Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Câte zile au rămas până la Brexit și ce opțiuni are Theresa May

Publicat

pe data de

Cum s-ar putea concretiza ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și care este spațiul de manevră de care dispune premierul Theresa May? Sunt principalele întrebări la care Europuls și-a propus să răspundă, în cadrul unei analize, cu mai puțin de 60 de zile înainte de termenul limită la care Marea Britanie va trebui să părăsească blocul comunitar.

„Pe măsură ce se apropie data de 29 martie 2019, termenul limită pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, jocurile politice din politica internă britanică iau locul negocierilor în lumina reflectoarelor. Cu un termen limită apropiat, un partid de guvernământ revoltat și un parlament divizat, prima lună a anului 2019 se poate dovedi decisivă cu privire la Brexit.

În incertitudinea politică a procesului de negociere pentru Brexit, mediul de afaceri a reacționat cu pesimism. Spectrul unui Brexit fără acord a determinat companii majore precum Airbus să avertizeze asupra consecințelor nefaste ce pot apărea în economia britanică.  Peste 800 miliarde de lire sterline au fost retrase din capitalul fondurilor de investiții din Londra din 2016 și până în prezent, iar lanțurile de aprovizionare britanice riscă să piardă peste 20% din angajați în lipsa unui acord în vigoare în data de 29 martie.

Pe 15 ianuarie 2019, Guvernul condus de Theresa May a suferit în Camera Comunelor cea mai mare înfrângere din ultimul secol. Cu 202 voturi pentru și 432 împotrivă, Parlamentul a respins acordul de 585 de pagini privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.  Un important număr de parlamentari conservatori, alături de Partidul Unionist irlandez (DUP), au votat împotriva acordului, indicând clar nemulțumirea partidelor de guvernământ față de acordul negociat de Guvern”, precizează Europuls în cadrul analizei.

Europuls notează că „principala problemă a acordului este soluția găsită pentru granița dintre Irlanda de Nord și Republica Irlandeză (Irish Backstop)”, condiții în care „opțiunile Theresei May sunt limitate și nici una din ele nu e foarte avantajoasă”.

Prin urmare, variantele premierului britanic ar fi următoarele:

„Ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord: pe 29 martie Marea Britanie iese din UE fără un acord și imediat se întoarce la regulile comerciale agreate de Organizația Mondială a Comerțului și la statutul de stat terț. Acest scenariu presupune taxe și controale vamale, lipsa unei perioade de implementare și lipsa acordurilor de natură socială, tehnică sau comercială. Nu este un scenariu dorit de nimeni, Uniunea Europeană transmițând în repetate rânduri că dorește să evite această situație, iar majoritatea actorilor politici din Regatul Unit fiind împotriva acestei posibilități;

Alegeri anticipate: opțiunea preferată de Partidul Laburist ce dorește să numească un nou Prim Ministru și să negocieze propria versiune de Brexit. Pentru a obține acest rezultat, imediat după înfrângerea Guvernului în Parlament laburiștii au depus o moțiune de neîncredere în Guvern. Theresa May a înfrânt moțiunea cu o majoritate de 19 voturi. Victoria Guvernului a depins în mod decisiv de cele 10 voturi ale Partidului Unionist irlandez aflat la guvernare alături de conservatori. Fără aceste voturi, Guvernul ar fi fost demis la o diferență de un vot.

Un nou referendum: din ce în ce mai multe voci, atât în Parlament cât și în societatea civilă cer organizarea unui nou referendum privind acordul Brexit, argumentând că ce este prezentat acum poporului britanic nu este ce i s-a promis în 2016. Deși există parlamentari care susțin un al 2-lea referendum, nici conducerea conservatoare și nici cea laburistă nu și-au arătat sprijinul pentru această idee. Theresa May a respins în mod categoric această propunere considerând că un nou vot ar submina procesul democratic.

Parlamentul preia controlul asupra Brexit: printr-o serie de amendamente, Parlamentul exercită un control mai puternic asupra acordului. Această opțiune este limitată având în vedere că Parlamentul poate doar să voteze pe pozițiile prezentate de Guvern. O serie întreagă de amendamente urmează să fie discutate și votate în data de 29 ianuarie 2019.

Planul B: Guvernul negociază, atât cu Uniunea Europeană cât și cu actorii politici interni, modificări la prezentul acord și revine cu acesta în Parlament pentru un nou vot. Uniunea Europeană nu s-a arătat foarte dispusă să redeschidă negocierile pentru acord dar nici nu dorește să se ajungă în scenariul de ieșire fără acord. Într-o conversație telefonică cu Primul Ministru britanic, Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei Europene, a indicat că singurul mod în care se poate modifica actuala soluție pentru granița irlandeză este ca partea britanică să accepte o uniune vamală permanentă între Uniunea Europeană și Regatul Unit. În speranța de a ajunge la un compromis pe granița irlandeză,  Theresa May a purtat discuții cu principalii jucători politici din Marea Britanie, cu excepția liderului laburist Jeremy Corbyn care a refuzat să participe. Planul B a fost prezentat în data de 21 ianuarie și s-a votat pe 29 ianuarie împreună cu numeroase amendamente depuse de parlamentari”.

