Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Ce facem cu diaspora? O abordare în trei pași

Publicat

pe data de

Bogdan Deleanu, membru al Consiliului Național PLUS

Vestea că sunt peste 5,6 milioane de români plecați din țară nu ne surprinde. De fapt, echipa PLUS Diaspora a CNPP (Comisia Națională de Politici și Programe) tocmai era pe cale să lanseze zilele acestea cifra de 5,5 milioane, obținută din cercetările noastre proprii.

Ce contează acum este ceea ce ne propunem să facem. Peste un sfert din români sunt plecați din țară, iar dintre aceștia majoritatea au plecat în ultimii 15 ani. Fiecare român din străinătate ușurează drumul pentru încă doi. „Hai, vere, că te angajez la mine la restaurant, șantier, firmă, magazin etc”. În ritmul acesta, nici nu mai contează cine guvernează România peste 10 ani – nu va mai fi nimeni aici!

Iar dacă unii se întreabă „de ce ar trebui să ne pese, la urma urmei, de cei care pleacă?”, iată altă cifră identificată de echipele noastre: românii din afară au trimis acasă, în 2018, aproape 5 miliarde de dolari!

Ne gândim la o abordare în trei pași:

Stoparea Exodului – prioritatea numărul 1 pentru diaspora este, de fapt, în țară. Câtă vreme nu se rezolvă problemele de acasă, lumea va continua să plece, iar cei plecați nu se vor întoarce. Prioritățile pentru cei plecați sunt:
1.  Reforma educației, cu accentul pus pe predictibilitate, competență, dobândirea de aptitudini utilizabile în viața reală și calitate peste cantitate;
2. Reforma în sănătate, inclusiv depolitizarea managementului sanitar, susținerea unui personal medical competent și independent și un buget de sănătate modern;
3. Susținerea mediului privat, sprijinind antreprenoriatul, și claritate fiscală, simplificând birocrația și privilegiind lupta inteligentă împotriva corupției.

Deschiderea drumului spre casă – dacă vrem să avem vreo șansă să aducem măcar o parte din acești oameni înapoi, trebui să:
1.  Creăm un one-stop-shop pentru întoarcere, care oferă asistență administrativă celor care au nevoie de acte noi, recunoașterea dovezilor sau diplomelor externe etc;
2. Reformăm sistemul de evidență a populației, cu noi facilități digitale;
3. Ușurăm reînscrierea în sistemul educațional sau de muncă românesc a celor care au petrecut o perioadă de timp în afară.

Trebuie să acceptăm că diaspora e România, indiferent dacă se mai întorc sau nu (de altfel, cam 40% dintre cei întrebați de noi spun că nu s-ar întoarce. Sau că nu s-ar întoarce până la pensie):

Chestionar PLUS Diaspora
1. E nevoie de o legislație pentru diaspora și administrație în afara frontierelor corelate cu amploarea problemei, care să faciliteze legătura permanentă cu țara;
2. Trebuie să investim major în salvarea identității și limbii române, mai ales pentru tinerii născuți în diaspora, prin tabere, manuale, programe de studiu, școli virtuale și ale mecanisme adaptate lor;
3. Crearea de legături noi între diaspora și țară, prin susținerea mediului asociativ, proiecte de îngemănare, asistență venită din afară către țară, mai multă putere de decizie din partea diasporei pentru țară.

Editoriale

Transformările care ne conturează viitorul

Publicat

pe

Sub ochii noștri au loc deja și vor avea loc în următorii ani trei mari transformări la nivel european, care vor schimba fundamental felul în care va arăta România și Europa.

👉 Prima este transformarea modelului economic prin revoluția digitală și cea climatică. Comisia von der Leyen tocmai a prezentat în Parlamentul European Pactul Ecologic European, care va modifica felul în care facem investiții, cheltuim banii publici, ne deplasăm, facem agricultură sau comerț.

👉 A doua este transformarea instituțională a Uniunii Europene. Anul viitor va începe o conferință/constituantă europeană al cărei rol va fi acela de a propune schimbări la felul în care funcționează instituțiile europene, la felul în care interacționează cu cetățenii și societatea civilă, la felul în care sunt aleși liderii instituțiilor.

👉 A treia este integrarea militară a UE. Pe fondul relativei dezangajări a SUA față de Europa sub Trump, Uniunea Europeană va dori să își creeze propria capabilitate militară fapt ce creează și va crea o tensiune între statele membre foarte atlantiste, așa cum e România, care văd SUA și NATO ca garanții fundamentale de securitate și statele suveranist-europene care își văd securitatea garantată mai mult prin propriile forțe.

Toate trei transformări pot să fie oportunități majore pentru România dacă vom ști să contribuim la ele și să le orientăm către nevoile și interesele noastre.

👉 Revoluția climatică și cea digitală ne pot ajuta să ne transformăm economia dintr-una producătoare de materii prime ieftine și de produse cu valoare adăugată scăzută într-una în care punem în valoare spre exemplu potențialul natural sau în IT&C pentru a face un salt calitativ, păstrând în același timp accesul la resursele europene din politica de coeziune și agricolă pentru a ne dezvolta infrastructura și a susține revigorarea satului românesc.

👉 Transformarea instituțională a Europei poate fi o ocazie pentru ca societatea civilă din România să fie un model de bune practici despre cum implicarea și participarea pot fi benefice pentru revigorarea establishmentului politic.

👉 În tensiunea dintre atlantiști și suveraniști, România poate fi liantul care explică faptul că integrarea militară europeană poate și trebuie să se facă nu în detrimentul SUA și NATO ci în complementaritate și pentru a întări NATO și relația trans-atlantică.

Pentru ca toate aceste lucruri să se poată întâmpla, iar România să nu fie de partea pierzătorilor în urma acestor transformări, e nevoie ca guvernul să lucreze de pe acum în mod proactiv și împreună cu europarlamentarii români pentru a nu fi luat din nou prin surprindere, așa cum s-a întâmplat în mod tradițional în politicile europene ale României de la aderare încoace.

Citește în continuare

Editoriale

TU ce faci pe 7 iunie 2020?

Publicat

pe

Probabil că, dacă ești diasporean, nimic deosebit. E o duminică numai bună de un mic grătar, o vizită pe la amici sau ceva treabă prin casă. Eventual de stat cu copiii sau băgat șase episoade, unul după altul, din ultimul Peaky Game of Cards de pe Netflix.

Nu o să te gândești la buletinul tău de România, ținut prin vreun sertar pe undeva. Buletin care ți-ar fi permis, dacă erai acasă, să votezi. Acasă, în sensul de unde te-ai născut, unde ai adresa din acel buletin. Acasă, unde același primar se bate cu pumnul în piept că totul e perfect, deși nu se schimbă nimic, iar pe ei îi interesează un singur lucru – banii. Acasă, unde două-trei partide își împart consilierii locali și județeni ca pe niște cărți de joc.

Acasă unde (încă) nu te întorci, că nu-s joburi, străzi sau servicii, că spitalele sunt la pământ și școlile nu pot fi comparate cu cele unde merg copiii tăi. Unde ultima oară când ți-ai reînnoit acel buletin uitat sau ai mers după alte acte ai fi vrut să spargi ceva după discuția cu funcționarii de la poliție sau primărie.

Acasă, pe 7 iunie, ai tăi vor merge la vot. Pe buletinele de vot se vor afla, în premieră în 30 de ani, oameni noi, proaspăt intrați în politică, motivați de dorința de a-ți face acel acasă un loc unde chiar ai vrea să te întorci.

Va fi greu fără votul tău. Tu și alți cinci milioane de români plecați din țară ați putea să dați complet peste cap orice așteptări la alegerile locale. 5 milioane? Și 5.000 de diasporeni care vor merge prin satele sau comunele lor vor avea un impact, cel puțin în votul pentru consilieri locali. 10.000 ar fi și mai bine.

Iar 100.000 de diasporeni care merg acasă să voteze ar putea da peste cap complet primării-cheie. Primării unde aceiași primari fac aceleași lucruri sau nimicuri în același mod de 30 de ani, chiar dacă își schimbă partidul de la o zi la alta.

Și nici nu mai e așa de greu să vii în țară pentru un weekend.

Avem 9 aeroporturi internaționale în România unde poți zbura direct, la Bacău, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava și Timișoara, iar zborurile, dacă le iei de pe acum, sunt chiar OK la preț. O listă lungă de companii au oferte mereu. Poate zbori și cu escală – ai timp să citești o carte sau să bei o cafea prin Varsovia sau Roma două-trei ore, în drum spre Timișoara sau Bacău.

Cât de greu ți-ar fi să faci asta, serios? Să intri pe edreams sau govolo sau skyscanner sau momondo sau alte agregatoare de bilete și doar atât: să verifici cât te-ar costa drumul spre vot la locale, în România, pe 7 iunie 2020.

Hai, verifică. Te aștept.

Și așteaptă și întreaga Românie 🇷🇴

Se vorbește despre miracolul Diasporei la vot pe 24 noiembrie? Să vezi ce miracol va fi în iunie!

Ne vedem la aeroport!

Citește în continuare

Editoriale

Viorica Dăncilă își amintește de tăierile ilegale doar în campania electorală. Cât a fost prim-ministru n-a făcut nimic!

Publicat

pe

FOTO EPA

Viorica Dăncilă a vorbit, zilele trecute, despre cum va lupta dânsa cu mafia din industria lemnului, această luptă devenind o prioritate pentru președintele Dăncilă. 

Într-adevăr, doamna Dăncilă. Soluții există și este nevoie de curaj și de încăpățânare pentru a le pune în aplicare. Întrebarea este de ce nu ați dat dovadă de acest curaj și de încăpățânare cât ați fost prim-ministru? Soluțiile despre care vorbiți pentru a rezolva problemele de mediu au fost și sunt la îndemâna guvernului, respectiv a prim-ministrului. Cât ați ocupat funcția respectivă, nu v-a preocupat niciuna dintre aceste probleme prioritare. Iar ca președine nu ați putea face decât să inițiați dezbateri și să recomandați guvernului și prim-ministrului să facă ceea ce nu ați făcut dumneavoastră! Cât de naivi ar trebui să fim să vă credem?

