Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Câte zile au rămas până la Brexit și ce opțiuni are Theresa May

Publicat

pe data de

Cum s-ar putea concretiza ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și care este spațiul de manevră de care dispune premierul Theresa May? Sunt principalele întrebări la care Europuls și-a propus să răspundă, în cadrul unei analize, cu mai puțin de 60 de zile înainte de termenul limită la care Marea Britanie va trebui să părăsească blocul comunitar.

„Pe măsură ce se apropie data de 29 martie 2019, termenul limită pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, jocurile politice din politica internă britanică iau locul negocierilor în lumina reflectoarelor. Cu un termen limită apropiat, un partid de guvernământ revoltat și un parlament divizat, prima lună a anului 2019 se poate dovedi decisivă cu privire la Brexit.

În incertitudinea politică a procesului de negociere pentru Brexit, mediul de afaceri a reacționat cu pesimism. Spectrul unui Brexit fără acord a determinat companii majore precum Airbus să avertizeze asupra consecințelor nefaste ce pot apărea în economia britanică.  Peste 800 miliarde de lire sterline au fost retrase din capitalul fondurilor de investiții din Londra din 2016 și până în prezent, iar lanțurile de aprovizionare britanice riscă să piardă peste 20% din angajați în lipsa unui acord în vigoare în data de 29 martie.

Pe 15 ianuarie 2019, Guvernul condus de Theresa May a suferit în Camera Comunelor cea mai mare înfrângere din ultimul secol. Cu 202 voturi pentru și 432 împotrivă, Parlamentul a respins acordul de 585 de pagini privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.  Un important număr de parlamentari conservatori, alături de Partidul Unionist irlandez (DUP), au votat împotriva acordului, indicând clar nemulțumirea partidelor de guvernământ față de acordul negociat de Guvern”, precizează Europuls în cadrul analizei.

Europuls notează că „principala problemă a acordului este soluția găsită pentru granița dintre Irlanda de Nord și Republica Irlandeză (Irish Backstop)”, condiții în care „opțiunile Theresei May sunt limitate și nici una din ele nu e foarte avantajoasă”.

Prin urmare, variantele premierului britanic ar fi următoarele:

„Ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord: pe 29 martie Marea Britanie iese din UE fără un acord și imediat se întoarce la regulile comerciale agreate de Organizația Mondială a Comerțului și la statutul de stat terț. Acest scenariu presupune taxe și controale vamale, lipsa unei perioade de implementare și lipsa acordurilor de natură socială, tehnică sau comercială. Nu este un scenariu dorit de nimeni, Uniunea Europeană transmițând în repetate rânduri că dorește să evite această situație, iar majoritatea actorilor politici din Regatul Unit fiind împotriva acestei posibilități;

Alegeri anticipate: opțiunea preferată de Partidul Laburist ce dorește să numească un nou Prim Ministru și să negocieze propria versiune de Brexit. Pentru a obține acest rezultat, imediat după înfrângerea Guvernului în Parlament laburiștii au depus o moțiune de neîncredere în Guvern. Theresa May a înfrânt moțiunea cu o majoritate de 19 voturi. Victoria Guvernului a depins în mod decisiv de cele 10 voturi ale Partidului Unionist irlandez aflat la guvernare alături de conservatori. Fără aceste voturi, Guvernul ar fi fost demis la o diferență de un vot.

Un nou referendum: din ce în ce mai multe voci, atât în Parlament cât și în societatea civilă cer organizarea unui nou referendum privind acordul Brexit, argumentând că ce este prezentat acum poporului britanic nu este ce i s-a promis în 2016. Deși există parlamentari care susțin un al 2-lea referendum, nici conducerea conservatoare și nici cea laburistă nu și-au arătat sprijinul pentru această idee. Theresa May a respins în mod categoric această propunere considerând că un nou vot ar submina procesul democratic.