Europuls subliniază faptul că multe dintre variantele de mai sus ar implica „o amânare a termenului de ieșire din UE dincolo de 29 martie”.

„Bruxelles-ul ar fi de acord cu această  opțiune dacă ar reprezenta un pas care ar aduce beneficii pentru cetățeni, dar nu neapărat pentru a alimenta jocurile politice de la Londra. Mai mult decât atât, extinderea articolului 50 dincolo de sfârșitul lunii martie ar impune organizarea de alegeri pentru Parlamentul European în Marea Britanie și suprapunea cu perioada de tranziție către o nouă Comisie”, precizează Europuls.

În același timp, Europuls evidențiază faptul că “deosebit de important este amendamentul depus de conservatorul Graham Brady ce determină Guvernul să se întoarcă la masă pentru a negocia o alternativă la actuala soluție pentru granița irlandeză”.

„După acest proces, Parlamentul trebuie să își arate satisfacția față de rezultat printr-un nou vot. Deși presa conservatoare portretizează acest amendament ca un mare succes pentru negocierea unui Brexit mai avantajos, Donald Tusk a respins posibilitatea redeschiderii negocierilor doar la câteva minute după votul din Parlament.  Aflată între ciocan și nicovală, Theresa May poate încerca modificarea acordului de ieșire, dar cu un Parlament intransigent și o Uniune Europeană fermă pe poziția sa, perspectivele de succes sunt mici.

Așa cum se desfășoară lucrurile, este clar că direcția actuală este Planul B și eforturile guvernului s-au concentrat pe promovarea acestuia. Planul B a fost criticat că nu diferă cu mult față de planul inițial respins de Camera Comunelor.

Cu mai puțin de 60 zile până la Brexit, Theresa May speră că presiunea timpului îi va forța pe conservatori, pe unioniștiii irlandezi și o parte din laburiști că aceasta este singura opțiune prin care se poate evita ieșirea din UE fără un acord și că vor putea să aducă amendamente ce vor defini o soluție de compromis pentru blocajul prezent”, se mai arată în cadrul analizei.

Revista Presei

Andrei Lupu: Partidului Național Liberal, cu multe metehne venite din trecut, îi este într-o bună măsură teamă de exigențele USR PLUS

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Andrei Lupu, membru în Biroul Național PLUS și candidat din partea USR PLUS Prahova la Camera Deputaților, i-a transmis, sâmbătă, în cadrul unei intervenții la Antena 3, prim-ministrului Ludovic Orban, după ce acesta a declarat că „premierul e desemnat de partidul care câștigă alegerile”, că „propunerea de prim-ministru vine de la președinte”, reamintindu-i că se află la guvernare „de aproape un an fără să aibă nici gând cele mai multe voturi în Parlament”.

„Constituțional, propunerea de prim-ministru vine de la președinte, probabil că domnul Orban știe asta. Fiecare grup parlamentar va face câte o propunere, iar atâta timp cât niciunul nu are majoritate în Parlament, nu există constituțional nicio obligație ca președintele să respecte vreuna dintre propuneri și probabil că domnul Orban știe deja foarte bine asta. Să ne amintim că domnul Orban guvernează de aproape un an fără să aibă nici gând cele mai multe voturi în Parlament”, a declarat Andrei Lupu.

În contextul declarației președintelui Klaus Iohannis potrivit căreia următorul premier ar urma să fie tot Ludovic Orban, întrebat dacă Alianța USR PLUS va încerca să îl convingă pe șeful statului să accepte alt prim-ministru, Andrei Lupu a răspuns: „În primul rând, noi încercăm să convingem românii că avem cea mai bună propunere și sunt convins de acest lucru eu însumi și acest lucru s-a văzut în 2016. Sigur că da, liberalii pot să propună altceva, cei de la PSD pot să propună altceva. E o cursă cu trei alergători, vom vedea cine este apreciat de către cetățeni. Eu cred că Dacian Cioloș este cel care ar trebui să ocupe funcția de prim-ministru”.