Cât ați fost prim-ministru, de ce nu ați cerut ministrului Apelor și Pădurilor să repună în funcțiune, în regim de urgență, Inspectorul Pădurilor, realizat de Guvernul tehnocrat în 2016? Acest mecanism de urmărire prin satelit a tăierilor din pădurile României oferă un instrument excepțional Gărzilor Forestiere, dar și publicului larg să urmărească „pe viu” unde încep tăieri legale și unde sunt cele ilegale. Și oare de ce nu ați activat Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL) îmbunătățit încă din 2016? Fostul ministru PSD doamna Doina Pană a dezactivat la începutul anului 2017 platforma Inspectorul Pădurilor și a oprit utilizarea SUMAL îmbunătățit, pornind de la pretexte false, încurajând astfel continuarea crimei, șantajului și jafului în pădurile României. Repunerea în funcțiune sub „oblăduirea” dumneavoastră ar fi fost foarte simplu de făcut, dacă ar fi fost tratată cu adevărat ca prioritate. Poate că acum, când știm din rezultatele Inventarului Forestier Național că din pădurile României se exploatează anual dublul cantității prevăzute în amenajamentele silvice, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării ar trebui să ceară instituțiilor abilitate să fiți luate la rost – atât dumneavoastră, cât și doamna Doina Pană – de ce ați oprit utilizarea acestor instrumente pentru a preveni și a reduce tăierile ilegale din pădurile României.

În perioada în care ați fost prim-ministru, de ce ați permis distrugerea ariilor protejate în loc să inițiați măsuri care să permită o bună administrate a ariilor protejate deja existente? Poate nu ați știut că sub atenta dumneavoastră guvernare s-a distrus în mare măsură sistemul de administrare a ariilor protejate. Poate nu știți nici acum că, sub „atenta” guvernare pe care ați practicat-o, au fost înlăturați numeroși administratori de arii protejate de la posibilitatea de a contribui la protejarea naturii și de a aduce bani pentru rezervațiile noastre naturale și pentru siturile Natura 2000. Afirmați că vreți să obligați „autorităţile să oprească acum crimele, şantajul şi jaful”, dar cât ați fost prim-ministru ați permis ca ariile protejate să fie vulnerabilizate și expuse crimelor împotriva naturii, șantajului și jafului.

Cum nu veți avea cum să conduceți, în calitate de președinte al țării, ședințele de guvern, nu prea mai aveți nicio șansă să impuneți prim-ministrului sau guvernului niciuna dintre prioritățile acestea. Iar dacă în cei aproape doi ani cât ați fost prim-ministru nu ați aflat care sunt prerogativele unui prim-ministru, cum să vă credem că veți ști ce ați avea de făcut în calitate de președinte și că veți acționa conform prerogativelor cu privire la „prima prioritate privitoare la mediu” sau în privința oricăror altor priorități ale acestei țări, multe generate chiar de dumneavoastră prin proasta guvernare marca PSD?

CNPP PLUS

Citește în continuare
Știri Localeacum O zi

Portret de primar. Dezbatere între Alexandru Dimitriu și Horia Tomescu, candidați PLUS la Primăria Sectorului 5

Știri Localeacum 2 zile

PLUS Sector 5: Ultima „realizare“ a lui Daniel Florea este de a-și asocia imaginea cu Moș Crăciun

Noutăți Generaleacum 2 zile

Ștefan Pălărie: O educație de calitate în fiecare clasă din România se poate construi doar dacă parcurgem câțiva pași elementari

Editorialeacum 2 zile

Transformările care ne conturează viitorul

Știri Localeacum 2 zile

Dacian Cioloș: Am promis că vom propune programe dedicate cu fonduri europene pentru zone cu grave probleme, precum Valea Jiului sau Gorj. E esențial ca România să nu adopte tehnica struțului

Noutăți Generaleacum 3 zile

Vlad Voiculescu, mesaj pentru Gabriela Firea: Opriți-vă! Un plan de spital nu înseamnă un .pdf cu tot felul de platitudini și o conferință de presă. Riscul pe care îl transferați asupra bucureștenilor este imens

Stiri PLUSacum 3 zile

Poziția PLUS față de pensiile speciale

Noutăți Generaleacum 3 zile

Andrei Lupu: Am o singură dilemă – de ce nu își angajează răspunderea Guvernul și cu privire la desființarea Secției Speciale?

Noutăți Generaleacum 3 zile

Filialele PLUS Arad, PLUS Timiș și PLUS Hunedoara solicită deschiderea de urgență a lotului 3 al Autostrăzii A1

Stiri PLUSacum 5 zile

Vlad Voiculescu: Alianța va avea candidați comuni peste tot în țară. Discutăm acum despre acest proces și despre calendar

Cele mai citite