Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Coronavirus

Ce nu ne spune ministrul Educației – Scenariul 3

Publicat

pe data de

FOTO stiripentrucopii.com

Luni, 16 martie, doamna ministru al Educației Monica Anisie a declarat în cadrul videoconferinței de presă organizate că întreaga echipă ministerială valorifică orice idee și soluție pentru elevi și studenți care să ofere soluții de învățare prin încurajarea profesorilor de a preda online în toată această perioadă în care școlile sunt închise.

Pentru că nu toți elevii au telefonul, tableta sau calculatorul necesar, Televizunea Română transmite zilnic lecții pentru elevii din clasa a-VIII-a și a XII-a, orele de curs rămânând suspendate până nu va mai exista niciun pericol pentru copii.

16 martie 2020 a fost și prima zi din starea de urgență decretată pentru o perioadă de 30 de zile de către președintele României.

Ieri, doamna ministru dă asigurări că anul școlar 2019-2020 nu va fi înghețat.

Haideți să ne uităm puțin pe ceea ce NU spune doamna ministru.

Inițial, anul școlar 2019-2020 își propusese să aibă 35 de săptămâni de școală. Început pe 9 septembrie, România reușise să parcurgă exact 15 săptămâni de școală în 2019 și alte opt săptămâni întregi în anul 2020. Apoi a venit vestea trăsnet de pe 9 martie care anunța închiderea școlilor în perioada 11-22 martie.

Copiii noștri reușiseră să parcurgă 23 din cele 35 de săptămâni. Două treimi. La acel moment rămăseseră încă 12 săptămâni de parcurs. Însă cele mai importante săptămâni – organizarea evaluărilor naționale (clasele II-a, IV-a, VI-a), evaluarea examenului de capacitate pentru elevii din clasa a-VIII-a și organizarea examenului de Bacalaureat.

Prelungirea închiderii școlilor lasă, în realitate, 3 scenarii mari posibile pentru România.

Scenariul 1︝⃣ – Primul scenariu este unul idealist și fără nicio acoperire în datele reale privitoare la evoluția virusului COVID-19 și a scenariilor comparative din Italia sau Spania (culturi mai apropiate nouă). Conform lui, școala ar putea să înceapă imediat la finalul stării de urgență care ar expira pe data de 15 aprilie (după cele 30 de zile decretate în starea de urgență). Dacă am considera că ultimele două zile de școală 9 si 10 martie, urmate de 15,16, 17 aprilie ar mai lega o săptămână întreagă, am putea să ne imaginăm că organizarea următoarelor 11 săptămâni de an școlar ar muta ultima zi de școală 2019-2020 pe 10 iulie. Inconfortabil apropo de căldurile mari de început de vară, dar absolut acceptabil ca efort. Păcat că acest scenariu optimist are șanse foarte mici de izbândă.

Dacă ne uităm pe evoluția orașului Wuhan, acesta a avut nevoie de 55 de zile până la apariția primelor semne de control a epidemiei de coronavirus (carantina începută pe 23 ianuarie prin închiderea primelor mijloace de transport încă este activă, dar ieri, 17 martie, apar primele măsuri de relaxare a carantinei în provincia Jingzhou).

Scenariul 2︝⃣– Este scenariul extrem al înghețării anului școlar 2019 – 2020. Impactul unei astfel de măsuri este amplu. Copiii noștri vor începe anul școlar 2020-2021 în aceeași clasă ca anul acesta. Materia parcursă în cele 23 de săptămâni deja realizate va fi reluată în aceași perioadă a anului viitor, iar apoi în iunie 2021 vor absolvi clasa începută pe 9 septembrie 2019.

Dezavantajele acestui scenariu sunt aparent minore pentru părinți și elevi de învățământ preuniversitar (situația nu va diferenția major colegii de generație între ei, întrucât toți vor trece prin aceeași „repetare” a anului școlar și poate avea chiar consecințe favorabile asupra copiilor care au început școala înainte de a împlini vârsta de 6 ani oferindu-le ocazia să se maturizeze și să se dezvolte în acest an repetat. Impactul negativ major va lovi însă universitățile din toată țara – acestea nu vor putea avea studenți noi în anul universitar 2020-2021 (cu excepția puținilor care se înscriu la a doua facultate, a celor care nu au urmat cursurile unei facultăți deși au promovat examenului de bacalaureat sau cei care și-au întrerupt studiile și vor să le reînceapă) punându-le în fața alegerii dintre două scenarii:

a) nu îngheață anul universitar acceptând să fie apoi spulberate de impactul modelului de finanțare per student – situația în care guvernul trebuie să sprijine financiar situația acestora pentru a evita concedieri / optimizări în rândul profesorilor universitari prin finanțarea cu un buget revizuit a universităților.

b) îngheață anul universitar, dar impactul va lovi mediul de afaceri – care nu va putea beneficia în totalitate de noua generație de absolvenți pe o piața a forței de muncă deja supusă unui deficit de competențe. În egală măsură e greu de imaginat piața forței de muncă post crizei economice COVID-19, astfel că e posibil ca piața să se normalizeze cumva natural. Măsura va afecta în egală măsură și instituțiile publice care angajează absolvenți de studii superioare pentru a înlocui cazurile de pensionare la termen.

Revenind de la impact sistemic la impactul asupra familiei, problema majoră a înghețării anului școlar face ca milioane de părinți să fie forțați să găsească soluții de îngrijire a copiilor acasă pentru încă 3 luni, adăugând un stres suplimentar acestei perioade.

Mai rău decât orice, scenariul pierderii unui an va duce la o demobilizare masivă în rândul elevilor, tinerilor dar și a părinților, scenariu care este absolut distructiv pentru toată lumea – economie, societate, familie, copil.

Ceea ce ne conduce la Scenariul ⃣3︝⃣ – Scenariul unei bătălii contracronometru cu tehnologia. Scenariile de mijloc sunt cele mai complicate de prezis. Ele implică o finalizare a crizei de sănătate în aproximativ 50-90 de zile. Pe extrema 50 de zile, școala s-ar termina la final de lună iulie. Pe scenariul celor 90 de zile, vom avea de recuperat școală pe parcursul întregilor luni de vară.

Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor, declara că orele pierdute de școală vor trebui să fie recuperate și fizic. În scenariul acesta vom avea nevoie de întreaga cooperare a sindicatelor din învățământ pentru a accepta în vremuri excepționale MĂSURI excepționale.

Din păcate nici un scenariu intermediar de salvare a anului școlar nu va veni fără sacrificii majore, fie din partea elevilor și părinților, fie din partea profesorilor, fie din partea nivelului de pretenții pentru fiecare examen de trecere de la un ciclu de învățământ la altul (pe românește se va coborî standardul examenelor pentru a putea reflecta impactul zilelor de studiu la distanță).

În acest scenariu de mijloc vom avea de salvat multe comunități vulnerabile care cu ocazia programelor de tipul Școală-după-școală aveau posibilitatea să mănânce o masă caldă. Avem zeci de mii de familii în care cornul și laptele primite la școală reprezentau o masă consistentă în raport cu posibilitățile financiare ale familiilor. Toate aceste comunități vor fi lipsite de orice formă de educație la distanță (nu există echipamente, zona poate nu are semnal de telefonie mobilă, nu există competențe – nici în rândul profesorilor, nici în rândul elevilor).

Sunt prins de zile întregi în discuții cu profesori care îmi povestesc că trimit unor părinți mesaje audio pentru că aceștia nu știu să citească. Am cunoscut și eu chiar în București, părinți de elevi din licee tehnologice, care m-au rugat să le trec numele și datele din buletin în registrul de la recepția companiei unde copiii lor urmau să intre în stagii de practică. Pentru această parte de Românie, vom avea nevoie de cele mai bune soluții – instituționale, private și civile pentru a le feri de impactul COVID-19.

Chiar și pentru cei care nu aparțin grupurilor vulnerabile, efortul de a continua orele într-un mix de „la distanță” și ore recuperate fizic va fi enorm, pentru fiecare clasa în parte – pornind de la clasa zero și întâi – (cei care acum învață literele) și ajungând până la cei din clasa a-XII-a care astăzi ar fi trebuit să rezolve la analiza matematică integrale și derivate. Dar dacă ne facem fiecare dintre noi bucățica de treabă, vom reuși să batem bestia asta numită timp.

Este absolut admirabilă suita de inițiative private, civice și instituționale de a ajuta profesorii să țină legătura la distanță cu elevii lor. În o parte din aceste inițiative sunt alături de colegii mei și eu implicat. Toate aceste soluții însă vor muta mingea la cei care vor trebui să realizeze alături de noi, pentru noi și în numele nostru – sacrificii constante pentru a duce la bun sfârșit anul școlar început pe 9 septembrie anul trecut: ÎNVĂȚĂTORII și PROFESORII.

Scenariul3︝⃣ – va fi o luptă contra cronometru pe care o țară întreagă va trebui să o poarte. Este și datoria noastră colectivă față de educație și față de generațiile de mâine. În felul ăsta poate ne mai spălăm puțin din rușinea de a fi ajuns în anul 2020 fără viziunea, echipamentele și competențele de școală-on-line la care să putem apela atunci când avem nevoie.

