanții lor care nu înțeleg provocările actuale și sunt departe de perspectiva lor asupra societății în continuă schimbare. Tinerii care nu ocupă un loc de muncă, care nu au educație sau formare profesională (NEET), în special cei care nu dețin competențele necesare, tinerii cu dizabilități, tinerii cu probleme de sănătate sau de familie sau cei care provin din medii defavorizate, se confruntă cu bariere specifice în ceea ce privește accesul pe piața muncii.

În ultimii șase ani, UE a abordat o integrare a tinerilor pe piața muncii printr-un instrument principal, „Garanția pentru tineret” – angajamentul politic luat de statele membre în 2013 de a oferi fiecărei persoane sub 25 de ani o ofertă de angajare, educație continuă, ucenicie sau stagiu într-o perioadă de 4 luni de la terminarea indemnizației de șomaj. Acest angajament a fost completat de «Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri», principalul program de finanțare al UE pentru facilitarea derulării garanției pentru tineret, 6,4 miliarde de euro destinate să sprijine anumite regiuni în care șomajul tinerilor a fost mai mare de 25% (ceea ce însemna 20 de state membre ). Această garanție pentru tineri a ajutat 3,5 milioane de tineri pe an să se pregătească, să învețe sau să muncească.

Acum, noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat în programul de lucru că va transforma «Garanția pentru Tineret» din 2013 într-un instrument permanent de combatere a șomajului în rândul tinerilor, cu un buget crescut și raportări periodice.

În timp ce așteptăm să aflăm cum va arăta acest instrument, cred că în primul rând, această nouă garanție de tineret trebuie să vină cu o schimbare de paradigmă. Obiectivul nu trebuie să fie doar sprijinirea tinerilor în educație și formare sau un loc de muncă, ci și să îi scoată «din nou pe drum», în diverse moduri. O investiție care să poată aborda provocările lor individuale, să le dezvolte abilitățile necesare pentru a se adapta la piața muncii și a contribui astfel la bunăstarea lor economică și socială”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Concret, Dragoș Pîslaru propune următoarele măsuri: „În primul rând, trebuie să ne gândim la suportul individual, cum să ascultăm și să răspundem nevoilor individuale. Eurofound a sugerat deja că diversitatea NEET-urilor include șomeri de scurtă durată și de lungă durată, persoane bolnave sau cu handicap, cei care nu pot lucra din cauza responsabilităților familiale, cei care sunt descurajați de lipsa de oportunități, cei care sunt cei mai vulnerabili. Tinerii aflați în situații vulnerabile au adesea provocări personale care ar putea afecta implicarea lor, iar aceste provocări trebuie să fie abordate înainte de a continua orice muncă pentru îmbunătățirea abilităților lor sau pentru a se gândi să obțină un loc de muncă. Acest lucru poate fi, de asemenea, completat de o combinație de consiliere și îndrumare oferite de profesioniști dedicați și special instruiți.

În al doilea rând, trebuie să susținem implicarea timpurie a tinerilor.

– Activități de orientare / profilare pentru a evalua interesele, aspirațiile și opțiunile tinerilor în ceea ce privește educația, formarea și oportunitățile de angajare și pentru a-i ajuta să înțeleagă realitatea lumii muncii. Acestea trebuie să fie completate de planuri de acțiune individuale, care să conțină recomandări adaptate fiecărei situații și care să contureze următorii pași pentru progresul lor.
– Oferirea de sprijin financiar pentru tinerii vulnerabili care participă la programe active pe piața muncii, cum ar fi o indemnizație lunară, care acoperă unele cheltuieli, cum ar fi costurile de transfer.
– Angajatorii joacă un rol esențial pentru a găsi locuri de muncă durabile pentru tineri și pentru a crea oportunități de formare. O legătură între instituții și angajatori este, de asemenea, importantă pentru ca angajații să conștientizeze problemele cu care s-ar putea confrunta tinerii aflați în situații vulnerabile și pentru a oferi sprijin angajatorilor pentru a înțelege și aborda aceste probleme.

Nu în ultimul rând, trebuie să explorăm modalități de a măsura succesul programelor. Ar trebui să ne abatem de la criteriile de evaluare „rezultatul obținut” și mai degrabă să proiectăm indicatori de performanță inovatori pentru a măsura distanța parcursă de individ de la accesarea sprijinului (cum ar fi, de exemplu, «nivelul de autonomie»)”.

Citește în continuare

Cele mai citite