Parlamentul preia controlul asupra Brexit: printr-o serie de amendamente, Parlamentul exercită un control mai puternic asupra acordului. Această opțiune este limitată având în vedere că Parlamentul poate doar să voteze pe pozițiile prezentate de Guvern. O serie întreagă de amendamente urmează să fie discutate și votate în data de 29 ianuarie 2019.

Planul B: Guvernul negociază, atât cu Uniunea Europeană cât și cu actorii politici interni, modificări la prezentul acord și revine cu acesta în Parlament pentru un nou vot. Uniunea Europeană nu s-a arătat foarte dispusă să redeschidă negocierile pentru acord dar nici nu dorește să se ajungă în scenariul de ieșire fără acord. Într-o conversație telefonică cu Primul Ministru britanic, Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei Europene, a indicat că singurul mod în care se poate modifica actuala soluție pentru granița irlandeză este ca partea britanică să accepte o uniune vamală permanentă între Uniunea Europeană și Regatul Unit. În speranța de a ajunge la un compromis pe granița irlandeză,  Theresa May a purtat discuții cu principalii jucători politici din Marea Britanie, cu excepția liderului laburist Jeremy Corbyn care a refuzat să participe. Planul B a fost prezentat în data de 21 ianuarie și s-a votat pe 29 ianuarie împreună cu numeroase amendamente depuse de parlamentari”.

Europuls subliniază faptul că multe dintre variantele de mai sus ar implica „o amânare a termenului de ieșire din UE dincolo de 29 martie”.

„Bruxelles-ul ar fi de acord cu această  opțiune dacă ar reprezenta un pas care ar aduce beneficii pentru cetățeni, dar nu neapărat pentru a alimenta jocurile politice de la Londra. Mai mult decât atât, extinderea articolului 50 dincolo de sfârșitul lunii martie ar impune organizarea de alegeri pentru Parlamentul European în Marea Britanie și suprapunea cu perioada de tranziție către o nouă Comisie”, precizează Europuls.

În același timp, Europuls evidențiază faptul că “deosebit de important este amendamentul depus de conservatorul Graham Brady ce determină Guvernul să se întoarcă la masă pentru a negocia o alternativă la actuala soluție pentru granița irlandeză”.

„După acest proces, Parlamentul trebuie să își arate satisfacția față de rezultat printr-un nou vot. Deși presa conservatoare portretizează acest amendament ca un mare succes pentru negocierea unui Brexit mai avantajos, Donald Tusk a respins posibilitatea redeschiderii negocierilor doar la câteva minute după votul din Parlament.  Aflată între ciocan și nicovală, Theresa May poate încerca modificarea acordului de ieșire, dar cu un Parlament intransigent și o Uniune Europeană fermă pe poziția sa, perspectivele de succes sunt mici.

Așa cum se desfășoară lucrurile, este clar că direcția actuală este Planul B și eforturile guvernului s-au concentrat pe promovarea acestuia. Planul B a fost criticat că nu diferă cu mult față de planul inițial respins de Camera Comunelor.

Cu mai puțin de 60 zile până la Brexit, Theresa May speră că presiunea timpului îi va forța pe conservatori, pe unioniștiii irlandezi și o parte din laburiști că aceasta este singura opțiune prin care se poate evita ieșirea din UE fără un acord și că vor putea să aducă amendamente ce vor defini o soluție de compromis pentru blocajul prezent”, se mai arată în cadrul analizei.

Revista Presei

Oana Țoiu: Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE. Copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate. E inacceptabil

Publicat

pe

FOTO Adevărul

Oana Țoiu, candidată la alegerile europarlamentare pe listele Alianței 2020 USR PLUS, susține că este inacceptabil ca în România anului 2019, după 12 ani de absorbție a fondurilor europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE, unele școli să nu aibă toaletele înăuntru, iar tragediile ca cea din satul Buda, unde un copil de 3 ani a murit după ce a căzut în fosa septică din curtea unităţii de învăţământ, să existe în continuare.