Întrebat dacă USR PLUS ar putea să refuze să intre la guvernare dacă președintele nu acceptă propunerea de premier în persoana lui Dacian Cioloș, Andrei Lupu a răspuns: „În primul rând, noi construim un program de guvernare în jurul unei echipe extinse. Ceea ce mă îngrijorează pe mine, în schimb, este faptul că de pe acum PNL începe să colaboreze cu alte partide mai micuțe și e suficient să ne uităm la modul în care este alcătuit Guvernul acum, nu la nivel de miniștri, dar imediat la nivel de secretari de stat. Găsim o grămadă de secretari de stat din partea PMP, ALDE, ba chiar am văzut și un consilier de stat din partea UDMR și la nivel de prefecturi nici nu mai vorbesc. Cred că Partidului Național Liberal, cu multe metehne venite din trecut, îi este într-o bună măsură teamă de exigențele USR PLUS, cel puțin pe partea de integritate, dar aș merge și pe partea de competență, tehnocrație”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

George Cățean: Pășunile trebuie văzute ca resursă naturală, iar modul în care sunt exploatate să fie urgent îmbunătățit

Publicat

pe

George Cățean, candidat USR PLUS Brașov la Senat, a vorbit, vineri, în cadrul unei intervenții la Radio România Actualități, despre impactul pe care îl va avea asupra României sistemul „eco-schemelor”, propuse de Comisia Europeană, în noua Politică Agricolă Comună (PAC), pentru „a înverzi” agricultura europeană prin remunerarea unor servicii făcute mediului înconjurător de către fermieri.

Cu acest prilej, George Cățean a readus în discuție atât deficiențele Măsurii 21 (SPRIJIN TEMPORAR CU CARACTER EXCEPȚIONAL ACORDAT FERMIERILOR ȘI IMM-URILOR CARE AU FOST AFECTAȚI ÎN MOD DEOSEBIT DE CRIZA COVID-19), cât și importanța îmbunătățirii modului în care sunt exploatate pășunile.

„Sisteme de susținere a agriculturii ecologice avem și în momentul de față, fie că vorbim despre plățile directe la suprafață, fie că vorbim despre schemele care vin în completarea plăților directe pentru cei care operează în sistemul ecologic, fie că vorbim despre zona de producție vegetală, fie că vorbim despre zona de producție zootehnică, există sprijin în acest sector agricol. Aș putea spune că inclusiv în zona privată sunt câteva exemple de bună practică și de susținere a producătorilor. În urmă cu doi ani, începând din 2018, un mare retail pe piața românească vine și sprijină producătorii locali să emigreze către zona ecologică, plătindu-le costurile care sunt generate de această acțiune, pratic costurile de certificare, costurile care țin de analiză și aici putem să vedem un interes inclusiv în zona privată. Nu în ultimul rând, dacă mergem în zona de retail, există spații destinate produselor ecologice”, a declarat George Cățean.

În acest context, George Cățean a subliniat că, pe lângă cercetare, este nevoie să apelăm și la tehnologizare când vine vorba de o agricultură orientată ecologic. „Pilonul UE, cel digital, aduce noile tehnologii care vin să sprijine și să încurajeze demersurile care țin de agricultura ecologică. Chiar astăzi este ultima zi în care se mai pot depune cererile pentru ajutorul COVID pentru micii fermieri, în sectorul creșterii ovinelor și al bovinelor. Aici am văzut o problemă, destul de mare: pragul de la care crescătorii pot beneficia de acest sprijin. Putem vedea că numai de la 5 capete de bovine s-a putut beneficia de acest sprijin – bani alocați de UE. În contextul ăsta, ceilalți deținători de 3-4 bovine, au avut probleme în pandemie”, a subliniat George Cățean, reamintind că a avertizat asupra acestei probleme încă de la începutul lunii.
În viziunea lui George Cățean, „pășunile trebuie văzute ca resursă naturală, iar modul în care sunt exploatate trebuie urgent îmbunătățit”.

„Referitor la partea de reformă PAC, grupul din care noi facem parte, Renew, a susținut reforma PAC în scopul înverzirii agriculturii și al stopării schimbărilor climatice. Inclusiv am putea vedea ultimele două intervenții pe care Dacian Cioloș le-a avut în Parlamentul European pe partea de Politică Agricolă Comună. Un alt element care s-a adus în discuție foarte mult este reprezentat de către pășuni. Și aici trebuie să vedem modul în care aceste pășuni și fânețe sunt utilizate, mai ales cele aflate în proprietatea statului sau în administrarea autorităților locale.

În acest sens, este nevoie în primul rând ca de aceste suprafețe de pășuni să beneficieze crescătorii de animale, cu prioritate cei din comunitate, toate subvențiile și măsurile financiare de sprijinire să ajungă la fermieri, iar modul de calcul al chiriilor plătite către primării trebuie să fie unul corect față de fermier. Buna gestiune a pajiștilor sunt o resursă care vor contribui la atingerea obiectivelor României în contextul ambițiilor UE de înverzire de până în 2030”, a adăugat George Cățean.

Reamintim că președintele Renew Europe, Dacian Cioloș, a avertizat, marți, că propunerea aflată în dezbaterea Parlamentului European privind viitorul Politicii Agricole Comune nu este suficientă pentru a alinia această politică la așteptările societății europene, potrivit CaleaEuropeană.ro. „Abordarea pe care o propunem înseamnă o evoluție decisivă a practicilor agricole spre mai mult respect pentru resursele naturale. Agricultorii trebuie să poată produce hrană de calitate și la prețuri decente, conștienți că e în interesul lor și al societății să mențină biodiversitatea, calitatea apei și fertilitatea solului, să reducă emisiile de carbon” , puncta la acel moment Dacian Cioloș.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Anca Dragu: Cifrele sunt absolut îngrijorătoare, nici în plan economic nu stăm bine deloc. Acum ar fi trebuit să reducem TVA

Publicat

pe

Anca Dragu, membru al Biroului Național PLUS și fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, a făcut o scurtă analiză a măsurilor adoptate de Guvernul Orban în contextul pandemiei de COVID-19, criticând comunicarea haotică a autorităților și arătând ce ar fi trebuit să se facă din punct de vedere economic.

„Cifrele sunt absolut îngrijorătoare, nici în plan economic nu stăm bine deloc. În primul rând comunicarea a fost haotică, asta spune toată lumea, oamenii din HORECA, oamenii din zonele afectate sau un simplu om de pe stradă. Comunicarea a fost haotică, oamenii nu înțeleg ce trebuie să facă în continuare. Nu avem o autoritate în care oamenii să aibă încredere și să ne spună, o dată la două zile, într-un interval prestabilit de timp care este situația, ce se prevede pentru perioada de timp următoare. Astăzi de dimineață, de exemplu, discutam cu o doamnă profesoară care nu știa nimic despre ceea ce se va întâmpla în domeniul școlilor. Vă dați seama că acești profesori ei, la rândul lor, trebuie să transmită niște mesaje copiilor, părinților.

Apoi, partea de măsuri: măsurile sanitare poate că au intrat ceva mai târziu. Vedem în continuare mijloace de transport în comun în care oamenii nu poartă mască și nu le spune nimeni nimic. Românul, în general, nu prea e prieten cu respectarea regulii, de altfel e ușor de intuit: în perioada Comunismului trebuia să eludezi foarte multe legi ca să poți supraviețui și atunci e greu să schimbi imediat regula. De aceea m-aș fi așteptat să văd Poliția Locală, toate forțele de ordine în stradă cu îndrumare, nu trebuie să dea amenzi”, a spus Anca Dragu, miercuri, în cadrul unei intervenții la Gândul LIVE.

Întrebată ce măsuri a luat de la izbucnirea pandemiei, Anca Dragu a răspuns că a redus, în primul rând, cheltuielile curente și a încercat să sprijine cât mai mult economia locală. „Ca economist am fost conștientă de faptul că trebuie să contribui și eu la a pune banii în mișcare și a sprijini locurile de muncă care atât de greu sunt ținute în această perioadă. Ministerul Finanțelor a făcut eforturi extraordinare și a aruncat bani în piață, de fapt, de aici vine și o creștere a prețurilor. Această creștere a prețurilor are legătură cu deficitul bugetar foarte mare, cu banii aruncați în piață, cum era de altfel și firesc, de către Ministerul Finanțelor. Trebuie spus că România a plecat dintr-o situație foarte proastă, în timp ce toate țările UE aveau deficite bugetare de sub 1% din PIB, România avea 4 și peste 4% din PIB, în condiții bune”, a adăugat Anca Dragu.

Totodată, întrebată dacă ar avea așteptări ca Ministerul de Finanțe și BNR să intervină, în contextul creșterii prețurilor, Anca Dragu a explicat: „Creșterea prețurilor cu siguranță va continua și presiunea pe curs va continua, fără discuție. Tocmai de aceea spuneam că reducerea TVA-ului în 2015 și 2016, și 2017 a fost o măsură, cum spun economiștii, prociclică, pe românește, o măsură proastă. Acum ar fi trebuit să reducem TVA-ul. În acest fel, reducerea TVA-ului ar fi compensat creșterea prețurilor și prețul per total nu ar fi crescut atât de mult. Deci măsurile proaste se răzbună pe noi, prețurile vor continua să crească, presiunea pe prețuri crește, Ministerul de Finanțe va continua să arunce bani în piață și e normal să facă așa, dar acești bani în piață înseamnă o cantitate mai mare de bani, o mai mare presiune pe prețuri și pe cursul valutar. În acest moment, BNR și Ministerul Finanțelor ar putea să curme creșterea prețurilor, dar ne-ar afecta mult mai rău. Deci este răul cel mai mic în acest moment, dar trebuie să fim conștienți de el”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite