Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Candidații USR PLUS din Moldova la parlamentare și-au prezentat obiectivele pentru viitorul mandat

Publicat

pe data de

Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS, și candidații Alianței USR PLUS din regiunea Moldovei la alegerile parlamentare Cosette Chichirău, Magda Oleniuc, Iulian Bulai și Radu Rey au prezentat, sâmbătă, în cadrul unei dezbateri online moderate de actorul Mihai Călin, angajamentele lor pentru o Românie fără hoție și obiectivele pe care doresc să le îndeplinească în Parlament.

Dacian Cioloș, propunerea de premier a Alianței USR PLUS:
„Aceste alegeri parlamentare sunt cele pentru care eu, personal, am intrat în politică, am decis să fac pasul acesta spre un partid politic pentru că, după aceste alegeri, avem patru ani în care principalul obiectiv trebuie să fie acela de a reconstrui, dar trebuie să reconstruim pe o fundație curată și, de aceea, ați văzut și vedeți mesajul nostru «fără hoție», «fără privilegii pentru politicieni». Lucrurile acestea trebuie să se schimbe fundamental și cu asta vom începe. Ce s-a întâmplat la Suceava cu acel focar de infecție, într-un spital nou-nouț, cu bani investiți recent nu din cauza lipsei banilor s-a întâmplat, ci a atitudinii oamenilor, a politicienilor care și-au întins tentaculele, cu interesele politicianiste peste tot. Ceea ce s-a întâmplat recent, la Piatra Neamț, nu din cauza lipsei banilor s-a întâmplat acolo la Terapie Intensivă un incendiu, ci tot din cauza atitudinii, din cauza incompetenței, din cauza acestei politizări.

Cu aceste lucruri vom începe, cu o curățare a fundației și apoi cu investiții pentru a reconstrui pe curat. Veți vedea, între angajamentele noastre, angajamentul de transparență pe felul în care se vor cheltui banii publici, și atunci când vom spune că 25% din alocările bugetare trebuie să se cheltuie pe infrastructură în Moldova, va fi în spate un plan, pe ce obiective de investiții se vor cheltui și în ce stadiu vor fi, ca să putem lua aceste măsuri la timp. Asta înseamnă revoluția bunei guvernări, nu doar să schimbăm niște oameni, ci trebuie să schimbăm o atitudine și asta o poate aduce USR PLUS”.

Cosette Chichirău, candidată în Iași pentru Camera Deputaților:
„Vorbim de trei lucruri mari de care avem nevoie: transport – vorbeam de autostradă – educație și locuri de muncă, cele trei lucruri se potențează unul pe altul. Dacă investim doar în educație, ajungem cu o populație de români în Italia și Spania și atunci ne trebuie partea de infrastructură și industrie care să vină înapoi în Moldova. Problema este că în România, acum, toată lumea se gândește «cum să câștig bani repede?». În România – și în special în Moldova – noi trebuie să readucem această cale de succes în viață: prin muncă, prin efort, prin construcție durabilă.

Atunci infrastructura este absolut necesară. Noi avem un proiect: 25% pentru Moldova – se referă la bugetul cheltuit, nu alocat. În fiecare an se alocă un milliard de euro sau orice sumă, oricât de mare, dar nu se cheltuiește pentru că avem incompetență prin ministere și la nivel guvernamental, și o lipsă de interes. Trebuie să acceptăm că Moldova, ca o zonă foarte săracă din România, trebuie susținută. Dezvoltarea Moldovei nu aduce bani doar în Moldova, aduce bani pentru toată România. Eu pe asta mă voi concentra în următorul mandat, să aducem infrastructură în Moldova și locuri de muncă în industriile moderne”.

Radu Rey, candidat în Suceava pentru Camera Deputaților:
„Dacă în 1989 am avut nevoie de o revoluție în stradă pentru a scăpa de sub un regim comunist, eu cred că acum, după 31 de ani, într-adevăr avem nevoie de această revoluție a bunei guvernări în România pentru a scăpa de sub papucul incompetenței al unei clase politice vechi. Județul Suceava este unul dintre cele mai mari județe din țară, dar cu o mare parte a populației plecată peste hotare. Noi trebuie să venim cu soluții pentru ca acești oameni să vină acasă, le avem în angajamentele noastre. Suntem județul cu una dintre cele mai mari suprafețe forestiere, trebuie să recunoaștem că industria lemnului susține economic o bună parte a populației, la fel cum o face și turismul, și la fel cum o face și zona de agricultură și creșterea animalelor în fermele mici și mijlocii. Noi propunem un management sustenabil al acestor resurse, cu soluții pentru a crea valoare adăugată pentru România, practic. Mai avem o mare problemă: cantitatea enorm de mare de gunoaie pe care o avem în natură. Modul în care județul Suceava tratează gestionarea integrată a acestor deșeuri este unul total impropriu pentru că ceea ce s-a reușit, de fapt, de către Consiliul Județean a fost să se vină cu ideea de a construi o groapă de gunoi în vârful unui munte, reușind astfel să strice, pe bani europeni, una dintre cele mai frumoase zone turistice din Bucovina”.

Iulian Bulai, candidat în Neamț pentru Camera Deputaților:
„Ce se întâmplă în Moldova, că USR PLUS începe să capete din ce în ce mai multă încredere din partea moldovenilor, se datorează diasporei care sună acasă, care vine acasă, care investește acasă și care schimbă, cu o altă forță, acest mental colectiv care, în Moldova, ne-a ținut sub PSD. Revoluția bunei guvernări din Moldova este dată de acești oameni. Decizii socialiste, ca să închizi școlile în toată România, fără să ții cont de diferențele dintre rural și urban, dintre infrastructura din oraș și cea de la țară, de numărul de persoane infectate din marile centre urbane, unde sunt focare, și ultimul sat din comuna Șcheia, din Iași, este o mare diferență. Nu trebuia luată această decizie. În Moldova, din cauza acestei decizii, foarte mulți copii sunt în risc de excluziune socială, abandon școlar, abuz din partea părinților. Trebuie să alocăm bani, din acești 30 de miliarde de euro, și pentru o autostradă care să străbată munții. În momentul de față, din Fondul de Redresare și Reziliență, sunt bani alocați doar pentru A7, care conectează Moldova cu Bucureștiul”.

Magda Oleniuc, candidată în Botoșani pentru Camera Deputaților:
„În primul rând, oamenilor de la Botoșani ar trebui să le dăm locuri de muncă pentru că, treptat, după Revoluție, am asistat cu groază la decăderea orașului. Botoșani a fost un oraș puternic industrializat care, în timp, și-a pierdut fabricile, au fost vândute la fier vechi, iar industria actuală se bazează mai mult pe cea a textilelor, a confecțiilor care nu va mai dura extraordinar de mult. Botoșaniul e un județ izolat, nu suntem legați nici măcar de Iași. O altă problemă este cea a plecării tinerilor, nu își doresc să revină în Botoșani, marea majoritate fie pleacă în străinătate, fie rămân în orașele universitare în care și-au făcut studiile. Sunt bani, dacă ei ar avea echipe care să îi gestioneze, să știe să lucreze cu bugete și aici vine experiența mea în domeniul bancar. Sunt obișnuită să lucrez cu bugete, sunt obișnuită să fac analize financiare – nu văd lucrurile astea în Botoșani, nu le văd în administrarea banului public, nu văd decât promisiuni de care noi toți ne-am săturat”.

Mai multe detalii despre angajamentele USR PLUS aici: https://www.usrplus.ro/ce_ne_propunem

Noutăți Generale

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Publicat

pe

Decizia Guvernului de astăzi privind adoptarea proiectului de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) reprezintă un gest de normalitate și un pas necesar pentru România și pentru obiectivul coaliției de guvernare de a ridica MCV-ul, au transmis viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul Justiției, Stelian Ion, joi seară, în cadrul unei conferințe de presă.

Proiectul de desființare a Secției Speciale urmează să fie trimis în Parlament.

„Dacă ieri, în Parlament, am văzut că a fost adoptată legea privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, astăzi ne îndeplinim un nou obiectiv al coaliției și suntem în această confirmare a mandatului reformist, pe care coaliția și l-a asumat la momentul învestirii Guvernului.

E o decizie necesară pentru România și pentru obiectivul acestui Guvern de a ridica MCV-ul și de a reuși anul acesta să ieșim de sub această monitorizare.

În egală măsură, decizia de astăzi a Guvernului este un prim pas din obiectivul major de reparare a Legilor justiței. România este într-un proces de recâștigare a credibilității și a demnității funcționării sistemului de justiție

Sunt convins că și în Parlament această lege va trece într-o formă prin care să ne asigurăm și acest obiectiv și să nu denaturăm sensul ei inițial, acela de a avea o justiție funcțională”, a declarat Dan Barna.

La rândul său, ministrul Justiției, Stelian Ion, a vorbit despre detaliile tehnice legate de această inițiativă și despre ce urmează în perioada imediat următoare: „Desființarea SIIJ este un gest de normalitate. Bineînțeles, justiția nu începe și nu se termină cu SIIJ. Aceasta a fost o chestiune asumată în programul de guvernare, asumată prin Memorandumul care prevede niște pași importanți pentru ridicarea MCV. Toate organismele europene: GRECO, Comisia de la Veneația, Comisia Europeană în cadrul rapoartelor MCV au spus la unison că înființarea acestei Secții Speciale reprezintă un regres.

La acel moment, CSM a fost foarte vehement în sensul în care înființarea acestei Secții Speciale nu se impunea, dând un aviz negativ și spunând că nu avem de-a face cu un fenomen generalizat de corupție în rândul magistraților care să impună înființarea unei astfel de secții.

Varianta pe care am propus-o a fost aceea de revenire a situației de dinainte de atacurile aduse de PSD la justiție, în sensul în care dosarele care sunt acum în soluționare la SIIJ vor fi trimise către unitățile de parchet, după competența după materie și anume: dacă este vorba de fapte care țin de criminalitate organizată vor fi trimise la DIICOT; dacă este vorba de fapte de corupție, vor fi trimise la DNA; dacă este vorba de alte fapte, dosarele vor fi trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sau la parchetele de pe lângă curțile de apel. Actele, măsurile procesuale, renunțările, clasările, trimiterile în judecată care nu au fost supuse încă unui control realizat de procurorii de la SIIJ, vor fi supuse controlului către procurorul general din cadrul PÎCCJ.

Mai fac o referire la avizul negativ din partea CSM. Inițial CSM a fost împotriva înființării. Acum, în mod paradoxal, pare a fi împotriva desființării. În realitate, dacă veți citi conținutul avizului negativ, veți observa că nu este un aviz negativ referitor la măsura în sine a desființării SIIJ. Ce s-a solicitat, însă, la pachet cu desființarea SIIJ au fost niște așa-zise garanții suplimentare de care ar avea nevoie magistrații. Niște imunități suplimentare, despre asta este vorba, cu care nu suntem de acord nici noi, nici foarte mulți magistrați. Nu au fost cerute de majoritatea magistraților aceste garanții suplimentare. Ar însemna să creăm niște dezechilibre”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Publicat

pe

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a susținut o conferință de presă, în Parlament, după dezbaterea moțiunii simple depuse de PSD împotriva sa, în care a vorbit atât despre cazul pacientului de 51 de ani din Constanța cu arsuri grave, transferat în Belgia, care a decedat, cât și despre măsurile luate, din prima zi de mandat, pentru prevenirea incendiilor în spitale.

„Haideți să definim lucrurile. Dacă ar fi fost o singură persoană care să se fi opus acestui transfer al tânărului, aș fi înțeles să vorbim despre un autor moral. Există un ordin al ministrului Sănătății cu ministrul Afacerilor Interne, respectiv un acord care spune că DSU este responsabil atât pentru găsirea centrului din străinătate, în care pot fi tratați arșii, cât și pentru efectuarea transferului.

Astea sunt două atribuții care sunt la Departamentul pentru Situații de Urgență, dar nu putem să vorbim despre autor moral atât timp cât colegii de la DSU au făcut tot ce a depins de dânșii și anume: pe 21 seara, deja au primit înștiințarea cei de la DSU, tot atunci au început să caute centre în Europa, unde să poată fi transferat pacientul.

De îndată ce au găsit un centru, pacientul a fost transferat, de îndată ce acest lucru a fost posibil din punct de vedere tehnic. Da, a existat o defecțiune a avionului, ăsta este un lucru pe care l-am aflat de la doctorul Arafat. De îndată ce s-a găsit o soluție alternativă, prin Ministerul Apărării, pacientul a fost transferat.

Îndoielile pe care am putea să le avem – vin din discuțiile pe care le-am avut și eu, și colegi de-ai mei cu medicul de origine română, care lucrează la spitalul din Bruxelles – și verificările pe care le facem sunt, mai ales, legate de modul în care a fost tratat pacientul. Nu a existat nici măcar o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta, am sunat la DSU și, de îndată ce transferul a fost posibil, s-a și efectuat”, a declarat Vlad Voiculescu.

De altfel, Vlad Voiculescu a decis trimiterea Corpului de control la cele trei unități medicale din România unde a fost internat pacientul pentru a verifica modul în care i-au fost acordate îngrijirile medicale.

Pe de altă parte, întrebat ce măsuri a luat pentru prevenirea incendiilor în spitale, de când a venit la Ministerul Sănătății, Vlad Voiculescu a arătat că au fost luate măsurile urgente necesare chiar înainte de începerea mandatului său:

„Au fost verificări ale spitalelor făcute de Inspecția Sanitară de Stat, pe de o parte, dar mai ales de către IGSU. Au existat măsuri care au fost transmise spitalelor de către IGSU, nu trebuie ca cineva să astepte ca lucrurile să vină direct de la ministru. Sunt instituții de sine stătătoare, vorbesc despre IGSU și chiar despre Inspecția de Stat, măsurile au fost transmise.

Ceea ce am făcut eu, ca la o lună după ce măsurile au fost transmise, a fost să cer raportare, să vedem câte dintre măsurile deja transmise, deja stabilite împreună cu managementul spitalelor, au fost aplicate, respectiv câte vor fi aplicate în perioada imediat următoare. Ce am făcut eu este să cer un raport cu măsura în care toate acele măsuri au fost realizate.

Mai multe dintre măsurile recomandate erau bune și mai multe au fost deja aplicate. Veți vedea un raport în câteva zile. Sunt măsuri care se iau la nivelul spitalelor.

La Ministerul Sănătății se poate acorda finanțare și exact lucrul acesta l-am făcut, alocând 50 de milioane de euro din fonduri europene exact pentru aceste lucrări, în special pentru siguranța la incendiu, exclusiv pentru spitalele COVID care tratează pacienți în perioada aceasta, în mod deosebit pentru locurile unde se utilizează gaze medicale, acolo există riscul cel mai mare, acolo trebuie făcute lucrurile”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Publicat

pe

„Împrumuturile pe care le poți face prin PNRR sunt la niște dobânzi extrem de atractive. Dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe care le iei pe PNRR sunt undeva între 0 și 0,5% ca nivel, ceea ce înseamnă că România câștigă niște miliarde bune”, a declarat europarlamentarul USR PLUS Dragoș Pîslaru, coraportor al Mecanismului de Redresare și Reziliență, luni, în cadrul unei conferințe de presă care a avut ca subiect principal fondul european de redresare post-COVID-19.

„Mecanismul de Redresare și Reziliență, ca parte a pachetului Noua Generație, este un simbol care ne arată că atunci când suntem în dificultate în spațiul european, avem capacitatea de a ne mobiliza și a demonstra că putem depăși criza împreună. România este puternică într-o Europă puternică.