„În România sunt peste 2.400 de școli fără toalete înăuntru, dintre care în Bihor sunt 74. Am copilărit într-o curte cu WC de scânduri și am început grădinița așa. Unde am mers la baie nu m-a împiedicat nici să ajung la facultate, nici secretar de stat în guvernul tehnocrat. De atunci au trecut însă 30 de ani, timp în care generația părinților mei și apoi generația mea am muncit și am plătit taxe, ca din ele să ne fie tuturor mai bine și să se construiască și toalete pentru cei 230.000 de copii care nu au acces în clădirea școlii sau a grădiniței la ele azi, în 2019.

Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE, și copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate, deși au existat toate resursele să repare asta. La școala din satul în care am copilărit a apărut un WC cu apă curentă, din bani europeni.

A fost ținut sub cheie luni în șir dintr-un conflict între directorul școlii și primar, până la concursul de directori, nepolitizat, organizat de noi în 2016, pentru prima dată după opt ani. Avem toate resursele ca să reparăm asta, fără soluții de compromis, scumpe și neigienice cum sunt containerele propuse acum, dacă vom avea oamenii buni care să le folosească în interesul copiilor. Când am copilărit eu, aia era normalitatea, acum e inacceptabil să fie altceva decât istorie”, susține Oana Țoiu.

Un copil de 3 ani din satul Buda, comuna Brăeşti, a murit după ce a căzut în fosa septică din curtea grădiniței unde se afla. Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi au deschis o anchetă penală, iar directoarea grădiniței şi-a dat demisia, scrie Adevărul.

„În cauză a fost întocmit dosar penal pentru ucidere din culpă. Cercetările continuă”, a precizat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Iaşi, Ioana Buştiuc.

Potrivit unor surse, copilul ar fi trebuit, teoretic, să se afle în timpul unor activităţi derulate de grădiniţă. Aceleaşi surse au precizat, însă, că educatoarea nu ar fi fost prezentă, azi, la şcoală. Fosa septică în care a căzut micuţul era acoperită cu o tablă ruginită.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Oana-Maria Bogdan: Cât tupeu să ai ca să ceri să-ți crească salariul pentru că lucrezi cu fonduri europene, când tu anunți că faci autostrăzi în parteneriat public-privat?

Publicat

pe

Oana-Maria Bogdan FOTO Cornel Brad

Oana-Maria Bogdan, membru al Biroului Național al PLUS, îl critică pe ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, pentru cinismul de care dă dovadă prin elaborarea unui proiect de hotărâre prin care propune creșterea salariilor din minister „pentru fix ceea ce el și guvernul din care face parte refuză să facă: atragerea de fonduri europene”.

„Ministerul Transporturilor e un minister-cheie, de care PSD-ul lui Dragnea și-a bătut joc numind în fruntea sa niște miniștri incompetenți. Ultimul dintre ei, Răzvan Cuc, vrea să mărească salariile în minister pentru fix ceea ce el și guvernul din care face parte refuză să facă: atragerea de fonduri europene. Cât tupeu să ai ca să ceri să-ți crească salariul pentru că lucrezi cu fonduri europene, când tu anunți că faci autostrăzi în parteneriat public-privat? Adică refuzi banii europeni, dar vrei să primești spor de leafă pentru gestionarea lor”, afirmă Oana-Maria Bogdan.

În acest context, Oana-Maria Bogdan reamintește de ce PSD a anunțat că va face autostrăzi în parteneriat public-privat, refuzând banii pe care ar fi putut să îi primească de la Comisia Europeană: „Ministrul Cuc și partidul său fug de banii europeni pentru că știu că aceștia sunt verificați, că trebuie să dea socoteală pentru cheltuirea lor. Preferă bani din bugetul național, care sunt mai ușor de furat. Așa că vântură ideea (doar idee, pentru că nu au pus în practică nimic) parteneriatului public-privat, o soluție total netransparentă de cheltuire a banului public din bugetul național. Așadar, ministrul Cuc vrea să îi plătim salariul mărit pentru ca el să ne mintă că va face autostrăzi cu bani europeni. Dacă minunea se va întâmpla și va construi câțiva metri, să știți că aceia sunt făcuți tot din banii noștri. Și plătiți mult mai scump. Așa înțelege PSD să ne crească nivelul de trai….”.

Salariile din Transporturi ar putea crește cu 35% după ce Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre în acest sens, fără a preciza, însă, câți angajați ai ministerului ar urma să beneficieze de această creștere salarială. Creșterile salariale ar urma să fie acoperite din fonduri europene.

„Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice face referire la structuri care au atribuții privind gestionarea asistenței financiare nerambursabile europene în principal din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, Ministerul Fondurilor Europene şi de către Ministerul Finanţelor Publice. În aceeași situație se află însă și Ministerului Transporturilor. (…) Ministerul Transporturilor, contribuie la implementarea proiectelor din domeniul transporturilor finanţate din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene în perioada de programare 2014-2020 și are sub autoritate majoritatea beneficiarilor Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM) din domeniul transporturilor”, se arată în Nota de Fundamentare care însoțește actul normativ, potrivit G4Media.ro.

Parcă pentru a se asigura că proiectul are șanse de reușită, în același document, Ministerul Transporturilor avertizează că „neadoptarea acestui act normativ va conduce implicit la un procent de absorbție mai mic”.

Practic, Ministerul Transporturilor cere să fie recunoscute ca activități-suport pentru gestionarea fondurilor europene și cele pentru eliberarea de autorizații de construcție și master planning. Prin proiect de act normativ se cere și introducerea Coordonatorului național (general și sectorial – transport, energie, telecomunicații) pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei – entitate ce deţine responsabilitatea coordonării gestionării proiectelor finanţate prin Connecting Europe Facility pentru perioada 2014-2020 – pe lista structurilor ai căror angajați beneficiază de majorarea de 35%.

Prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) România are alocată o sumă de aproximativ 1,234 miliarde euro pentru investiții în infrastructura de transport, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

Salariul sau indemnizația de bază în Ministerul Transporturilor pentru funcționarii publici și personalul contractual variază între 2.663 de lei și 11.232 de lei. Aceștia beneficiază și de un spor de condiții vătămătoare de 15%.

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș, despre politică, avere și patriotism: „N-am insule Beline de ascuns!“

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, vorbește într-un interviu acordat pentru Libertatea despre politică, avere, familie și patriotism, arătând, încă o dată, că nu are nimic de ascuns și că principala calitate pe care o caută la cei din jur este onestitatea: „N-am insule Beline de ascuns! Eu spun ceea ce cred“.

Dacian Cioloș a vorbit, din nou, despre gradul de rudenie cu fostul șef al Direcției de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerului de Interne, Virgil Ardelean, și a amintit că răspunde la această întrebare, pusă într-o formă sau alta, încontinuu, din 2007.

„Am spus-o de mai multe ori, suntem din același sat. Eu m-am născut la Zalău, dar am copilărit la bunici, la Pericei. Bunicul meu a fost frate cu bunica lui Virgil Ardelean. Ăsta e gradul de rudenie. L-am cunoscut destul de puțin, i-am cunoscut destul de puțin familia. L-am cunoscut, evident, pentru că este din sat, de-acolo. Nu mi-e rușine deloc cu ceea ce a făcut Virgil Ardelean, cu ceea ce a lăsat în urmă, cu modul în care și-a făcut treaba. Eu mi-am văzut de viața mea, de cariera mea. Nu am beneficiat niciodată de această cunoștință și de nicio altă relație. […] Știți când mi-a fost pusă prima dată (întrebarea privind legătura cu serviciile secrete, n.r.)? În 2007, când am fost numit ministru al Agriculturii. A doua oară, în 2009, când am fost desemnat comisar european. Atunci a apărut o altă poveste, că soția mea ar fi fiică sau rudă cu nu știu ce șef al serviciilor secrete din Franța. Și de aici s-a tot speculat… Pentru că se preia eventual întrebarea și de ea se leagă anumite speculații. Eu îmi asum ceea ce sunt. Nu am ascuns niciodată nimic. Eu n-am case de ascuns, în spatele unor ziduri de doi metri. Și n-am insule Beline de ascuns! Eu spun ceea ce cred. Din păcate, oamenii sunt manipulați, se sădesc neîncrederea și suspiciunea. Și uite-așa se conduce în România“, a spus liderul PLUS.

