Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Cel mai important moment pentru statul de drept din România

Publicat

pe data de

Prin acte de drept (oricum s-ar chema ele), deținătorul puterii dictează comportamentul tuturor celorlalte persoane. Din spirit practic, acceptăm asta încă din Antichitate.

Dar ce facem atunci când deținătorul puterii legiferează în interes propriu și fie face în așa fel încât să se ferească de aplicarea legilor care l-ar defavoriza, fie își arogă din ce în ce mai multe puteri? Pe scurt, ce facem când Liviu Dragnea răstoarnă toată legislația penală din România pentru a se salva pe el însuși de la închisoare sau când Tudorel Toader modifică modul de numire al procurorilor șefi, astfel încât să depindă toți de voința lui?

Dragnea și Toader nu sunt nici pe departe primii. Probabil orice om ajuns vreodată la putere a fost tentat să își folosească puterea de a reglementa în propriul interes. Unii au și căzut pradă ispitei. Dar tocmai împotriva unor astfel de oameni au fost construite două instrumente extraordinare.

Primul instrument este Constituția. Deținătorul puterii este legat de Constituție. De acolo îi vine puterea și acolo i se termină puterea. Mai mult, pentru a ne asigura de respectarea Constituției, am instituit curți constituționale, care să sancționeze echidistant orice încălcare a ei de către cei care au puterea.

Atunci când ne-am lovit în România de OUG 13 sau de proiectele de modificare a legilor justiției ori a codurilor penale am alergat cu toții la Curtea Constituțională, sperând că va spune fără nicio reținere că astfel de acte sunt manifestări clare ale puterii în interes personal. Dar nu a fost așa. Pentru început, Curtea a încercat să arate că nu este competentă să analizeze astfel de fenomene, dar în final, și-a asumat întru totul apărarea puterii. Cum ar fi putut, altfel, să oblige președintele să demită procurorul-șef al DNA în lipsa oricărei dispoziții legale în acest sens și împotriva avizului dat de Consiliul Superior al Magistraturii?

Situația României nu este prima în care Constituția nu a fost suficientă pentru a opri abuzurile puterii. Toate statele totalitare au avut costituții, dar asta nu a oprit deturnarea puterii în interes personal. Așa că în istorie a apărut un instrument chiar mai puternic: dreptul și instanțele supranaționale. Iar cele mai puternice astfel de instanțe, care și-au afirmat încă de la început o poziție superioară instanțelor naționale (fie ele și curți constituționale), au fost Curtea de Justiție a Uniunii Europene, însărcinată cu apărarea tratatelor europene, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, însărcinată în cadrul Consiliului Europei cu apărarea Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Și acum ajungem la punctul important: începând de astăzi, ambele instanțe sunt în situația de a apăra statul de drept din România:

  1. Forumul Judecătorilor, probabil cea mai activă asociație a judecătorilor din România, a solicitat unei instanțe române să întrebe Curtea de Justiție a Uniunii Europene dacă rapoartele MCV, întocmite de Comisia Europeană, sunt simple recomandări sau sunt obligatorii în România. O judecătoare curajoasă din Craiova a acceptat să trimită această întrebare la Luxemburg. De ce rezultatul este esențial? Pentru că judecătorii Curții Constituționale din România au acceptat cu ceva timp în urmă (în mod diferit de multe alte instanțe din Europa) că deciziile Curții de la Luxemburg sunt obligatorii în România și au putere chiar mai mare decât deciziile ei. Mai mult, CCR s-a angajat să oblige autoritățile din România să aplice dreptul Uniunii și deciziile instanței europene. Consecința: dacă judecătorii europeni vor constata că rapoartele MCV nu sunt doar recomandări, ci sunt obligatorii pentru guvernul român, degeaba mai controlează PSD-ul Curtea Constituțională. Aplicarea deciziilor din trecut ale Curții Constituționale presupune, automat, respectarea rapoartelor MCV drept legi cu putere superioară legilor interne, prin care Dragnea vrea să scape de pedepse sau Toader vrea să își lărgească puterea.
  2. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instituție a Consiliului Europei, una dintre cele mai largi organizații internaționale din lume, a acceptat să se pronunțe asupra încălcării dreptului la un proces echitabil de către Curtea Constituțională în cazul în care aceasta a obligat președintele României să demită procurorul-șef al D.N.A., fără să asculte și opinia procurorului-șef. Cel mai des, CEDO refuză să analizeze cazuri care stau la latitudinea autorităților din statele semnatare ale Convenției Europene. De data asta, însă, CEDO a considerat că trebuie să intervină. Și nu doar împotriva unor autorități administrative, ci chiar împotriva Curții Constituționale din România. Un conflict mai rar întâlnit și care nu face decât să arate cât de departe a ajuns instanța constituțională din România în susținerea puterii.

Până acum autoritățile din România au fost atenționate de diferite instituții europene, de la Comisia Europeană până la Comisia de la Veneția. Dar toate au fost avertismente, fără putere de drept.

Începând de astăzi, avem două instanțe europene, una din cadrul Uniunii Europene, iar alta din cadrul Consiliului Europei, care se vor pronunța cu privire la situația României. Începând de astăzi, statul de drept din România este apărat de dreptul și instanțele de la nivel supranațional. Chiar dacă presa a semnalat în mică măsură lucrul acesta, astăzi se naște cea mai mare șansă de a opri prin drept ofensiva PSD-ALDE împotriva statului de drept. Poate că nu este atât de spectaculos precum protestele din 2017 și 2018, dar acum se naște cel mai important moment în care statul de drept poate fi salvat.

Editoriale

Ministrul Culturii sfidează regulile elementare ale logicii și profesionalismului!

Publicat

pe

Ieri, pe site-ul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), a fost postată următoarea declarație de presă: Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Aceasta constituie așadar o asumare oficială a faptului că se va construi un nou muzeu în curtea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și, mai mult, avem de-a face cu o reorganizare masivă sub titulatura de Complex Muzeal.

Conceptul de Complex Muzeal îl consideram abandonat de cel puțin 30 de ani!

Care ar fi logica amalgamării unor entități care în decursul timpului și-au definit identitatea și publicul?

Ni se răspunde, așadar, pe cale oficială că actuala coaliție strânge cureaua și comasează trei muzee. Da, este vorba de lipsa banilor, a viziunii si a profesionalismului acestui guvern! Mai mult, prin această comasare, se răspunde indirect, doar așa știe să comunice actualul ministru, protestului față de cedarea curții interioare a Muzeului Antipa pentru construirea unei clădiri în care să funcționeze un alt muze. De ce noului muzeu nu i se poate găsi o destinație corespunzătoare și nu una impovizată, care să blocheze dezvoltarea unui dintre cele mai performante instituții muzeale din România?

Răspunsul este comasarea a trei muzee și înfințarea altuia!

În concluzie, se înființează un muzeu, într-un spațiu improvizat, deposedând astfel un alt muzeu performant de un teren care îi asigura dezvoltarea. Protestelor personalităților din zona academică și a societății civile li se răspunde cu o comasare de muzee, semn că lipsa profesionalismului și a resurselor financiare sunt elementele definitorii ale activității curente a actualei coaliții.

* Editorial semnat de Ovidiu Țentea, membru al Consiliului Național PLUS

Citește în continuare

Editoriale

Politica altfel e despre ceilalți

Publicat

pe

Politica altfel riscă să sune uneori ca formula „să fie bine ca să nu fie rău”. Sarcasmele din jurul ei ascund o doză de realitate. Tot așa, afirmația „nu se mai poate la fel ca până acum“ a devenit cât se poate de legitimă. De aici pornește, practic, orice discuție. Orice, dar nu PSD. În realitate, orice, dar niciun partid din cele de până acum. Pentru că știm deja prea bine că nu a funcționat. Dar ce înseamnă cu adevărat politica altfel?

