Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Coronavirus

Cât mai multă sănătate (mintală)!

Publicat

pe data de

Pentru cei mai mulți dintre noi, situația actuală este ceva nemaiîntâlnit până acum. Izolați în propria locuință și deplasându-ne doar pentru urgențe, mâncare sau muncă. Departe fizic de cei dragi, de familie, de prieteni și colegi. Nu am mai trecut printr-o astfel de criză și este absolut normal să nu fim la curent cu efectele negative pe care această izolare le poate produce asupra corpului nostru și, în special, asupra creierului.

Sănătatea mintală este esențială pentru bunăstarea noastră fizică, dar, din nefericire, subiectul a rămas în continuare unul tabu în țară. Un mare elefant din cameră. Puțin ciudat, din moment ce depresia este a treia cauză principală de dizabilitate la nivel global pentru toate vârstele1 și are o prevalență de 5% în rândul populației din România2, după cum declară Organizația Mondială a Sănătății. Aceste cifre sunt predispuse la a crește în perioada de criză, în urma măsurilor de izolare la domiciliu luate de către autorități.

De ce ne poate afecta atât de mult izolarea la domiciliu? Pentru că cei mai mulți dintre noi au acum un program foarte diferit de cel pe care îl aveam înainte, cu care era obișnuit corpul. Ne-am distanțat social de oameni, când mai degraba e nevoie de #socializaredeladistanță. Puțini dintre noi se pot lăuda că mănâncă sănătos sau că fac suficientă mișcare zilnic, pe canapeaua din sufragerie. Este foarte probabil ca multe din hobby-urile noastre și planurile de viitor să fie, momentan, în așteptare.

Odată conștientizată problema, putem trece la identificarea unor soluții. Multe dintre recomandările de mai jos nu sunt noi și nu va fi prima dată, cel mai probabil, când citiți despre ele. Totuși, este pentru prima dată când ne aflăm cu toții în aceeași situație de criză, unde ignorarea contextului actual poate dăuna grav sănătății noastre mintale și nu numai.

Câteva idei despre cum putem să ne ajutăm psihicul pe timp de criză.

  1. #socializaredeladistanță în loc de distanțare socială. Oamenii sunt animale sociale și limitarea socializării poate avea efecte negative asupra sănătății noastre. Apeluri video cu familia când beți cafeaua de dimineață, prânzul timp de o oră în compania (virtuală a) colegilor de la muncă sau o bere online cu prietenii seara, așa cum obișnuiați să faceți în persoană, sunt doar câteva exemple despre cum putem socializa de la distanță fără să ne distanțăm social. Trăim în era digitală și avem la îndemână instrumente diverse care ne pot ține aproape de cei dragi, chiar dacă nu fizic.
  2. Stabilirea unui program zilnic, cel puțin pentru zilele de luni până vineri, care să fie bazat pe programul avut anterior crizei. Dacă obișnuiam să ne bem cafeaua alături de colegii de la muncă, să luăm prânzul timp de o oră, să începem ziua de muncă la 9 și să terminăm la 17, să facem mișcare zilnic sau să ne vedem cu familia ori prietenii seara, toate aceste activități ar trebui incluse, în continuare, în program. Tot ce se schimbă este modul în care vom derula aceste activități. De asemenea, este important să ne ținem, pe cât putem, de programul stabilit.
  3. Mâncatul sănătos a fost tot timpul dificil, nu doar pe timp de criză. Acum, când toată ziua stăm în casă, este greu să nu ne fugă privirea la frigider mai des ca de obicei. Totuși, e bine să încercăm pe cât posibil să respectăm orele normale de masă, să ne asigurăm că nu ducem lipsă de fructe sau legume (5 porții pe zi sunt recomandate) și să gătim cât mai mult. De reținut și numărul de gustări consumate între mese și, pe cât posibil, înlocuite băuturile răcoritoare cu variante mai sănătoase (apă, ceaiuri, sucuri proaspete).
  4. Exercițiul fizic este, de asemenea, o activitate pe care cei mai mulți dintre noi o ignoră, de regulă. Măcar înainte, mai mergeam pe jos până la metrou, dintr-un loc în altul pentru următoarea ședință sau în weekend, prin parc. Acum, viața noastră este mai sedentară ca oricând. Organizația Mondială a Sănătății recomandă 30 de minute de efort fizic de intensitate medie, de cel puțin 5 ori pe săptămână. Multe exerciții care pot fi făcute acasă, în grădină sau chiar în fața blocului sunt disponibile online și în ultimele săptămâni, multe săli de fitness și-au mutat clasele pe internet. Fiecare dintre noi poate găsi acele exerciții care ne sunt la îndemână și care ne ajută să nu rămânem sedentari. De asemenea, e bine de reținut că pentru fiecare 50 de minute de stat jos, e bine să ne mișcăm cel puțin 10 minute.
  5. Hobby-uri are toată lumea, dar e foarte posibil ca multe dintre acestea să nu fie fezabile în perioada de criză. Acest lucru nu înseamnă că nu rămâne la fel de important să investim zilnic timp făcând acele lucruri care ne fac fericiți sau să încercăm activități noi. Această perioadă ne poate ajuta să prindem din urmă proiecte pe care le avem de mult pe listă, dar pentru care n-am avut niciodată timp. Să folosim această perioadă pentru a ne dedica mai mult timp nouă, măcar acum când nu mai pierdem vremea în trafic sau în tranzit.
  6. Planurile pentru viitor pot părea date peste cap momentan, dar adevărul este că vom trece, împreună, peste aceste momente grele și viața va merge mai departe. Între timp, ce-ar fi să punem pe hârtie toate acele activități pe care ne dorim să le facem după sfârșitul crizei, să tot crească lista și odată trecuți de această situație, să ne asigurăm că ne ocupăm de toate. Pe plan profesional, este posibil să existe schimbări la locul de muncă, inclusiv după terminarea crizei. Putem folosi timpul petrecut în casă pentru a ne planifica strategic pașii ce urmează. Cu cât punem mai multe idei pe hârtie, cu atât ne vin mai multe soluții și vom putea să le structurăm mai bine. Nu ne ajută cu nimic să rămânem stresați fără a pregăti, activ, planul de acțiune post-criză.

Este adevărat că măsurile de izolare la domiciliu sunt luate pentru protejarea sănătății, dar de sănătatea mintală ne putem ocupa doar fiecare dintre noi. E timpul să conștientizăm problema, să identificăm soluții adaptate cel mai bine pentru situația personală și să nu trăim cu falsa impresia că “Nu mi se poate întâmpla mie” – se poate întâmpla oricui, mai ales în contextul actual.

 

* Editorial de Tudor Oprea, membru al Consiliului Național PLUS

 


Bibliografie

  1. IHME BBD Study 2017 – http://www.healthdata.org/results
  2. http://www.euro.who.int/en/countries/romania/data-and-statistics/infographic-depression-in-romania-2017

Coronavirus

Ghiduri post-criză COVID-19, puse la dispoziția antreprenorilor și a autorităților

Publicat

pe

Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România. Antreprenorii și firmele mici cu mai puține resurse la dispoziție au nevoie de o mână de ajutor să se adapteze la noua realitate pe timp de criză.

Așadar, Celula executivă de criză PLUS în domeniul Economie și Antreprenoriat pune la dispoziția autorităților și a antreprenorilor al doilea set de ghiduri post-criză.

Acestea sunt traduse și adaptate din materiale oficiale ale organizațiilor internaționale de profil și/sau ale autorităților din alte țări europene. Acestea sunt menite să îndrume firmele și organizațiile românești în protecția angajaților și a clienților. La primul set de ghiduri pentru domeniile cele mai grav afectate de criză: turism, livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante, construcții, saloane și frizerii, precum și un ghid de evaluare a riscului folositor mai multor domenii adaugăm un al doilea set în domenii care se pregătesc pentru reluarea activității: transport de mărfuri și servicii de logistică, școlile de conducători auto, protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor și un ghid pentru sălile de sport și clienții acestora.

Ghidurile pot fi lansate ca recomandări oficiale ori transpuse în ghiduri oficiale sau chiar legislație secundară în urma consultărilor cu mediul de afaceri. restaurante si terase,
_

Ghidurile pot fi descărcate de aici:

Transport de mărfuri și servicii de logistică: https://bit.ly/2Afy32T
Restaurante si terase: https://bit.ly/2XulBVe
Scoli de conducători auto: https://bit.ly/3epdyjo
Protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor: https://bit.ly/36B2ZH1
Reluarea activităților sportive: https://bit.ly/3gqwfVy

Din primul set de ghiduri:
Sectorul turistic: https://bit.ly/2AvAsH3
Sectorul construcțiilor: https://bit.ly/3fSm0Je
Livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante: https://bit.ly/2WWhmRP
Saloane de frizerie și coafură: https://bit.ly/2Z6SGbV
Evaluarea riscurilor: https://bit.ly/3cAGPqL

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, i-a trimis o scrisoare premierului Ludovic Orban în care îi solicită adoptarea de urgență a măsurilor necesare pentru susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, în condițiile în care ”sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză”.