În cadrul aceluiași interviu, Dacian Cioloș a mai vorbit, răspunzând unei întrebări, despre dragostea de țară și patriotism. Pentru liderul PLUS, dragostea de țară înseamnă, „în primul rând, să-ți asumi onestitatea față de tine și față de ceilalți. Să faci tot ce stă în puterile tale pentru binele celorlalți, nu doar al tău personal. Țara înseamnă un popor, un neam, adică mai mulți indivizi care rezonează la principii și valori comune. Trebuie să împarți ceva cu acești oameni și trebuie, implicit, să dai ceva din tine celorlalți. Și mai înseamnă ceva patriotismul pentru mine: să fii mândru de ceea ce ești nu împotriva cuiva, ci alături de cineva. Așa cum tu, ca individ, încerci să devii mai bun alături de cineva, așa și neamul ar trebui să încerce să devină mai bun alături de alte neamuri, nu împotriva lor. […] Mi se pare că e perfect coerent să fii patriot român având România în Uniunea Europeană și făcând România demnă de Uniunea Europeană, nu izolând-o, plângându-ne că ceilalți ne vor răul. Dacă ceilalți ne vor răul e pentru că n-am știut noi să fim suficient de convingători, să ne vrea binele“.

Dacian Cioloș a subliniat că pentru sine este foarte importantă onestitatea, pe care o caută și la cei din jur. „Oamenii de bun-simț trag la bun-simț. Și eu pentru astfel de oameni am intrat în politică, nu pentru altceva. Pentru oameni de bun-simț, sinceri, onești. N-am intrat în politică pentru a răspunde unor speculații nedovedite ale lui Liviu Dragnea sau ale altora“, a explicat președintele PLUS.

Prima parte a interviului acordat de Dacian Cioloș pentru Libertatea.ro

Citește în continuare
Editorialeacum 14 ore

Speranţa de la Notre-Dame

Revista Preseiacum O zi

Oana Țoiu: Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE. Copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate. E inacceptabil

Noutăți Generaleacum O zi

The Guardian: Europa trebuie să susțină soluția „celor două state” pentru Israel și Palestina

Noutăți Generaleacum O zi

Dacian Cioloș: Olguța Șefu este o femeie care trece printr-o dramă personală. Avem aici o lecție importantă pentru noi toți, cu precădere pentru cei care trebuie să administreze bunul mers al statului român

Noutăți Generaleacum O zi

Oana-Maria Bogdan: Cât tupeu să ai ca să ceri să-ți crească salariul pentru că lucrezi cu fonduri europene, când tu anunți că faci autostrăzi în parteneriat public-privat?

Stiri PLUSacum O zi

Caravana Alianței 2020 USR PLUS a pornit din nou la drum. Programul următoarelor zile

Noutăți Generaleacum 3 zile

Vlad Voiculescu: Lista medicamentelor esențiale, introdusă de tehnocrați, a fost eliminată de PSD-ALDE

Noutăți Generaleacum 4 zile

Dacian Cioloș: Vrem să transmitem mesajul că România trebuie să conteze la nivel european. A te îndepărta de Uniunea Europeană nu e o soluție

Stiri PLUSacum 4 zile

Alianța 2020 USR PLUS cere AEP să ia măsuri urgente pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în secțiile de votare

Editorialeacum 5 zile

Să plec? Să mai stau? Când e cel mai bun moment să-ți dai demisia dintr-un partid?

Cele mai citite