E suficient să fii cinstit, bine intenționat, politicos și normal? Da, fără îndoială. Dar asta ține, mai degrabă, de caracterul personal, nu de calitățile politice de care e nevoie să schimbi o societate. Cred că limităm discuția despre schimbare la calități individuale, ceea ce duce la setarea jocului politic în căutarea figurilor providențiale. Dacă, în câteva cazuri, extrem de puține, această limitare funcționează, la nivel social ea nu are și nici nu va avea efectele așteptate.

În consecință, este nevoie de o schimbare de model, de raportare și de înțelegere a nevoilor pentru a produce schimbarea în mod real. E nevoie de o întoarcere la cetățean și la nevoile sale. În general, considerăm că votul reprezintă voința societății, fapt corect la nivel macro. Dar la nivelul vieții de zi cu zi, lipsa unei reprezentări reale, a înțelegerii problemelor pe care le are fiecare dintre noi, produce două efecte mai mult decât periculoase.

Apariția populismului este una dintre ele. E simplu pentru un politician să vorbească pe limba poporului atât timp cât nu face decât să acuze lipsa de empatie a clasei politice la problemele reale. Statistica nivelează social și economic și te poți trezi cu date corecte la nivel național, dar complet irelevante pentru sute sau mii de comunități. Intuiția unor politicieni oportuniști poate specula și deturna națiuni într-un timp extrem de scurt.

A doua problemă e lipsa de reprezentativitate. În lipsa înțelegerii societății, te alegi cu politicieni care ajung în funcție pentru cele mai caraghioase motive. Avem județe care cuprind localități atât de diferite încât politicile necesare cetățenilor pot să varieze de la o extremă la alta. Chiar și un politician competent și interesat va avea probleme în a schimba fundamental starea lucrurilor. Un baron local, un extravagant sau un dezinteresat nu va servi niciodată cetățenii respectivei zone. Rezultatele se văd cu ochiul liber. Nu se întâmpla nimic, nu se simte nicio creștere, doar câteva averi acumulate și multă sărăcie.

Întoarcerea la cetățeni nu e simplă, dar niciun efort sisific. Un partid nou – în cazul nostru, PLUS – trebuie să își găsească sursele de informare locale și capacitatea de a motiva cetățenii. Soluția comunităților e potrivită pentru că permite descentralizarea necesară abordării problemelor care îi interesează pe cetățeni. O comunitate rurală va avea aproape cu siguranță alte probleme decât una din municipiul județului și va reacționa complet diferit față de una din București.

Ca să suplinească lipsa de înțelegere a întregii societăți, multe partide și mulți politicieni au alunecat în teme transcendentale. Naționalism, conspiraționism, tradiționalism și altele din aceeași categorie, despre care se știe că pot fi înțelese de toți cetățenii. Sigur, ele nu au niciun efect concret pentru o comunitate rurală. Trei sau patru rânduri de alegeri în care se mestecă teme irelevante pe un ton emfatic pot crea oricând un teren fertil pentru un politician populist. Nu va rezolva nici el problemele reale, dar măcar te scutește pe tine, cetățeanul, de prostiile irelevante îndrugate seară de seară.

Revenind la comunitățile politice. Ele pot juca un rol fundamental, de curea de transmisie între nevoile comunității și politicile adoptate de partid. Nicio formațiune politică nu mai poate inventa una sau două măsuri cu care să vindece o societate. Situațiile punctuale trebuie adunate din toată țara și încadrate în rezolvare transversală. Politicile publice naționale sunt tratate separat, pe criterii strategice generale. E posibil ca o comunitate rurală să aibă probleme majore cu forța de muncă și depopularea, comunitățile din urbanul mic, post-industrial, să aibă șomaj ridicat, iar comunitățile din urbanul mare să fie preocupate de colectarea deșeurilor și de semafoarele din cartiere.