Planul Național de Redresare și Reziliență în România (PNRR) are două componente importante: de a repara ce nu s-a reparat 30 de ani: infrastructura, școli, spitale, lucruri care țin de baza de dezvoltare a țării. Al doilea lucru major pe care ar trebui să îl vedem în PNRR este ambiția pentru viitor.

Prima chestiune – reforme și investiții, aici nu discutăm de un automat bancar din care Guvernul României să-și tragă niște bani pentru a-și acoperi niște găuri din buget, ci de a proiecta niște investiții care fac parte din niște reforme mari ale societății. România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză.

Resursele care vin sunt aceste 30,5 miliarde pe PNRR plus acea alocare fără precedent din politica de coeziune și politica agricolă, partea clasică de cadru financiar multianual, de peste 46,5 miliarde. România are tot ce îi trebuie ca și ingrediente, în acest moment, să se poată dezvolta”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Europarlamentarul USR PLUS a subliniat faptul că „discutăm de reforme și proiecte” și a dat drept exemplu sistemul de sănătate: „Este vorba de proiecte de investiții și de un cadru de reformă pe care ni-l propunem. Să luăm zona de sănătate: avem multe spitale care trebuie îmbunătățite, avem investiții majore în infrastructura spitalicească din România, dar nu este vorba numai de a avea investiții în spitale. Este vorba despre ce ne dorim de la sistemul de sănătate din România, care sunt reformele necesare pentru ca sistemul de sănătate din România să fie mai competitiv?

Degeaba schimb niște echipamente dacă voi avea niște probleme structurale ale sistemului. Reforma este o chestiune care pune accent pe accesul la nivel comunal, de orașe mici la servicii de sănătate și e vorba de schimbarea piramidei – baza ei trebuie să fie prevenția, și vârful piramidei să fie urgența. Am dat un exemplu. Se aplică în toate domeniile”.

Dragoș Pîslaru a precizat că „proiectele trebuie să fie mature și încheiate până în 2026”. „Avantajul este că pe anumite domenii putem găsi astfel de proiecte și, dacă ne mobilizăm, și să le terminăm. Există, însă, și proiecte care durează mai mult. De exemplu – spitalele regionale pentru că în anii trecuți nu s-au făcut mari progrese”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

Întrebat ce se poate finanța pe granturi și ce pe împrumuturi, Dragoș Pîslaru a explicat: „Împrumuturile pe care le poți face prin PNRR sunt la niște dobânzi extrem de atractive. Dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe care le iei pe PNRR sunt undeva între 0 și 0,5% ca nivel, ceea ce înseamnă că România câștigă niște miliarde bune.

Ce putem să facem foarte bine cu acești bani este să avem, de exemplu, instrumente financiare pentru sectorul privat. În loc să dai granturi, deci bani gratis, firmelor private care poate nu au neapărat nevoie de ei, ci să își finanțeze niște activități antreprenoriale, ai putea să multiplici acești bani prin garanții, prin dobândă subvenționată, prin fonduri de equity”.

Citește în continuare
Editorialeacum 5 zile

Dialog despre femei în politică

Noutăți Generaleacum O săptămână

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Editorialeacum 2 săptămâni

Vlad, nu te opri! Ne trebuie o reformă fără anestezie!

Noutăți Generaleacum 2 săptămâni

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Noutăți Generaleacum 2 săptămâni

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Editorialeacum 2 săptămâni

Ipocrizia nu salvează hoția

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Ciprian Teleman, despre reforma digitală a statului: Transformarea digitală înseamnă schimbarea unui mod de a gândi

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Anca Dragu, despre prioritățile sale și ale USR PLUS în Parlament: accesul la finanțare, educația, problema pensiilor speciale și un cod electoral suplu și modern

Revista Preseiacum 3 săptămâni

Dacian Cioloș, despre Mecanismul de Redresare și Reziliență: Avem trei ani să angajăm toate aceste fonduri, adică să avem proiectele elaborate și aprobate, și apoi încă trei ani să implementăm aceste proiecte

Cele mai citite