* Material de Ștefan Pălărie, coordonatorul pe învățământ al CNPP PLUS

Coronavirus

Dacian Cioloș: Comisia Europeană a greșit de la început prin faptul că a comunicat foarte puțin ceea ce a făcut pentru a pune statele membre împreună și a acționa în mod solidar

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Vom cere să se facă lumină, cu toate datele existente, pentru a înțelege ce a fost la originea acestei crize și modul în care ea a evoluat”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, luni, în cadrul unui interviu pentru Epoch Times Romania, unde a vorbit despre greșeala Comisiei Europene în gestionarea pandemiei de COVID-19.

„Din punctul meu de vedere, Comisia Europeană a greșit de la început prin faptul că a comunicat foarte puțin ceea ce a făcut pentru a pune statele membre împreună și a acționa în mod solidar. Cu toate limitările legislative pe care le avea, Comisia Europeană a făcut mai multe lucruri pentru că, la nivel european, când vorbim de o acțiune europeană practic vorbim de Comisia Europeană, care este executivul comunitar.

Comisia Europeană a greșit, din punctul meu de vedere, pentru că a comunicat dezordonat și insuficient ceea ce a făcut atât timp cât China și Rusia veneau cu câte un camion, cu câte un avion cu materiale medicale și un alt camion din care ieșeau camerele de luat vederi.

Foarte puțină lume știe că la începutul lui februarie, când în China tocmai explodase criza coronavirusului, Comisia Europeană, în numele UE, a trimis în total peste 50 de tone de material medical, măști, combinezoane etc Chinei pentru că avea nevoie atunci. Nu se aștepta nimeni să ajungă și UE în aceeași situație.

UE a fost solidară cu China de la început atunci când China a avut nevoie, iar faptul că mai târziu, când în China lucrurile au început să se așeze, China a venit cu aceste materiale să ajute UE, a fost practic un răspuns firesc, dar China le-a pus în valoare, Comisia Europeană mai puțin atunci.

Pe de altă parte, statele membre din UE sunt victime ale fake-news-urilor care sunt, în multe cazuri, sistematic alimentate și întreținute de unele forțe care au interesul să dezbine UE și este și cazul Rusiei, și probabil și cazul Chinei – care dorește și să se poziționeze în UE.
Există o discuție acum în UE, apropo de sprijinul financiar pentru companii, cum să facem să evităm ca unele companii importante, strategice pentru economia europeană să nu ajungă în prag de faliment sau în dificultăți financiare pentru că capitalul chinez stă la pândă și o să vină să cumpere tot ce va putea fi cumpărat după această criză.

Astea sunt exemple de situații în care, dacă nu se iau decizii ferm la nivel european, dacă statele membre nu acceptă să pună în comun anumite decizii în anumite domenii cheie, iată că fiecare stat membru, pornind de la Germania care să zicem că e economia cea mai puternică, se află slăbit într-o astfel de situație. De aceea va fi nevoie de o mai bună coordonare, inclusiv pe domeniul acesta legat de fake news. Noi avem în Parlamentul European acum un proiect de act normativ care vizează și lucrurile acestea”, a declarat Dacian Cioloș.

Întrebat dacă va cere la nivelul Comisiei Europene o investigație asupra modului în care China a gestionat și a transmis informațiile despre pandemia de COVID-19, liderul PLUS a răspuns: „Nu doar China. Vom cere să se facă lumină, cu toate datele existente, pentru a înțelege ce a fost la originea acestei crize și modul în care ea a evoluat, pentru a trage învățămintele necesare pentru ca data viitoare să fim mai pregătiți și să putem preveni ceea ce poate fi prevenit. Asta aproape sigur vom avea în rezoluția Parlamentului European pe care o pregătim acum”.

Citește în continuare

Coronavirus

Măsuri socio-economice de sprijin pentru angajați, familii și grupuri vulnerabile aplicate în Spania

Publicat

pe

Membrii Biroului Filialei PLUS D5 Spania-Portugalia au analizat Decretele Regale de Lege publicate în BOE începând cu 14 martie și au realizat, pentru românii care lucrează sau locuiesc în Spania, o listă cu cele mai importante măsuri socio-economice de sprijin pentru angajați, familii și grupuri vulnerabile adoptate:

  • Pentru muncitorii în situație de șomaj tehnic (ERTE) – este solicitat direct de către angajator (maxim 5 zile pentru răspuns de la autorități), primesc aproximativ 75% din salariu, direct de la stat (se calculează 70% din baza de reglementare a contribuțiilor la asigurările sociale), iar angajatorul are obligația de a menține cel puțin încă 6 luni contractul, după încheierea stării de urgență
  • Pentru lucrătorii temporari cărora le expiră contractul în timpul stării de alarmă, este permisă o subvenție pentru circumstanțe excepționale și vor avea dreptul la încasarea a 440 de euro. (obligatoriu un minim de 2 luni de contract)
  • Pentru angajații din serviciul domestic, valoarea ajutorului va fi de 70% din baza de contribuție a angajatului și vor avea dreptul la aceasta  persoanele înregistrate înainte de intrarea în vigoare a stării de alarmă, pe 14 martie, si au încetat total sau parțial prestarea de servicii în acest regim. Pentru a solicita subvenția la SEPE, este necesară declarația responsabilă semnată de angajator, sau o scrisoare de concediere sau comunicare de retragere sau retragere din Sistemul special de angajați la domiciliu din regimul general de securitate socială.
  • Pentru chirie pot fi solicitate microcredite pentru maxim 6 rate lunare, cu dobânda 0, restituite între 6 și 10 ani, de la Instituto de Credito Oficial (ICO). Un nou program de ajutor de închiriere este, de asemenea, încorporat în Decretul regal 106/2018, din 9 martie: Programul de ajutor pentru a contribui la reducerea impactului economic și social al COVID-19 asupra chiriilor de reședință obișnuită.
  • Plata ratelor ipotecare se suspenda (moratoriu) pentru 3 luni, aceeași perioadă de cadență se acorda pentru toate acele credite legate de consum pentru acele gospodării care au fost afectate de criza coronavirusului.
  • În timp ce starea de alarmă este în vigoare, nu poate fi sistată furnizarea de energie electrică, gaz și apă în nicio casă considerată „reședință obișnuită”, cu excepția motivelor legate de securitatea aprovizionării.
  • Suspendarea evacuării locuințelor pentru familiile vulnerabile, fără alternativă de locuire și extinderea extraordinară a contractelor de închiriere a reședinței obișnuite si prelungirea contractului de chirie pe inca 6 luni, dar la cererea anterioara a chiriașilor. 

O categorie în situație de extremă vulnerabilitate, sunt acele familii cu copii, care nu pot beneficia de nicio măsură dintre cele mai sus enumerate, din diferite motive, și care, în aceasta situație de criză pot apela la serviciile sociale ce țin de primăriile localității de reședință sau la diferitele asociații și ONG – uri, care pot ajuta cu alimente și îmbrăcăminte.

Citește în continuare

Coronavirus

Alin Cristian Mituța: România riscă să piardă toate fondurile europene, inclusiv cele pentru COVID-19

Publicat

pe

Alin Cristian Mituța, membru al Biroului Național PLUS, atrage atenția asupra riscului la care România este supusă privind suspendarea tuturor finanțărilor europene din cauza unui proiect de lege, inițiat de senatorul PSD Daniel Zamfir, care prevede limitarea independenței Autorității de Audit care controlează cheltuirea banilor europeni.

„România riscă să piardă toate fondurile europene, inclusiv cele pentru COVID-19

În timp ce toată țara e mobilizată să lupte împotriva COVID-19, PSD vrea să arunce în aer sistemul de audit al fondurilor europene. Mai precis, PSD prin senatorul Daniel Zamfir (fost PNL, fost ALDE) a inițiat un proiect de lege prin care limitează independența Autorității de Audit care controlează cheltuirea banilor europeni. Momentul ales pentru acest proiect de lege e cu atât mai «strategic» ales cu cât Uniunea Europeană tocmai a flexibilizat și simplificat la maxim accesarea fondurilor europene dând posibilitatea Guvernului să cheltuie banii mult mai ușor și cu mai puțină birocrație pentru a răspunde crizei COVID-19.

Comisia Europeană a avertizat deja Guvernul că, dacă acest proiect va trece, atunci România riscă suspendarea tuturor finanțărilor europene. Asta înseamnă zeci de miliarde de euro din actualul Cadru Financiar Multianual și cel pentru perioada următoare dar și cele 3,1 miliarde de euro ajutor de urgență pentru criza coronavirus.

Este incalificabil cum energia unor politicieni și partide este în continuare direcționată pe noi metode de sifonare a banului public chiar și când țara trece prin momente grele în care toată atenția noastră a tuturor ar trebui să fie pe a ne ajuta comunitățile și pe cei vulnerabili.
Proiectul de lege se află în dezbateri în comisiile Senatului și urmează să fie votat în plen. Cerem senatorilor să respingă de urgență acest proiect de lege.
Mai multe informații AICI”, a scris Alin Cristian Mituța pe Facebook.

Citește în continuare

Cele mai citite