Ați auzit până acum un partid care să discute sistematic și organizat problemele locale pe care să le integreze în politici naționale? E drept, o schimbare s-a produs deja față de anii 2.000. Dar vorbim de cruciade individuale, ale unor oameni bine intenționați și cu experiență în societatea civilă. Pentru o politică „altfel” e nevoie de o construcție politică suficient de matură încât să cuprindă în interiorul ei interesele diverse ale întregii societăți. Întoarcerea la cetățean se face prin comunități locale cu vocație politică.

Citește în continuare

Editoriale

De ce este Estul subreprezentat în UE

Publicat

pe

Estul Europei nu a obținut nicio șefie de instituție nu din cauza lui Dacian Cioloș, ci din cauza autoizolării politice a acestei părți a continentului.

Potrivit algoritmului, estul ar fi fost îndreptățit să obțină șefia Parlamentului European pentru un social-democrat. Problema este că a fost imposibil de găsit un candidat socialist din est care să fie acceptabil pentru majoritatea din Parlamentul European.

Poate părea greu de crezut, dar nici Grapini, nici Manda și nici Carmen Avram nu sunt viabili la nivel european, deși fac parte din cea mai mare delegație socialistă din est, care ar fi fost favorită, teoretic, să preia funcția care a mers în cele din urmă către un italian.

Dacian Cioloș rămâne cel mai bine plasat est-european în sistemul instituțional european. El și-a îndeplinit rolul de a apăra interesele estului, inclusiv prin alegerea ca președinte al Renew Europe, primul președinte de grup politic european din est.

Problema subreprezentării estului nu e în niciun caz la el. Problema e la cei care-l tot atacă în cor în ultimele zile dar care sunt lipsiți de orice relevanță sau influență la nivel european și care, astfel, nu-și aduc în niciun fel partea lor de contribuție la reprezentarea părții noastre de continent, ba mai mult încurcă sau ne fac de rușine.

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 3 ore

Dragoș Pîslaru: Orice construcție solidă, menită să dăinuiască, are la bază o fundație rezistentă. Asta facem la PLUS în aceste zile

Revista Preseiacum 4 ore

Andrei Lupu, despre propunerea PSD la alegerile prezidențiale, la Realitatea TV: Vor pierde atât de rău cu doamna Dăncilă, încât șansele lor să mai câștige la locale și parlamentare sunt foarte scăzute

Stiri PLUSacum 2 zile

Debut în forță al delegației Alianței 2020 USR PLUS în Parlamentul European

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dacian Cioloș, despre rezultatul negocierilor cu USR: Am finalizat discuțiile. Consiliul Național la noi, Comitetul Politic la USR trebuie să ia cunoștință de rezultatul acestor negocieri și să îl aprobe

Editorialeacum 4 zile

Ministrul Culturii sfidează regulile elementare ale logicii și profesionalismului!

Noutăți Generaleacum 5 zile

Dragoș Pîslaru: Europenii nu uită abuzurile. Niciun candidat care a luat parte la încălcarea valorilor noastre comune europene în țara lui nu va avea votul nostru pentru o funcție de conducere în UE

Noutăți Generaleacum 5 zile

Ramona Strugariu: Rusia lui Putin nu poate fi un partener pentru UE cât timp violează brutal drepturile omului și legislația internațională. Avem nevoie urgent de o lege Magnitsky la nivel european

Știri Localeacum 5 zile

PLUS Timișoara: Cerem implicarea autorităților locale și județene în soluționarea problemei privind colectarea selectivă a deșeurilor

Noutăți Generaleacum 5 zile

Vlad Voiculescu: Sunt trei săptămâni de când cardul de sănătate, cu tot sistemul din spatele lui, nu mai funcționează deloc. Niciun oficial nu oferă nicio vorbă, nicio explicație, nicio măsură, nicio asumare, nicio demisie

Revista Preseiacum 6 zile

Dacian Cioloș: Dacă Franța își schimbă poziția în interiorul Consiliului și nu-l mai susține pe Bohnert, foarte probabil că raportul de forțe în Consiliu se schimbă în favoarea Laurei Codruța Kovesi

Cele mai citite