În cadrul scrisorii, liderul PLUS i-a enumerat șefului Guvernului instrumentele pe care le-ar putea pune în practică, în acest sens, inclusiv utilizând surse europene de finanțare.

Scrisoarea lui Dacian Cioloș vine în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului

Textul scrisorii:

„Către: Guvernul României

În atenția: Domnului prim-ministru al României, Ludovic Orban
Cc: Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu
Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru
Ministrul Finanțelor Publice, Vasile-Florin Cîțu
Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Victoria Violeta Alexandru
Ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela
Consilier prezidențial Sergiu Nistor

Subiect: Susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19

21 mai 2020

Stimate domnule prim-ministru,

În aceste momente fără precedent în istoria recentă, e nevoie să dăm dovadă de creativitate și capacitate de adaptare pentru a depăși criza cauzată de pandemia de COVID-19.

Este important să repornim activitatea economică -am făcut sugestii și propuneri în acest sens și sunt gata să ajut în continuare -, însă e important să nu lăsăm deoparte nici celelalte domenii care ajută la funcționarea societății și mă refer aici la sectorul cultural din România. Activitățile culturale și artistice sunt utile echilibrului societal mai mult decât oricând și nu trebuie privite doar din perspectiva economică, ci și din perspectiva sănatății sufletești a oamenilor, mai ales în acest moment, după luni de distanțare socială.

Sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză. Artele spectacolului și cinematografia sunt într-o situație critică. Mai mult decât atât, scena independentă, care a evoluat și s-a dezvoltat cu eforturi considerabile în ultimii ani, este cea mai expusă în acest moment și riscă disoluția, fără venituri și în imposibilitatea de a-și achita cheltuielile de mentenanță.

În acest context, în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului și analizând posibilitățile oferite de diferite surse europene, vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești în contextul crizei de COVID-19 și în procesul de recuperare post-criză:

● Fond special de protecție și prevenție pentru acoperirea costurilor privind măsurile de siguranță impuse de reglementările în vigoare (măști faciale, substanțe dezinfectante etc) ce vizează asigurarea sănătății și securității participanților la realizarea filmelor care urmează să fie turnate, cât și pentru repetițiile artiștilor și pregătirea producțiilor teatrale;
● Fond de asigurare de rezervă pentru preîntâmpinarea eventualelor blocaje în producția cinematografică și teatrală, care să preia costurile de asigurare a producției în cazul în care aceasta trebuie oprită din cauza infectării cu COVID-19 a membrilor echipei;
● Fond de sprijin pentru rentabilizarea producțiilor cu public limitat, pentru compensarea pierderilor cauzate de organizarea unor forme de spectacol cu restricții de participare a publicului datorate regulilor de distanțare fizică;
● Susținerea sectorului independent prin identificarea unor instrumente financiare care să asigure:
○ Compensarea cheltuielilor fixe pentru spațiile de funcționare
○ Măsuri de protecție socială pentru artiștii și colaboratorii acestor instituții.

Dincolo de acordarea unor forme de ajutor de stat, a căror aprobare de către Comisia Europeană se acordă în această perioadă cu mare flexibilitate, cele mai multe dintre aceste măsuri pot fi sprijinite financiar prin programele Uniunii Europene mobilizate pentru a face față impactului economic al pandemiei în curs. Cateva instrumente care pot fi folosite sunt Schema SURE privind împrumuturi din partea UE pentru finanțarea măsurilor de păstrare a locurilor de muncă, Instrumentele CRII și CRII+ (Inițiativa pentru investiții și măsuri specifice ca reacție la coronavirus) sau Fondul European pentru Investiții Strategice care finanțează IMM-urile.

De asemenea, pentru domeniul cultural există câteva măsuri specifice, ca de exemplu adaptarea Programului Europa Creativă. Pot fi foarte utile idei existente pe platforma Creatives Unite înființată de Comisia Europeană ca o rețea europeană de schimb de experiență în cultură. Este important ca, printr-un dialog între reprezentanții sectorului cultural și Guvern, să se analizeze oportunitățile oferite prin aceste instrumente europene și să evalueze modalitățile cele mai rapide și mai adaptate pentru adresarea problemelor identificate.

În paralel cu aceste măsuri sugerate mai sus, pentru supraviețuirea sectorului cultural românesc, vă solicit să adoptați urgent setul de norme și proceduri pentru ca activitățile culturale să poată să își reia gradual activitatea în condiții de siguranță. Cel puțin 12 state membre ale Uniunii Europene au întreprins deja astfel de demersuri și au identificat soluții pentru susținerea culturii și reluarea activităților cu public. Măsurile au privit respectarea normelor de protecție sanitară și distanțare fizică ce se impun în această perioadă, comunicând și pregătind planuri predictibile, pe termen lung, de revenire în activitate pentru sectorul cultural. Există deja modele de bune practici pe care România le poate urma.

România nu își poate permite ca elemente care ne definesc ca țară, precum scena culturală și creativă locală, să nu aibă mijloace de exprimare și de supraviețuire în această perioadă critică. Pentru binele societății și al democrației, avem nevoie de un sector cultural vibrant.

Cu considerație,

Dacian Cioloș,
Membru al Parlamentului European,
Președinte PLUS și al Grupului politic european Renew Europe”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Publicat

pe

„Suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, joi dimineață, în cadrul unei intervenții telefonice la RFI, în care a criticat Parlamentul și Guvernul pentru modul în care gestionează criza COVID-19.

„Cu tristețe trebuie să spun că nu mă surprinde faptul că tot mai multă lume își pierde încrederea în autoritatea statului și aici mă gândesc în primul rând la deciziile la nivel politic și la lipsa calității în unele domenii a serviciului public oferit de cetățean. Parte din ceea ce s-a decis acum intră în aceeași categorie (…) Suntem în același punct: numiri politice, protecție politică pentru anumite numiri politice în posturi de management care au fost făcute pentru că bătălia este între cele două mari partide care și-au numit oameni politic în Sănătate, Educație, Administrație Publică pe măsură ce au ajuns la guvernare. Acum, politicienii din Parlament, majoritatea, în loc să se preocupe de soluții – eu aș fi vrut să văd acum o dezbatere despre soluții economice pentru relansarea economiei, nu de protecție aproape de clan a unor numiri politice în fruntea unor instituții ale statului, stat care, iată, e slăbit și stat în care tot mai multă lume își pierde încrederea”, a declarat liderul PLUS.

Întrebat dacă este mulțumit de modul în care Guvernul a gestionat starea de urgență și gestionează acum starea de alertă, liderul PLUS a răpuns: „Parțial, aș spune, pentru că – și aici nu e vorba de cât sunt eu, personal, de mulțumit sau de nemulțumit – vedem chiar și din analize și sondaje modul cum percepe lumea, cum percep oamenii pe stradă acest mod de gestionare. Eu cred că am avut noroc că am avut un președinte care a fost ferm și clar și care a comunicat și pentru Guvern, pentru că din partea Guvernului mie mi se pare că a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de oameni și față de problemele oamenilor, vorbesc la nivel politic. Au existat anumite bâlbe, a existat acea perioadă de vid legislativ în modul de a gestiona lucrurile (….) Apoi transparența: noi am cerut transparență încă de la început în modul în care se fac achizițiile publice, în modul în care se iau deciziile, explicate proceduri foarte clare pentru spitale, pentru toate instituțiile din domeniul sanitar, protocoale foarte clare.

Știu că s-a organizat o rețea a medicilor români care lucrează în alte țari din UE tocmai în ideea de a ajuta colegii din România cu modele de proceduri și reguli pe care ei le respect în această perioadă de gestionare a crizei de COVID-19. Lucrurile acestea ar fi trebuit să le facă foarte clar statul, autoritățile publice. Deci suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani: sistemul de sănătate precar, sistemul de educație – la fel, care a fost în lumina reflectoarelor, în această perioadă, pentru că a trebuit să trecem de la un sistem de predare la altul, folosind noile tehnologii unde iar vedem că am rămas un pic în urmă față de alte țări tocmai pentru că nu am făcut reforme la timp. Ca să nu mai vorbesc de administrația publică, de calitatea serviciului public (….) dacă am fi continuat măcar ceea ce s-a început în 2016 cu transparentizarea unor proceduri sau a modului de lucru, și cu digitalizarea relației între stat și cetățean (…) vă dați seama că ar fi mers lucrurile mult mai ușor pentru cetățeni și pentru companii în această perioadă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite